7,946 matches
-
Noi unde își aminti că stătea cu chirie de zece ani, pe Abdulah aproape îl apucă plânsul. Era o mizerie de nedescris, cumplită, iar cei doi copii ai lui urlau de foame. Deschise frigiderul, încercând să încropească două sandvișuri cu brânză stricată. Apoi, supărat, dibui sticla de palincă de sub pat, răsturnându-se deprimat. Mult mai târziu în noapte, în timp ce omul care părea a fi nevasta lui urla și spărgea casa din pricina beției, a sărăciei și a frustrării, fostului Moș Abdulah îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
umeri. Ești imposibil, moșule! Îți arde de glume acum! Ne-a auzit înainte să stea sub Stânca Adevărului. Nu crezi că și ăsta e un semn? Semn sau nu, deocamdată vezi că nu te poți înțelege cu el! oftă Calistrat. Brânză bună în burduf de câine. Am început să-l instruim prea devreme. L-am luat prea din pripă. Mai întâi de toate ar fi trebuit să-l ducem acolo și să-i arătăm niște lucruri, să vadă cu ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Jaša Tomić1; cumpărarea unei tone de cărbuni „Banović“ și așteptatul la rînd, În gara Dunav, de la patru dimineața pe o temperatură de minus cincisprezece grade; achiziționarea unei mese cu placă de marmură din piața Buvlja 2; micul dejun „american“ din brînză și lapte praf la restaurantul muncitoresc „Bosna“; Îmbolnăvirea și moartea tatălui său; vizitarea cimitirului din Zadušnica; cearta crîncenă cu numiții Petar Janković și Sava Dragović care susțineau teza despre justețea liniei lui Stalin și dialogul dintre aceștia; argumentele unuia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Întocmai cum va fi descris de contemporanii săi. Vorbea cu un puternic accent rus, iar la rever purta ordinul Nikolai. Stătea la o masă și cu degetele-i uscate și tabagice răsfoia, ca pe-o carte, foietajul unei plăcinte cu brînză. Din biografia lui Jevahov aflăm, În mod surprinzător, că, după revoluție, Serghei Aleksandrovici Nilus trăise ani de zile În plata Domnului, undeva În sudul Rusiei, Împreună cu soția sa, născută Ozerova. (În haosul revoluționar li se pierduse urma celor două femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
bejenari bucovineni, pân a se aduna toți în satul Lunca. Urmează locul numit în Pădure, apoi Zarea Statului. După vii, Fundu Sârbului (mulți sârbi și bulgari au alcătuit sate în Moldova, aici trebuie să fi fost un sârb rătăcit!). Poienile Brânzei (loc de stână și păscătoare pentru oi), altă Zare a Statului, Gura Luncii (cum intri în Fruntești, venind de la Oncești) și Dealul Puiului (exprimă un raport de proprietate; unul Puiu avea acolo loc de păscătoare, pădure, loc de arătură, de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
celor plecați pe front și bătrânii. Copiii nu primeau niciun fel de plată, iar de mâncare li se dădea varză acră, castraveți murați cu mămăligă din făină de porumb amestecată cu făină de orz și ,rareori, câte o bucățică de brânză, și „aceea iute și cu viermi”. Alte mărturii coroborate cu situații similare de pe alte moșii și proprietari spun că pentru pogoanele primite de la boieri, erau obligați să muncească pe moșie 4 zile pe săptămână cu palmele, 4 cu căruța, cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Este de înțeles că populația de stepă, asiatice (hunii, avarii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, mongolo-tătarii), crescătoare de animale, să nu perceapă de la populația locală românească animale - vite mari, oi, capre, cai (poate cai de călărie și transport), nici lapte, nici brânză și unt, ci cereale - grâu și orz, ovăz pentru cai la care, eventual, adăugăm piei de animale - animale cu blană, țesături din in, cânepă și lână și, fără îndoială, bani, metale prețioase. Gropile de provizii de lângă locuințe erau mijloc de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru a putea fi folosiți la călărie, la tracțiune și la transportul samarizat, desfășurat