1,535 matches
-
țării plai, Pe-ai vieții dușmani i ai învins În ceasul grelei încercări Un braț puternic ne-ai întins! [...] Armata sovietică, Slăvim în cântec ostășesc Avântul și puterea ta Pe-ntreg pământul românesc În lupta grea ne-am înfrățit Armată bravă și popor Sub flacăra din Răsărit Sub roșu steag biruitor.“ (Acest „Cântec de înfrățire între Armata Sovietică și Armata Română“ a fost pus pe muzică de Vasile Popovici și a fost transmis la posturile de radio reperiste la 18, 19
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Orice om din țara noastră, care beneficiază de cele mai obișnuite canale de comunicare, cum sunt radioul, televiziunea, presa, știe în fiecare zi ce se întâmplă pe cele mai îndepărtate meridiane ale globului.“ (Tribuna României, iulie 1973) MUREȘANU Rusalin „Prin brav partid, prin fiul său viteaz, Poporul e al României faur, Creând în pace socialismul azi, În carpatina epocă de aur!“ „În noi trec în coloane șiruri de văi și munți Câmpii în lutul țării recolte mari decid, Și se prefac
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
la început de veac în lume Și toată vrerea lui de om iubit și-a scris-o ca istorie sub nume.“ („Odă aniversară“, Luceafărul, 21 ianuarie 1989) „Partidu-n care crede poporul nostru-ntreg având în frunte ctitor și om și brav strateg și-a limpezit lumina și flamura pe culme suind destinul țării la locu-i drept în lume.“ („Partidul în care crede poporul“, România liberă, 20 iulie 1989) NICOLESCU Miron, acad. „Această societate nouă va avea nevoie de un om nou
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mândră a veacului Ca soarele din zariștea aurorii Și ca vitejii nemuriți de țară. De-aceea-n sărbătoare ni-s inima și gândul Și azi ca niciodată mă mândresc cu Poporul ce prin lupte s-a ridicat în glorie, Pe cel mai brav izbânditor născându-l Fiu și părinte-al țării - CEAUȘESCU, Erou pentru-o eroică istorie.“ („Erou pentru o eroică istorie“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 426) „Așa vă știm: alături de o viață Mereu pe-aceeași cale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și fericiți Partidului s-aducem slavă În jurul său tot mai uniți.“ („Partidului s-aducem slavă“, Luceafărul, 21 august 1982) „Ne-am făurit din plaiuri o grădină Cu strălucite flori de viitor Cum a visat Partidul de lumină Și-al țării brav și demn Conducător.“ („Prin inimi de eroi“, Luceafărul, 21 ianuarie 1989) BACIU I., prof. dr. doc., rectorul Institutului de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca „Om politic dârz, revoluționar militant pentru prestigiul și drepturile poporului său, pentru o viață mai liberă și fericită
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să le sărut ulciorul Din care vinul vieții spre alte sensuri curge. Hai, vârfuiți pocalul cu vinul cel mai bun, Trăiască țara sfântă și marele tribun!“ (Scînteia, 31 decembrie 1978) CIURUNGA Andrei, poet „Prin votul nostru tainic, bărbatul cel mai brav îmbracă țara-n falnică hlamidă de grâne, de oțel, de cărămidă, ce duce-n piscuri veacul, răspunzător și grav.“ (Contemporanul, 31 ianuarie 1975) „Când marile răspunderi învăluie bărbatul Ales în fruntea țării și-a vremurilor Ca să ne poarte-n lume
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
belșugul, frumusețea și mărirea patrie pe culmile socialismului și comunismului.“ (Tribuna, 13 octombrie 1977) ȘTEFAN Ion C. „Spre piscul păcii ce vital ne cheamă, Sculptând un ideal pe tricolor; Ni-i patria de a pururi bună mamă, Ne e partidul brav conducător.“ („Spre comunista stea“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 19 decembrie 1982) „Țara și partidul - două aripi Ce tinerețea de lumini ne-ndrumă: El fiind stegarul fiecărei clipe, Iar țara noastră - cea mai bună mamă!“ („Trepte“, Luceafărul, 21 martie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
20 august 1977 ) URECHE Damian „Un singur crez avem în plin avânt, Contemporana noastră vâlvătaie, Cum voievozii-acestui drag pământ Sunt toți în Ceaușescu Nicolae. Dacă-i un singur om în toți sculptat Călit de focul demn al vijeliei, Istoria acestui brav bărbat E însăși existența României!“ („E însăși existența României“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 448) „Suind în focul luptei, călit în focul vieții, S-au adunat victorii pe vârsta de cetate, De șase ori deceniul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
