1,819 matches
-
Neculai Botez. Când era anul bun, lunea îl apuca jucând cu muierile de după cap. Într-un rând i-a dat proprietarul o sută de lei. A dispărut și s-a întors peste trei zile fără un ban. Trăește într-un bordeiu mizerabil, de pe care vântul a luat o parte din paele negre. Am aflat că e om care a făcut patru clase de gimnaziu. A venit pe-aici, s-a sălbăticit. Aici e altă țară într-adevăr. * Morțun îmi spune că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e om care a făcut patru clase de gimnaziu. A venit pe-aici, s-a sălbăticit. Aici e altă țară într-adevăr. * Morțun îmi spune că a apucat și sunt încă, oameni care toată viața lor au trăit numai în bordeiu. Când le-a stricat bordeele și le-a făcut case, nu se dădeau, ziceau că are să le fie frig, că nu sunt obișnuiți. Și pe urmă își făceau cruce și mulțămeau: "Mulțămim, Dumnezeu să-ți ajute, cucoane, că ne-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
desculț". Ai să le bei, bre Gheorghe Barbă... Da nu le mai beu, cucoane... Da femeia ce-ți face? Eu știu, cucoane? S-a dus. Eu știu cu cine trăește? I-am spus să vie să trăească cu mine la bordeiu... Eu știu dac-a voi?... Acu-i încolo, pe la Avrămeni... Acest Gheorghe Barbă e ceia ce se chiamă un golan. Un om care n-are nimic, nici cămin, nici patrie. Muncește ici, muncește colo, bea ce câștigă, trăește în bordeiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bordeiu... Eu știu dac-a voi?... Acu-i încolo, pe la Avrămeni... Acest Gheorghe Barbă e ceia ce se chiamă un golan. Un om care n-are nimic, nici cămin, nici patrie. Muncește ici, muncește colo, bea ce câștigă, trăește în bordeiu toată viața, ori lângă vite, într-o bună zi moare, nimeni nu-l plânge. Nici în mormânt nu-i acasă la el, poate nici în mormânt nu-l pun. La biserică n-a fost niciodată, nu se închină niciodată, dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai toți umblă călări. Cei așezați în jurul curții se numesc Bordeeni. Mihalache Prescurie vânător Tentea, poreclă a unui golan. Gheorghe Barbă Ghiță Tentea Mihalache Prescurie Sandu Faliboga Neculai Bordeianu Gheorghe Izdrail II. Niță începe slujba. Toamna, iarna domoală. Sfat la bordeiul lui Tentea cu fata, despre târguri, mașini, ceasornice despre care Niță a aflat de la morar. Noapte de toamnă. III. Iarna moale. Faliboga și muerea lui. Primăvara glodoasă; boerul vine la moșie cu carul cu 6 boi. Primar Perceptor (portrete) IV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
blăstămău pe cei de odinioară cari s-au milostivit și i-au adus pe acești străini. Întemeetor Efrem Iurcu răzeș, care și-a dăruit el cel întăiu răzășia. S-au așezat aici întăiu trei călugări, care și-au făcut aici bordeiu, după care au început a umbla cu milostenia, după care au zidit bisericuța de lemn. Efrem, ca monah Efimie. Mitropolitul Iosif Naniescu a fost frate la Frumoasa el a dăruit acestei mănăstiri toate cărțile moldovenești tipărite la M-rea Neamțului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acela moșneagului de l-a făcut să zacă o lună. L-a pisat și i-a rupt oasele. Moșul pe care l-aducea cuminte iapa acasă când era cu chef e achitat. 28 Fevruarie 926. Zavod campament pescăresc în Dobrogea. Bordei în pământ, cârlige care stau întinse la soare, ca să li se usuce șferile. cuhar = bucatar Vataman de păscari 3 Mart. Cum duce acasă iapa Balana pe moșneagul cel bețiv din punct de vedere al iepei. Ea, împreună cu personagiul și personagiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Zagorna cu o treime din venitul celor trei mori de la Baia și un obroc anual de 12 buți de vin din desetina de la Neamț. La 30 noiembrie 1436, domnul întărește mânăstirii satul tătăresc de la gura Nemțului, anume Temeșești, cu zece bordeie de tătari. La 23 februarie 1438, i se dăruie mânăstirii Neamț satul Seucăuți la gura Cracăului, o prisacă, și o moară în gura Jijiei. La 25 noiembrie, îi era întărit mânăstirii un obroc anual de două măji de pește și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost feciorul lui Naneș, de la egumenul Bistriței și le va alipi la ocolul târgului Vaslui. La 20 august 1422, domnul dăruia mânăstirii vama târgului Bârlad. La 8 iulie 1428, mânăstirea era dăruită cu 31 de sălașe de țigani și 12 bordeie de tătari. La 6 februarie 1431, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii venitul vămii de la Tazlău și șase prisăci la Bohotin, pe Târnauca, pe Itchil și la gura Botnei, punând sub ascultarea Bistriței mânăstirea Sf. Nicolae, împreună cu satul, moara și seliștea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nistru, cu prisaca, Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și poiana de sub Ceahlău și poienile de la Chivejdi. I se mai întărea mânăstirii tătarii și toți țiganii nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate întărite, care aparțineau de mai multă vreme mânăstirii, ca, de pildă, satele Caucelești și Vâlsănești (satul lui Vlăcsan). În privilegiu sunt menționate opt mori, o dârstă, șase prisăci, trei mânăstiri, mai multe poieni, iezere cu gârle și o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
