1,560 matches
-
nu doar o singură dată lui Antonescu să lichideze orice opozant, așa cum făcuse el în Germania. Ajunsă și la colonelul Pietrosu, nervozitatea extremă a climatului general s-a manifestat exploziv dar mai ales neașteptat, tocmai pentru că venea de la un ofițer brav, care-și demonstrase cu prisosință calmul în mijlocul celor mai aprige încleștări. Un Hauptsturmführer73 atașat regimentului, întors dintr-un exercițiu de instruire comun româno-german, dăduse buzna în biroul comandantului fără a cere permisiunea și în termeni ireverențioși își manifestase nemulțumirea față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
învinsă de argumentul meu și m-a zorit, cerându-și scuze pentru comportamentul acesta nelalocul său, dar efectiv uitase de doamna Bercea, Dumnezeu s-o ierte, infecție respiratorie, și ce femeie bună a fost, puțin cam mojică, dar atât de bravă în suferința ei... Am ieșit și am urmărit-o amuzat cum se chinuie să încuie ușa cu niște mâini febrile și tremurătoare, apoi cum se aruncă pe bancheta din spate în vreme ce vechiul Logan își ambalează motorul acoperindu-i cuvintele, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
fost rând pe rând noi, îi purtăm în fundul sufletului nostru ca într-un mormânt. Dispariția acestui mormânt viu, în care zac cei ce au fost noi, ne inspiră groaza de moarte. De aceea oamenii lipsiți de sentimentul trecutului sunt mai bravi în fața morții. În viață fiecare purtăm un steag pe care e scris cu litere mari: Eu! Culmea discreției este să știi să-ți ascunzi discreția. Animalele casnice devin pentru unii din noi persoane, față cu care simțim că avem îndatoriri
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
capete de salam, bucățele de pastramă și ghiudem, ici, colo câte un pui fript pricăjit, alături de ciorapi și vreun pulover de lână, căci știam că în unitate se confiscă aceste alimente și obiectele de îmbrăcăminte civile, l-am trezit pe bravul nostru caporal, am băut cu el ultimile trei sticle de vin, am înfulecat hoțește ultima găină friptă - pâinea, oricât de bună era atunci, și acesta era adevărul, nu avea nicio căutare la noi în acele momente - crojdind și oasele, am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
englezesc este heath „buruiană, cîmp necultivat“. Un alt cuvînt foarte des Întrebuințat de Hardy este heathen, „păgîn“. Cuvîntul de la mijlocul ultimului vers din fiecare strofă a imnului Statelor Unite (O’er the land of the free and the home of the brave), care marchează cea mai Înaltă notă a melodiei. Saluki - ogar persan, cu o siluetă de o mare frumusețe, folosit la vînătoarea de gazele. Dorothy Hamill - triplă campioană a Americii, campioană mondială și campioană olimpică la patinaj artistic, personaj care pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sîntem oamenii viitorului, că nu sîntem nici măcar ai prezentului. Sânt însă deja acomodat cu multe lucruri care altădată mi s-ar fi părut inacceptabile și încep, timid, să mă simt bine, să deslușesc regulile noului joc din noua lume, din brava lume nouă... Știu și accept cu seninătate faptul că arta mea, poezia, își va diminua importanța în viitor, știu că se va integra în marele spectacol al unei lumi hedoniste, libere și stabile, dar mai știu că-mi va rămâne
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nu există. Pătratul ăla cu nisip se transforma atunci, în absența divinităților, într-o patrie miniaturală cu războaie de independență, realizări mărețe și fașciști hrăpăreți. Fașciștii soseau întotdeauna de la nisiparele vecine, aruncau vorbe de ocară, insultau muncitorimea, pe toți acei bravi săpători de galerii și tunele, care trudeau prin forța brațelor și sudoarea frunții pentru propășirea, bunăstarea și mândria colectivului. Orice gest (bunăoară acela de a păși peste granița de cauciuc) era considerat ca o agresiune de tip imperialist, o încălcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a Întemeietorului acesteia va fi bădia Sebastian Erhan. Aceasta s-a Întâmplat prin iarna 19571958. În celulele 1-4 și 9-12 (pentru tebeciști) ale secției a III-a a penitenciarului Jilava, am avut norocul să-l cunosc pe acest admirabil bucovinean, brav veteran al Legiunii Arhanghelul Mihail și al temnițelor politice ale dictaturilor carlistă, antonesciană și bolșevică. De la el am aflat, Întâi, ceea ce Îmi confirmă, acum, fotografia: că marele martir Corneliu Zelea Codreanu era un bărbat Înalt, atletic, frumos și viteaz ca
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