În al doilea rând, nu m-am plasat până acum niciodată pe baricada feminină pentru a judeca comunismul. Pentru mine, eram toți, bărbați și femei, la fel de amărâți. Toți „tovarăși“, egali în mizerie. Pentru turma de neinițiați, egalitatea exista aievea. A Brave New World de epsiloni, dar reală, aplicată pe oameni, nu pe personaje ficționale. Fericirea programată a personajelor lui Huxley se pierduse însă undeva între conceperea ei pe hârtie și „implementare“. Ne rămânea egalitatea aia strâmbă. Pentru toată lumea era la fel de sordid
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fără ca cea mai neînsemnată umbră să maculeze albul perfect al pantalonului care le strânge bine fesele. Sordidul apărea în dificultatea de a avea o aparență atrăgătoare. În comunism, atracția sexuală este sau ar trebui să fie științific programată, ca în Brave New World, nu lăsată la voia simpatiilor și antipatiilor aleatorii. Femeia cochetă era un produs al capitalismului decadent și o femeie supusă... ochiului masculin. Femeia comunistă trebuia să fie tractoristă, mecanic auto, cu mâinile bătătorite și plină de elan revoluționar
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mai bine întipărit în mințile oamenilor aici, în Franța, sau aiurea, în alte țări „capitaliste“. Aici s-a reușit mai bine experimentul lui Huxley. Epsilonii sunt atât de bine condiționați, încât „nu reușesc să nu facă ceea ce trebuie să facă“. Brave New World! Simona Popescu Născută pe 10 martie 1965 în Codlea, județul Brașov. A absolvit Facultatea de Litere a Universității București în 1987. În prezent, este lector doctor la aceeași facultate, unde predă istoria literaturii române și ține cursuri de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o mână de monede ca o ploaie, atât cât să demontez atmosfera de ciment din sala de clasă. Când s-a făcut din nou liniște, i-am spus: — Ca să dovediți ce-ați spus, va trebui să aduceți treizeci de profesori bravi din tot județul care vor asista la aceeași lecție și abia după aceea vom mai sta de vorbă. Nu știu ce avea de gând să facă el, dar eu m-am dus chiar atunci la inspectorat, m-am plâns de lipsa de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
acelui comitet. D. Cuza era junimist, asta se știe. Nu însă numai membru al Junimii literare, dar și membru al partidului politic. La data când se petreceau aceste lucruri, junimiștilor li se spunea "porumbei", tot așa cum altădată lumea designa pe bravii noștri dorobanți sub porecla de "curcani". Când tenorul Poenaru termina cupletul pronunțând "...un porumbel a fost", galeria exulta. De la un capăt la celălalt, tot tineretul se pleca peste balustradă strigând: Auzi, d-le Cuza? Porumbelul... Cuza! Porumbeii! Trăiască porumbeii... etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
1905 și că dac-acest portret l-aș fi făcut mai târziu, el ar fi ieșit altfel.) Spiru Prasin. (Fragment dintr-un articol scris cu ocazia unei comemorări și publicat în "Lumea" de la Iași, prin 1927.) ...A murit ca un brav, apărându-și onoarea; când viața plină de făgăduieli îi deschisese drumurile-i largi. Cu un singur gest, a pus capăt la tot ce a fost energie, pasiune, avânt, generozitate, visuri, dragoste, gajuri prețioase ale unui viitor plin de strălucire. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sau Eminescu ar trebui numiți pe ocolite, prin perifraze eufemistice sau, pur și simplu, înlocuiți cu un beep. Căci numele autorilor pot fi la fel de periculoase ca o înjurătură. Vi se pare un scenariu fantasmagoric? Aș spune că nu; la mintea bravilor culturali din televiziune, se poate întâmpla întrun viitor destul de apropiat. Oamenii chiar fac progrese: de curând, am putut vedea o emisiune despre pictorul Dumitru Gorzo, ilustrată cu imagini din expoziția pe care-o are la MNAC, în care sexele personajelor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cum e cel al închisorilor comuniste. Astăzi, precum spuneam, ohtatul poeticesc sa refugiat în locuri unde încă se poate manifesta în voie. Îl poți întâlni la emisiunile religioase, de tip Lumină din lumină, sau la cele care vorbesc despre tradițiile bravului și genialului nostru po por. Foarte multe dintre ele sunt pe canalul TVR Cultural. E adevărat, virusul sa modificat și s a adaptat noilor situații. În esență însă, a rămas același. De exemplu, la emisiunile religioase, particularitatea simptomelor e că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
faptele esențiale ale romanului său. Pasajele de expresie ontică abundă iar dragostea pentru copiii, nepoții și nurorile Carlinei reprezintă tot atâtea pandantive strălucitoare. Oniricul este prezent peste tot iar eroina are etape mefiente dar, în genere, personajul principal este unul brav, care nu dă înapoi în fața greutăților vieții, un veritabil intrepid moldav. Romanul surprinde o serie de oameni și fapte insiduoase, insolente și inestrictibile, dar autoarea le filtrează prin propria sită de valori. Trecerea de la poezie la roman nu a prezentat
