2,653 matches
-
gi ne cu flori co lo ra te. Ti vi li chie = haină lungă femeias că fărămâneci. vo tru = mij lo ci tor, pro xe net. zacea lă = pa ra graf, ar ti col de lege. ză bun = haină lungă boierească, fărămâneci, lu cra tă din san dal de Ve ne ția sau alte sto fe scum pe. zait = bolnav. Acest mic glosar a fost alcătuit cu ajutorul următoare lor lu crări: Al. Ale xia nu, Mo de și veș minte dintrecut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
studențești de la începutul secolului XX, numeroase și productive, constituie forme de expresie caracteristice pentru noul tip de solidaritate, capabil să pună la lucru un program coerent de acțiune socială. Dacă inițial societățile de cultură, situate oarecum în prelungirea vechilor "saloane" boierești, desfășurau programe la îndemâna doar a unui cerc de inițiați, cu timpul ele au devenit mai "democratice" în sensul că au propus soluții de încurajare a tineretului prin burse, premii, călătorii de studii, ceea ce a constituit un stimulent pentru munca intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pot provoca o revelație.18 Povestea să despre ce s-ar fi putut întâmpla ("Dumnezeule, câte nu s-ar fi putut întâmpla!" exclama) conține procedee ale suspansului fantastic din povestirile cu fantome, iar podul plin de vechituri al vechii case boierești a generălesei este un decor romantic potrivit 19. Secvență din filmul Eu sunt Adam reconstituie evenimentele din această perspectivă, fantomele morților familiei Generălesei fiind domiciliate printre mobile prăfuite. Însă în podul casei nu se întâmplă ceea ce Ieronim așteptase. El însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
for the European Background of Mircea Eliade's Concept of Theatre aș Anamnesis, în Cristina Scarlat (coordonator), Mircea Eliade Once Again, Lumen, Iași, 2011, p. 46. 19 "De regulă toate casele din opera literară a lui Eliade sunt vechi și boierești, trăsătură care [...] pare să țină de romantism; spațiul povestirii fantastice are nevoie de are nevoie de lucruri peste care a trecut timpul" observa Doina Ruști în Dicționar de simboluri din Opera lui Mircea Eliade (p. 45). 20 Mircea Eliade, op.
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
toponimului primar nu e deloc ușoară, el putând fi, adesea, doar presupus, și pe baza atestărilor documentare, chiar dacă acestea nu sunt concludente în toate cazurile. Oricum, trebuie ținut seama de realitatea geografică specifică, dar și de raporturile de proprietate (domnească, boierească, mănăstirească) care duc la fragmentarea nomenclaturii topice. Pentru dealuri și coline, raportarea denominării lor ține cont adesea de poziția lor față de oikonimele (nume de localități) învecinate. Aceste considerente trebuie să determine studiul unui câmp toponimic, când același nume propriu (sau
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
compozițiile de inspirație istorică, abordate sporadic de artist, dar cu certe virtuți evocatoare aparținând Muzeului Unirii, Muzeului de istorie, Muzeului de Artă din Iași( Ștefan cel Mare, Alegerea domnitorului Alexandru Ion Cuza, Osman Pașa predând sabia colonelului Cerchez, Împărțirea pământurilor boierești ș.a.). Întotdeauna relațiile dintre personaje sunt logice cu motivații în acțiunile evocate, acțiuni care mobilizează energiile într-un efort comun străbătut de o caldă solidaritate umană, de un flux afectiv unic. Fie că sunt reprezentanți în procesul dinamic al muncii
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
și Înalta Curte de Casație și Justiție de la Focșani, domnul ales pe viață, prin vot cenzitar, numea miniștrii, sancționa legile, dizolva Adunarea, drepturi și libertăți: egalitatea tuturor în fața legilor, impozitelor și a promovări în funcții publice, desființarea privilegiilor și rangurilor boierești, revizuirea relațiilor dintre proprietari și țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu împiedica realizarea acesteia de către poporul nostru, prin propriile sale forțe. Puterile, trebuiau puse în fața faptului împlinit. În aceste condiții, viața politică din Principate, s-a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și Înalta Curte de Casație și Justiție de la Focșani, domnul ales pe viață, prin vot cenzitar, numea miniștrii, sancționa legile, dizolva Adunarea, drepturi și libertăți: egalitatea tuturor în fața legilor, impozitelor și a promovări în funcții publice, desființarea privilegiilor și rangurilor boierești, revizuirea relațiilor dintre proprietari și țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu împiedica realizarea acesteia de către poporul nostru, prin propriile sale forțe. Puterile, trebuiau puse în fața faptului împlinit. În aceste condiții, viața politică din Principate, s-a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
obște în Țara Românească și Moldova / 176 8.1.1 Tipologii și terminologie / 186 8.1.2 Structura nivelul de reprezentare și convocarea / 190 8.1.3 Adunările de stări de tip voievodal (secolele XV-XVII) / 197 8.1.4 Regimul boieresc (secolul al XVII-lea începutul secolului al XVIII-lea) / 198 8.1.5 Hotărâri ale Adunărilor de stări / 202 8.2 Adunări de stări în Transilvania / 205 8.2.1. Voievodat și principat / 205 8.2.2. Congregațiile locale și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