pe cărări și poteci, în absența unor drumuri amenajate. O mențiune specială facem pentru oi, crescute în număr mare pe lâng fiecare gospodărie. Avantajele oferite (lâna, brânza, laptele, carnea, pielea și blana), în condițiile asigurării unei îngrijiri minime de întreținere (se adăposteau iarna pe sub copaci, în adăposturi improvizate), i-au determinat pe unii dintre români să se ocupe exclusiv cu creșterea oilor. Din această ocupație de mare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gama produselor pentru schimb nu s-a modificat semnificativ în ultimele 200 de ani. Erau destinate exportului sarea, peștele și ceramica unitară ca forme și tehnică de execuție pe întreg teritoriul est-carpatică și, în general, produsele agrare, animalele, pieile, blănurile, brânzeturile, mierea, ceara. Existența unor tezaure monetare, dar și a monedelor bizantine izolate, de bronz sau aramă, dar și din aur - dovedește legătura permanentă dintre Imperiul bizantin și teritoriul nord-dunărean, atât în ce privește legăturile economice, cât și cele spirituale, religioase. Legături economice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunei, prin organizarea de stâni de la Sfântul Gheorghe pânăă la Sfântul Dumitru. Cei care organizau stâni în hotarul satului, prin strângerea oilor de la cei care aveau pânăă la 10 oi, trebuiau să asigure și pentru proprietarii oilor o cantitate de brânză (4-5 kg de oaie), pe care proprietarul o primea la dat fixă. Cel cu stâna răspundea de viața și sănătatea oilor încredințate, pe tot timpul văratului, pânăă la spartul stânei și răscolul oilor. Cel care dădea oile la stână era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar posesorii angajează un cioban de la 2 mai pânăă la Sfântul Dumitru și pânăă dă zăpada. Se fixează, prin înțelegere, cum să se rotească posesorii de oi, adică se stabilește rândul și numărul de oi care-ți permite să iei brânza de la toate oile stânii. Acest număr este fixat la 15 oi, dar pot fi și mai puține. Dacă stâna are și capre, caprele sunt socotite fiecare în două oi. Familia Boghiu are mai multe oi și capre, locul de adunare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la care Iacobeanu zice: „Auzi domn’ Cernat, zghibura dracului, vrea să-i omoare pe farmaciști, prin potrivire de nume.” L-am cunoscut pe Dumitru Iacobeanu după anul 1950, când organizase o stână la Valea Boțului, în gospodăria Arghiroaiei. Când cumpărai brânză de la el, își spăla mâinile, cuțitul, și așeza pe masă un ștergar alb. Revenind la averea țăranului român, vitele din bătătură, vom observa din statistica pe anul 1889 că, raportat la numărul capilor de familie, 503, numărul animalelor era mic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oi, seu, unt, orz, grâu, cai, vite de povară, o parte din produse luau calea exportului, la care participau și țăranii. Mari turme de vite, din braniștile domnești, mănăstirești și boierești ajungeau pe piețele Europei. Se exportau mari cantități de brânză burduf, unt, pastramă, alte preparate din carne de vită și de porcă din care se obțineau venituri însemnate. Banii obținuți erau destinați „birului” - tributului - către Poarta Otomană. Sumele datorate de gospodăria rănească erau apăsătoare și mulți răzeși și-au pierdut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mari își făcea apariția la școală, orice fel de vreme ar fi fost. Intra în clasă, se așeza pe un scaun cu coșurile lângă el. Începea examinarea. Cel ce răspundea la toate întrebările, pe lângă rechizite, primea și o plăcintă cu brânză întreagă; cel care răspundea la jumătate din întrebări primea jumătate de plăcintă, cei mai slabi primeau un sfert de plăcintă, dar toți primeau rechizite școlare. Tactica pedagogică a învățătorului Gheorghe Postoi a constat în a se apropia de elevi, după