eliberarea deținuților politici din Închisori, era trează! Ce a mai urmat nu sunt În stare să povestesc, căci și acum mi se umplu ochii de lacrimi la amintirea acelor regăsiri...” (din capitolul „Eliberarea”). Pagini de mare forță evocatoare sunt dedicate bravelor familii Golea și Ursu din Bahnea și Noul Săsesc pentru contribuția lor extrem de importantă, constând În sacrificii materiale și În jertfe umane, la lupta anticomunistă, Începută În codrul Fetea Încă din toamna anului 1944. Calitatea fundamentală, chiar de căpetenie, a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
la mijloc!) sau de transmisiile matinale (în România) la radio, în timp ce bâjbâiam după telecomandă, îmi spuneam că o să văd un film și o să adorm. La finalul săptămânii newyorcheze, bilanțul poate fi chiar tragic: vreo trei producții cu Michael Douglas și Brave Heart, antologia de hăcuieli cu Mel Gibson în rolul principal, și alte trei prostii pe care le-am revăzut cu această ocazie pentru a enșpea oară. » Am mai înțeles că se întâmplă să trăiești printre și cu clișee, chiar dacă le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
începe de la un maieuț și niște chiloței, trece rapid printr-un liceu de muzică pe care, cu bunicul de mână, după o noapte de mers cu trenul, îl confundă cu liceul de coregrafie, unde rămâne, asumându-și conștiincios, ca un brav cititor de „Cutezătorii“, tot ce are de făcut. Solo-ul conceput de Florin Fieroiu, Nimic.Precis, e un cumul de mici nimicuri esențiale. Un complex de întâmplări care decid aleatoriu și în același timp vital existența, cu de ce-uri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
lipit de talia ierbii înalte. Pe o muchie de șanț comunal, năpădit de brusturi străbuni și scaieți violenți, de pălămidă și curul găinii, de rostopască, împlântând sever un cui ruginit în trupul fragil al unui fluture de octombrie... *** Uneori, în bravele dimineți bazaconarde și dilii, totul ți se pare posibil. Cuvântul devine coapsă mustind de fervori. E de-ajuns să-l atingi, să-i pipăi literele la vocale și consoane, și din porii extaziați moale țâșnesc febre zglobii, castele medievale, păduri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
născuse și unde-și petrecuse cea mai mare parte a vieții. În nopțile reci, când beduinii se adunau în jurul focului ca să-și bea ceaiul și să povestească întâmplări din frumoasele vremuri de altădată, vorbeau adesea despre neobișnuita aventură a acelui brav luptător ce știuse să apere cele mai trainice valori ale străvechilor tradiții respectate de locuitorii din inima Saharei și făceau speculații cu privire la cauza pentru care, dintr-o teribilă și inexplicabilă eroare, îl omorâse, fără să vrea, pe omul pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
îl lovi peste grumaz și peste crupe cu un bici lung, obligându-l să alerge cât putea de repede, într-atât încât puteai fi sigur că în acea cursă animalul era condamnat să crape. Metru cu metru, pas cu pas, bravul mehari continuă să înainteze, spre disperarea celor care, îngroziți, își dădeau seama că le era imposibil să-l oprească; și când, în sfârșit, nobilul animal se împiedică pentru prima dată, ajuns la capătul puterilor, nu mai erau decât vreo șapte sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
inconforturile psiho-afective ale președintelui care văd că socoate că trebuie să fie în coaliție cu inși buni de "una mică" pe la Golden Britz. Mare dezamăgire! Primejdiile ascunse ale mandatului Monicăi Macovei Ani de zile Europa a avut parte de strategia bravei noastre nomenclaturi nelustrate formulabilă în zicala: vorbim ca voi și facem ca noi. Demagogia duplicitară a acestui nărav a fost temeinic însușită în național-comunismul ceaușist și aplicată în toată vremea integrării. Dacă în economie lucrul acesta nu prea ține, pentru că
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
în promovarea unor legi precum Autoritatea pentru Integritate sau aceea a lustrației și va acționa febril pentru anihilarea efectelor care îi ating interesele. În același fel, Consiliului Suprem al Magistraturii își va folosi autonomia, ca și marile noastre universități și bravii lor rectori, pentru a-și prezerva antireformismul și privilegiile. Cea mai vizibilă dovadă a acțiunii împotriva autoreglementării este precaritatea supravegherii și a penalizării de către CSM a magistraților care se dovedesc incapabili sau corupți din sistem. Aceasta absență a activității cenzurative
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