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
care casă Zotta, unde a locuit cu părinții, în copilărie. De altfel, Zotta i-a devenit și personaj într-o tabletă. Ceva mai înainte, prin legătură cu fostul său elev de la cursurile de biblioteconomie de la începuturile anilor ‟70, Constantin Donose, bravul bibliotecar de la Bibliotecă Municipală „Mihai Ralea” din Huși, a donat o mare parte din bibliotecă personală, manuscrise și alte documente hușenilor. Un manuscris inedit, De la Abulius la Zotta, a și apărut, sub îngrijirea lui Constantin Donose, la scurt timp după
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
că eu voi lupta cu strășnicie pentru a-mi păstra viața pe care o vreau tenace, pentru că ți-o închin mai departe ție. Să știi că mă voi feri de primejdii, fără lașități [...]. Tu du-ți drumul vieții curajos și brav, draga mea. Gândește-te fără sbucium la mine; și eu sunt o curajoasă și-am dat dovada: făgăduiește-mi că nu te vei chinui cu cafard-uri și nostalgii. Fii plină de încredere. Eu am o imensă încredere în tine
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
monstruozități. Iubita mea, mi-e gândul mereu la tine și la ultimul și cel mai greu sacrificiu spre care mergem pentru un timp nedeterminat: despărțirea și ruperea ta definitivă de pământul românesc, de mine. Îți mărturisesc că, deși mă vreau bravă, mă îndoi și mă plec în fața grozăviei consimțite, dorite de mine. Niciodată să nu ai nicio remușcare că nu ai venit, orice s’ar întâmpla. Tu trebuie să-ți împlinești viața; eu sunt acum un oribil ciot inutil. Dar te-
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
greu situația, fiindcă mi-ar fi frică de orice pentru tine. Așa, singură, am învățat arta de a fi ipocrită, mincinoasă, lașă, slabă; mă prostesc. Dar tu, floarea mea de deșteptăciune, de zâmbet și de frumusețe, să crești liberă și bravă pe pământul francez cel atât de iubit. Să-l ferească Dumnezeu de a cunoaște ceea ce cunoaștem noi așa de adânc, până la drojdia suferinței. Nu ne mai rămâne de cunoscut decât tortura fizică... Dar poate că într-o zi am să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
un bun român [ucrainean, maghiar etc.]” se regăsește În toată zona est-central-europeană. Pentru Adam Mickiewicz (Pan Tadeusz, 1834), personajul său, hangiul Iancăl, deși evreu, este un „bun poleac” : „deși străin”, „că-i bun poleac lui numele-i mersese”, căci „bătrânul, brav evreu, [...] polona vorbește foarte bine” și „Patria, asemeni oricărui leah, iubește” <endnote id="(689, pp. 148-149 și 387)"/>. Glosând pe marginea „esenței morale a sentimentului național”, filozoful ungur G.M. Tamás notează următoarele În stilul său inconfundabil : „La auzul unor fraze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru evrei ca națiune, nimic”. O formulă ideologică pe care a folosit-o și Lenin În primele două decenii ale secolului XX <endnote id="(612, I, p. 70 ; 278, p. 450)"/>. „Dacă toți evreii ar fi ca tine...” „Evrei ! Acești bravi evrei ! Niciodată n-am mai Întâlnit de atunci evrei atât de buni. I-am iubit sincer, dezinteresat...”, evocă Liviu Rebreanu câteva chipuri de evrei bătrâni, răsfoind albumul copilăriei sale. „Schan ! Tuptil ! Trei păduchi ! Unde sunteți ? Pe unde umblați ? Cât de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lași. Am atîtea să-ți spun, dar nu mi-ar ajunge cîteva pagini. De aceea aștept să ne vedem, poate prin martie, cînd am de gînd să mă duc pe acasă (n-am fost din septembrie). Îmi este dor de bravul nostru fin Ducu, pe care nu l-am mai văzut încă de cînd este școlar. Vei fi văzut că iar am început să public , după ce, anul trecut, Direcția Presei mi-a făcut destule greutăți, ultima dată la sfîrșitul lui noiembrie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
în Ateneu, numărul de pemartie, ceva, măcar o știre, dacă revista nu era [e] deja în mașini. Știri și informații literare într-o altă scrisoare. Reîntîlnirea noastră m-a bucurat mult, iar tensiunea intelectuală a școlarilor noștri Roxana și Ducu, bravul nostru fin, mi-a umplut sufletul de liniște și bucurie pe care am transmis-o și acasă. Din partea noastră multe urări de sănătate la toți. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Ai vorbit la telefon cu G. Gheorghiță? </citation> (123
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]