implicite în text. Șarpele este și preopinentul lui Mistricean din balada antologată la numărul I(7). Nașterea lui specială și blestemul de mamă îi marchează destinul în chip magic. La clipa sorocită, eroul știe ce are de făcut: „Cal la bordei așeza,/ Tot pe Negrul, pintenogul,/ Al lui ta’su din tinerețe./ Bine că mi-l țesăla./ Dimineața să scula,/ Pe ochi negri se spăla,/ Armele că lencingea./ Dar ce arme că avea?/ Tot pistoale ferecate,/ Săbioare atârnate,/ Curele încrucișate./ Dar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ș-așa mai departe. La un moment dat, o păsărică foarte frumoasă - nu văzusă-n viața lui așa ceva, frumoasă de pasăre - el cu mâna s-o prindă, ea zbura... după ea, a-nceput să-l tragă în capcană. Capcana era un bordei” (Chilii - Olt). Planurile temporale dispuse în acest fragment revelează un joc rafinat cu dimensiunile existențiale. Timpul profan, marcat de curgere și de dispunere cronologică, apare în text de două ori, dar nu aparține aceleiași receptări a evenimentelor. Primul perfect compus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
casă aduce noroc, opoziția poetică față de utilul calomfir accentuând, din nou, valoarea de omen a grădinii fetei. Șederea în pământ, ca prefigurare a recluziunii sepulcrale, apare într-un basm cules de Constantin Mohanu: „Umblând el pân pădure-așa, găsăște un bordei, a găsât un bordei acolo făcut în pământ, ș-acolo era o fată, o fată - îi spunea Fata Munților” (Poiana - Vâlcea). Dincolo de așezarea arhaică românească, trebuie subliniate aici valoarea simbolică a rezidenței în pădure și numele fecioarei, ambele semnalând intrarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poetică față de utilul calomfir accentuând, din nou, valoarea de omen a grădinii fetei. Șederea în pământ, ca prefigurare a recluziunii sepulcrale, apare într-un basm cules de Constantin Mohanu: „Umblând el pân pădure-așa, găsăște un bordei, a găsât un bordei acolo făcut în pământ, ș-acolo era o fată, o fată - îi spunea Fata Munților” (Poiana - Vâlcea). Dincolo de așezarea arhaică românească, trebuie subliniate aici valoarea simbolică a rezidenței în pădure și numele fecioarei, ambele semnalând intrarea în sacru. Misterele pădurii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vegetal. Cei nouă ani de brodat excepțional semnalează desăvârșirea etapei izolante, care va fi continuată cu raptul ritual și șederea în sacru. Atunci când nu cos în argea sau în turn, fetele în pragul căsătoriei fac o: „.groapă mai adâncă-n bordei acolo și ș-au pus opaiețu în mijlocu gropii și cuseau” (Fărcașele - Olt). O variantă a acestui basm, culeasă în aceeași localitate, face din cusutul în adâncuri un refugiu necesar pentru continuarea meșteșugului, în timpuri prohibitive de lumină artificială. Momentul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce începe prin călătoria pe urmele monstrului, pentru a reinstaura perioada benefică universală. Prezența sacră aduce în lume simboluri ale belșugului promis, figurat de etaloane sociale convenționale: „Casa lui Bucățică - nu casa părinților lui, că el avea alta - era un bordei urât la înfățișare și vechi, băgat în pământ; dar când intră fata dulgherului înăuntru se cruci: bogății nenumărate, frumuseți de-ți luau vederile, aurării, pietrării...”. Nerăbdarea revelației provoacă refluxul magicu¬lui, semnele imixtiunii în fenomenal fiind șterse odată cu plecarea neofitului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ți luau vederile, aurării, pietrării...”. Nerăbdarea revelației provoacă refluxul magicu¬lui, semnele imixtiunii în fenomenal fiind șterse odată cu plecarea neofitului în călătoria de ispășire: plecă cu inima amărâtă, blestemând ceasul în care deschisese gura de spusese mă-si taina, iar bordeiul se dărâmă în urma ei până la temelie”. Erodarea lăcașului ce ascundea minuni pare efectul expunerii la durata temporală, care năvălește în spațiul care i se sustrăgea și-l face să se prăbușească în sine. Pedeapsa pentru insolența de a scruta dincolo de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