undeva în fundal, fumând în disperare. Și singurul lucru pe care mi l-a făcut mie a fost să mă determine să devin surd la toate poveștile cu oameni de succes. Oamenii pe care îi vedea ea reușind într-o bravă lume nouă erau la urma urmelor recompensați ca specialiști în sclavie, distrugere și moarte. Personal nu consider de succes oamenii care lucrează în aceste domenii. Când războiul a început să se apropie de sfârșit, Heinz și cu mine n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
cu familia lui, fără să spună nimic Olimpiei, porni chiar de dimineață în oraș și se urcă în tramvaiul cu cai din Calea Rahovei, care mergea pe Calea Moșilor. Se dădu jos la Bariera Moșilor și se îndreptă spre Șoseaua Mihai Bravul, spre strada Fundătura Vaselor. Trecu printre butoaie noi și alte ustensile de dogărie, scoase în fața prăvăliilor, printre mormane de rogojini, pe dinaintea prăvăliilor cu lână și plăpumi, și intră în Fundătură, ocolind prin strada Vaselor și strada Mașinii, ca să se gândească
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să trăiesc? Rostul omului e să aibă o familie, să aibă copii în care să retrăiești, care să-ți ducă mai departe numele. Dumnezeu mă pedepsește, mă osândește la sterilitate sau poate îmi deschide ochii și-mi zice: "Stănică, fii brav, nu te lăsa răpus de sentimentalisme, gândește matur." O să mă gândesc până am s-o fac într-un fel. Stănică întreținea pe bătrân într-o continuă teroare, împărtășindu-i decesuri: - Moș Costache, nu știi una? Colonelul, colonelul Constantinescu, cel din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de un dindon veau truffé, la care visase în zilele când rămăsese doar cu uscații pesmeți soldățești ? Un mic chef, scăldat cu Champagne Pommery, și o chanteuză picantă erau un păcat atât de mare pentru un locotenent ce se dovedise brav, rămânând singurul ofițer în tot batalionul, silit a-și asuma toate dificultățile comenzii, cu niște oameni zdrobiți fizicește și demoralizați ? Desigur, nu a făcut mărturisirea dejunului la Enescu față de Margot, dar nu-i aceasta esența iubirii : plăcerea de a-ți
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
prietenilor lor, unde ea a fost supusă În continuare altor perversiuni sexuale. Au lăsat-o pe domnișoara Soto cu un bărbat numit Sylvester Fitch, iar un polițist de la LAPD l-a Împușcat mortal pe Fitch În timpul acțiunii de salvare a bravei tinere. În timpul anchetei domnișoara Soto a refuzat să coopereze cu polițiea, care pe vremea aceea se concentra pe ideea stabilirii locului unde fuseseră Coates, Jones și Fontaine la ora asasinatelor de la Nite Owl. Erau cu ea și cu alți posibili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
drepte să citească notele Gabrielei Omăt pentru ca să vadă cum arăta epoca. Recent, în 22, până și Alina Mungiu, vrând să arate cât de firavă era intelectualitatea democratică la noi, se rezumă să-i citeze pe Stahl și Golopenția, personaje foarte brave, dar de rang secund. Dar unde sânt Lovinescu, Zarifopol, Zeletin? Pur și simplu omiși. Iar din generația mai tânără Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, adică toată "Școala critică"? Iar presa democratică unde este? Că doar nu exista doar Sfarmă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Rotonda", vila în care a fost făcut filmul), în sfârșit, am cumpărat o carte de reflexologie, să mă lămuresc cum e cu organismul proiectat pe tălpi (de vreme ce tot am început, de două luni, să fac, cu "domnul Onosă" ― un tip brav și harnic, care are câte șase-șapte clienți pe zi ―, ore de masaj în talpă...). Acum sânt destins, privesc lucrurile "de sus", mă gândesc la câte am de făcut odată ajuns acasă și îmi spun că e bine, câtă vreme am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai importantă redută turcească, Osman Pașa, rănit, a predat sabia de comnadant colonelului român Mihail Cristodulo-Cerchez, ca semn de prețuire, rostind memorabilele cuvinte, care s-au înscris cu litere de aur în istoria noastră: „mă predau cu întreaga mea armată bravei și junei armate române”. Între 1878 și 1885 a fost ministru de război, a contribuit din plin la reorganizarea armatei turcești și a fost comandantul oștirii otomane care a luptat împotriva Greciei, în 1897. POSTFAȚĂ Iată, am ajuns la finalul
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
mîna pe lopata pentru mortar și pe firul cu plumb! Iar mama zîmbea! Așezat alături de ea pe un scăunel capitonat, străduindu-mă să nu-mi mișc picioarele, eram vexat, jignit, furios. În mod vizibil idiotul ăla nu bănuise nici o clipă bravele Întrebări pe care mi le punea tribunalul lăuntric al conștiinței, iar mama Îl aproba, Îi mulțumea! Eram umilit pînă În străfundul sufletului. Nu eram lipsit de un anume simț al bricolajului - știam să tai sticlă groasă În mai multe straturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]