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vacilor și făcea multe alte „flecării”. Îi mergea vorba că este vrăjitoare. Mărioara Rusu este completată de Lisaveta Pușcuță: vrăjitoarea a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea a spusă că dă ea brânza, dar când să pregătească umplutura, umblând la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea a spusă că dă ea brânza, dar când să pregătească umplutura, umblând la putină, a văzut că deasupra erau numai viermi. Femeia s-a dusă la preot ca să-i spună. Preotul le-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea a spusă că dă ea brânza, dar când să pregătească umplutura, umblând la putină, a văzut că deasupra erau numai viermi. Femeia s-a dusă la preot ca să-i spună. Preotul le-a chemat pe amândouă cu câte o oală de lapte, fiecare acoperită. El a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
femeii de la a cărei vacă Lemnărița luase laptele, acum se formase smântână. În oala Lemnăriței, laptele se prefăcuse în zer. Vestea s-a dusă în sat. Lemnărița a spusă că n-o să mai facă farmece și a aruncat putina cu brânză în pârâu. Altă vrăjitoare, spune Mărioara Rusu, era Nichiforoaia, care știe să descânte de deochi și săricătură și de frică, iar Lisaveta Pușcuță știe să descânte de speriat cu mătura, dar n-a vrut să spună descântecul. Răspunzând „Chestionarului pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
supra] de pelagră în satul Slobozia, după anii 1950 și vă puteți imagina ce-a fost cu 50-60 de ani înainte. Avem mărturiile unor oameni bătrâni din Lunca despre hrana zilnică primit de la curtea boierească: mămăligă la care se adăuga brânză sărată și iute, pește sărat, murături, castraveți murați, de care amintea Gh. Hodoroabă când le vorbea concetățenilor despre cât de bine era la boieri. Nu era propagandă, era o crud realitate, care exprima gradul de exploatare a țăranului român. De unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țăran, fiind aliment rar, râvnit; însă nu trebuie absolutizată lipsa pâinii în alimentația populației satelor. Au fost familii, nu numai în satele de răzeși, suficient de înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor de pâine, plăcinte poale-n brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind aliment rar, râvnit; însă nu trebuie absolutizată lipsa pâinii în alimentația populației satelor. Au fost familii, nu numai în satele de răzeși, suficient de înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor de pâine, plăcinte poale-n brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu porumbul de la un an la an. Atunci se luau știuleții de porumb porniți spre copt, se uscau în cuptor, iar boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din alimentația zilnică era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ingrediente: timp, cunoștințe și multe altele. În Moldova, prăjitura universală a fost cozonacul. Multe femei știau să-l facă în diferite forme și cu umpluturi. De asemenea, știau să facă pasca, care nu-i nimică altceva decât o plăcintă cu brânză mult îmbunătățită. Se făcea la Paști, se mai făcea de înălțare. Acum se face la hram și, probabil, și la alte zile semnificative pentru familie. învârtită: făină superioară, ulei, zahăr, nucă pisată. Nu reușește la fiecare, deoarece este o tehnică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comuna Filipeni: Filipii, Joile după Paști, Foca, Rusaliile, Ilie Pălie, Paparudele, Sf. Andrei, 40 de mucenici, Drăgaica, Caii lui Sf. Toader, Pintilie Călătorul, Ghermanul (Harmanul pentru viermi), Sf. Ignat, Armindenul, Sânzienele, Spolocaniile, Joia Mare, Dochia, Izvorul Tămăduirii, Logodna păsărilor, Săptămâna brânzei. După înșirarea celor peste o sută de întrebări, se adresau următoarele întrebări: - Ce spun bătrânii despre fiecare dintre aceste sărbători?, - Pentru ce folosă se țin?, - Ce au pășit când nu s-au Șinut?, - Ce au folosit dacă le-au Șinut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]