5 iunie 1595587. El relevă aceeași tendință de limitare a puterilor acestuia, apelând la protectoratul principelui Transilvaniei. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea lupta dintre Domnie și starea boierimii intra într-o fază decisivă, deschizând perioada regimului boieresc. În măsura în care interesele Adunării stărilor privilegiate, în general și politica boierilor în special, se acomodează, revendicarea legalității feudale va fi inserată în Carte de libertăți, relevante în privința raporturilor dintre Domnie și Adunările de stări. În secolul al XVII-lea aceste situații
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și solidar al acțiunii stărilor privilegiate. 8.1.1 Tipologii și terminologie În principatele dunărene au fost identificate trei tipuri de Adunări ale stărilor privilegiate 603: voievodal, în perioada secolelor XV-XVI, ale cărui origini pornesc din secolul al XIV-lea; boieresc (nobiliar), din secolul al XVI-lea în prima jumătate a secolului al XVIII-lea; sfatul de obște fanariot, în perioada 1750-1821 (a cărui activitate se prelungește până la 1830-1831). Terminologia folosită în documente este decisivă în sensul existenței și activității instituției
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
esențiale, care privesc: nivelul de reprezentare; eliminarea confuziei între Adunare și Sfatul domnesc; definirea "țării" ca structură instituțională, asociată independenței feudale. Formulă des folosită în documentele secolelor XIV-XV, "țara" cu sens reprezentativ larg, nu trebuie redusă nici în perioada regimului boieresc la boieri și cler. Constantin Brâncoveanu scria, la 23 noiembrie 1689, că este "alesul a toată țara"617. La 21 septembrie 1690 același domnitor participa la Dieta de încoronare a principelui Transilvaniei, prilej cu care "altă țară" capătă un sens
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
adunări din 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. Cele două stări superioare (clerul și boierii) sunt parte a unui sobor sau obște, termeni utilizați de multe ori alternativ și cu sens diferit. "Altă obște" apare distinctă de "partea bisericească și boierească" într-un document din 6/17 aprilie 1749643. "Partea" sau "cinul" clasifică boierii cei mari, "al doilea" și "al treilea". În secolul al XVIII-lea caracterul criptic al castei marilor boieri se accentuează. Ei se disting net de boierii de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de boierii de rangul doi, trei și patru 644 care, la rândul lor, sunt menționați separat de "neamuri" și "mazili". Sub Constantin Mavrocordat evoluția în acest sens este încheiată. Calitatea fiecăruia se stabilea prin prezentarea documentelor, iar "partea" sau cinul boieresc și clerical se disting de "toți boierii țării" și "partea bisericească de obște". Această terminologie reflectă realitatea diviziunii corporative a țării în două stări principale, după criteriul raporturilor cu Biserica și tendința de a identifica starea laică cu boierii 645
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
caracter de excepție 666 și în Adunarea țării convocată de mitropolitul Nifon în Țara Românească la începutul secolului al XVI-lea, care hotăra "implantarea pravilei"667, constituind un prim pas pentru înlocuirea cutumei cu legea scrisă. 8.1.4 Regimul boieresc (secolul al XVII-lea începutul secolului al XVIII-lea) Începând cu secolul al XVII-lea, în raport direct cu dominația otomană, funcțiile electivă, militară și cele privind raporturile externe ale Țărilor Române sunt erodate. Fără a interveni direct pentru suprimarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Pirenne, Henri, Les ancienne démocraties de Pays Bas, Ernest Flammarion, Paris, 1910. Idem, Mahomed și Carol cel Mare, Edit. Meridiane, București, 1996. Platon, Opere, V, Edit. Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Pop, Ioan-Aurel, Instituții medievale românești. Adunări cneziale și nobiliare (boierești) în secolele XIV XVI, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1991. Idem, Români și maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania, Centrul de Studii Transilvane, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1996. Idem, Elita românească din Transilvania în secolele XIII-XIV (origine, statut, evoluție
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Țara Românească, veacul XIII, XIV și XV (1247-1500), Edit. Academiei R.P.R., București, 1953, pp. 2-3, 286-287 (DIR. B). Pentru amănunte, a se vedea: Gh. I. Brătianu, Sfatul domnesc, p. 66; N. Djuvara, op. cit., p. 121; P.P. Panaitescu, Problema originii clasei boierești, în "Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială", ed. a II-a, Prefață, note și comentarii de Șt.S. Gorovei și M.M. Székely, Edit. Enciclopedică, București, 1994, p. 59. Este de reținut opinia lui A. Oțetea (La formation des États