transformată, iar schimbarea duce lăcașul modest în planul bogăției opulente: „Di la mini șî păr’ la dumneata să să facî șușă di aur, pon’ șî di-o porți și di alta șî sî cînti fel di fel de păsăreli. Sî bordeiu dumneata - îi zice bordeu - sî h’ii schimbat în palat, - ca ș-a lui - șî-ț dau fata, da’ altfel n-o dau” (Vizureni - Galați). Împăratul reprezintă vocea proprie cerinței supreme, pentru că figura lui autoritară se bazează pe parcurgerea probelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din povești. Și mai beau vin și cântau foarte frumos. Murind Constantinescu, Dna lui a avut poale lungi și minte scurtă. A vândut casa cea foarte frumoasă și s-a dus după un muntean foarte lăudăros și trăia într-un bordei făcut din traverse și acoperit cu pământ în gara Dolhasca, județul Suceava ca vai de lume. Dumitru Mihailescu s-a dus picher la Sabasa, tot județul Suceava. Și un criminal 1-a bătut de i s-a tras moartea, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1752-1782, n.a.). Se cheamă Huși. Ne-am dus în gazdă la Episcopie, casă vrednică de cei dintâi apostoli. Ferestrele nu se închideau și nu era în tot palatul episcopal nici un singur scaun. Ne-am simțit totuși foarte bine acolo în comparație cu bordeiele din noaptea trecută. Înainte de masă a venit o ceată (!) întreagă de popi. Pungașii aceștia supără pe străini stropindu-i cu aghiazmă până le dai un bacșiș (!), pe care l-am înmânat cât mai în grabă spre a scăpa de rugăciunile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
e vai de toate celelalte. * Zăpada este rochia de mireasă a iernii. * Dacă vrei să săruți o fată, cere-i să mănânce și ea ceapă. * Dunărea se îneacă în Marea Neagră. * Unii oameni au mai multe palate, alții nu au nici bordei. * Nu cei ce muncesc trăiesc cel mai bine, ci aceia care fură mai mult. * Dacă ai beția vitezei, nu o mai adăuga și pe cea cu alcool. * Pedala de accelerație este trăgaciul unei arme mortale. * Cocoșul calcă găini, mașinile calcă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
zonele muntoase, unde clima mai aspră presupune o colonizare umană mai târzie. Dar omul a imitat ceea ce a văzut În natură, construindu-și adăposturi de vânt, precum cel descoperit la Ripiceni și, mai târziu, ceva În genul bârlogului animalelor, adică bordeie. Necesitatea de a se feri de apa infiltrată l’a determinat să ridice treptat acoperișul, sub care adăuga un zid scund din același pământ, ridicând astfel și podeaua. Încet-Încet, s’a ajuns astfel la casă, dar alcătuită din aceleași materiale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a se feri de apa infiltrată l’a determinat să ridice treptat acoperișul, sub care adăuga un zid scund din același pământ, ridicând astfel și podeaua. Încet-Încet, s’a ajuns astfel la casă, dar alcătuită din aceleași materiale ca și bordeiul: pământul local și materiale vegetale, precum stuful, pentru acoperiș. Până aici, din punctul de vedere al impactului asupra mediului, nimic deosebit. Era suficient abandonul locuinței ca aceasta să se topească În mediul ambiant. De un oarecare impact se poate vorbi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e posibilă, căci productivitatea nu poate impune, În fața profitului, reducerea duratei activității. Adică grija pentru interesele naturii pălește În fața grijii omului pentru el Însuși; scuzabil, căci cine face ceva Împotriva lui Însuși? Demult, fiecare om făcea de toate: agricultură, vânătoare, bordeiul și bruma de unelte și “mobilier”. Grație tehnologiei, acum fiecare face doar câte unul dintre aceste lucruri, ba chiar doar părți din ele, cu o productivitate crescută ce-l tentează la acumulare. Mai rău, Îl tentează la a produce luxuri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
anume. Și așa ajungem la construcții, adică la omul creator de negentropie; e drept, l’am lăudat puțin, căci el doar o ia din natura Înconjurătoare, pe care o entropizează, deci degradează. O casă tradițională, cu atât mai mult un bordei, nu excelează nici În rigoarea geometrică și nici În materiale. Ambele sunt de negentropie medie. Ca urmare casa e predispusă a fi invadată de plantele medii evolutiv, majoritare, dicotiledonate, nu și de acelea inferioare, vechi, ca mușchii și lichenii. Tendința
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]