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
integral pe durata "zaverei" a fost întregit, în lumina noilor perspective, de aceleași forțe politice, în acord cu noul statut dobândit, dar într-un stat "puțin evoluat și structurat social"1. Față de perioada anterioară, cererile, memoriile și proiectele de reformă boierești, reluând și amplificând programul celei dintâi revoluții române din "secolul naționalităților", înregistrează nu numai un spor numeric, ci și calitativ 2. Cu mici diferențe de nuanță, în funcție de puterea căreia îi erau adresate (Rusia ori Turcia), proiectele și memoriile boierești, veritabile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
reformă boierești, reluând și amplificând programul celei dintâi revoluții române din "secolul naționalităților", înregistrează nu numai un spor numeric, ci și calitativ 2. Cu mici diferențe de nuanță, în funcție de puterea căreia îi erau adresate (Rusia ori Turcia), proiectele și memoriile boierești, veritabile programe politice de reorganizare a societății românești în spirit modern după reînscăunarea domnilor pământeni, vizau aceleași obiective de interes național, precum: întărirea autonomiei Principatelor, restabilirea vechilor privilegii, libertatea comerțului, desființarea raialelor turcești și restituirea teritoriilor acestora Principatelor, granița pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înrăiți dușmani ai unchiului" (fostul domnitor Mihail Sturdza). A fi întins mâna unui Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru I. Cuza, Petre Mavrogheni ș.a., acordându-le nu numai importante dregătorii executive în justiție și administrație, ci și înalte ranguri boierești, care le asigura automat locul în protipendadă, iată o însușire particulară a voievodului moldav (absentă la omologul său muntean, Barbu Știrbei), dispus însuși a depăși îngustimea de vederi specifică funcției ocupate, dar și hotărât a-și "disciplina" colaboratorii, a le
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Departament (Minister) din Lăuntru, în cea a departamentului nou creat, ca și înlocuirea lui Mihail Sturdza la tronul Moldovei cu Grigore Al. Ghica, în urma Convenției de la Balta Liman (1849), l-au aflat implicat, în continuare, pe cel care dobândise rang boieresc pentru merite profesionale, Carol Mihalic de Hodocin, în problematica edilitar-gospodărească a orașului Iași. Către sfârșitul anului 1849, "Albina românească" aprecia laudativ preocuparea noului departament și sârguința "inginerului de mine" al acestuia de a ameliora rețeaua stradală și comunicațiile în oraș
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ureche, de la sfârșitul celei de-a doua domnii a lui Aron-vodă, poreclit Tiranul (1595) până la întronarea lui Dabija-vodă (1661), acoperind, așadar, ceva mai mult de o jumătate de secol (Spre deosebire de cronicarii munteni, munciți de orgolii și vânduți domnitorilor sau facțiunilor boierești mai puternice ori mai generoase, cei moldoveni au bunul-simț să lucreze în consonanță și să-și continue unul altuia letopisețele: de la Costin, ștafeta este preluată de Ion Neculce). După cum observă, cu onestitate bătrânească, N. Cartojan, "[v]remurile pe care Miron
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este sigur: "Vor veni". Ceea ce urmează depășește orice închipuire rațională, proiectând unul dintre cele mai înfricoșătoare scenarii din literatura română. Ziua debutează senin, chiar festiv, cu un Alexandru înveșmântat în regalia, pacific în atitudine, asistând la slujba mitropolitană alături de conclavul boieresc, ce fusese convocat din ajun. Discursul care urmează este un exemplu de manipulare verbal-afectivă, cu pronunțate ecouri din retorica shekeapeareană (bucata de oratorie vizată îi aparține lui Marc Antoniu, care, în Tragedia lui Iuliu Cezar 76, dirijează cu abilitate, în favoarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
zăceau pe parchet! În lupta și trânta aceasta, masa se răsturnase; ulcioarele se spărseseră și vinul amestecat cu sânge făcuse o baltă pe lespezile sălii". Printr-o abilă mișcare de panoramare rezumativă, naratorul ne introduce secvența măcelului paralel al slugilor boierești, desfășurat în curte. Totuși, aici există supraviețuitori cu inițiativă și cu un admirabil spirit de echipă: "Puțini care scăpară cu viață, apucând a sări peste ziduri, dasă larmă pe la casele boierilor și, invitând pre alte slugi și oameni boierești, burzuluiseră
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
slugilor boierești, desfășurat în curte. Totuși, aici există supraviețuitori cu inițiativă și cu un admirabil spirit de echipă: "Puțini care scăpară cu viață, apucând a sări peste ziduri, dasă larmă pe la casele boierilor și, invitând pre alte slugi și oameni boierești, burzuluiseră norodul și tot orașul alergase la poarta curții, pre care începuse a o tăia cu protivire". Desigur, Lăpușneanu nu poate ignora asaltul concentrat, astfel că-și trimite armașul să-i întrebe pe oameni ce poftesc. Reacția bestiei colective, seduse
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]