2,397 matches
-
care începeau aproape de Prut, în dreptul satelor Bajura și Doroftianii de Jos, mergea spre sud-vest la latitudinea Pomârlei Glubocaia apoi se îndrepta spre nord-vest, ocolind târgul Herța și ajungând până la hotarul Bucovinei peste care trecea de asemenea, în special în dreptul satelor Buda de Sus și Buda de Jos. Și în documentele istorice mai vechi sunt amintite pădurile de la Hudești . La 3 aprilie 1412, Alexandru cel Bun dăruia slugei sale adevărate și credincioase, anume Coman un loc să-și facă lui sat, hotarnica
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în dreptul satelor Bajura și Doroftianii de Jos, mergea spre sud-vest la latitudinea Pomârlei Glubocaia apoi se îndrepta spre nord-vest, ocolind târgul Herța și ajungând până la hotarul Bucovinei peste care trecea de asemenea, în special în dreptul satelor Buda de Sus și Buda de Jos. Și în documentele istorice mai vechi sunt amintite pădurile de la Hudești . La 3 aprilie 1412, Alexandru cel Bun dăruia slugei sale adevărate și credincioase, anume Coman un loc să-și facă lui sat, hotarnica acestui loc precizând: di
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de amintiri nu prea fericite. Cu vreo 8 luni în urmă, avusesem misiunea de a proteja cu câteva patrule aparținând grupului meu o formație de bombardiere care avea misiunea de a bombarda podurile ce legau cele două părți ale orașului, Buda și Pesta, poduri ce prezentau o mare importanță strategică, dar, în același timp, o valoare monumentală, artistică, asemănându-se în oarecare măsură cu podurile Londrei de pe Tamisa. Și zborul continua cu aceeași încântare pentru mine. Aveam acum sub mine, puțin
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
sugera o înrudire între huni și secui și popula pământul străvechi al secuilor cu mari jude, cu voievozi, cu vice jude, cu duzini de cetăți "pictate" pe creste de munte (dintre care cea mai însemnată, a fratelui lui Attila, era Buda, așezată lângă Odorheiul Secuiesc); în filele lui, secuii, ce-și foloseau străvechea scriere runică, închinau (pentru zeii lor păgâni) antice potire de nucșoară. La propagarea acestei imagini, un rol important l-a jucat romanul Bálványosvár (Cetatea "Unguraș") al lui Jókai
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Musicescu. Viața și opera sa muzicală, Istoricul muzicii laice și religioase botoșănene 8. 30. Alexandru Răutu (1881-1937), om politic, actor, publicist, profesor de franceză la gimnaziul din Dorohoi, este corespondent la periodicele Evenimentul, Gazeta de Dorohoi, Patriotul, sub pseudonimul Dela Buda. 31. Nicolae N. Răutu (1891-1979), profesor la Liceul "Laurian" din Botoșani, colaborează în presa locală, fiind membru al comitetului de redacție la Revista Moldovei. Publică volumul de traduceri din Charles Nodier, Povestiri și nuvele, 1925. 32. George D. Râncu (1913-
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și poate a făcut mai mult pentru comunitatea în care s-a născut decât diverse personalități care doar s-au născut în ținutul Vasluiului. Luiza Marinciu Zavloschi (1883-1967) s-a născut la 20 iulie 1883, în localitatea Buda-Rafaila, actualul sat Buda din comuna Oșești. A urmat cursurile Școlii Primare și ale Școlii Normale de Învățătoare „Mihail Sturdza” din Iași pe care a absolvit-o cu media 9,06. S-a căsătorit cu învățătorul Constantin Zavloschi cu care a avut șapte copii
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
stat, județ sau comună, să fie văduve de război, să fie decorate pentru activități în timpul războiului, să fi făcut parte, la promulgarea legii, din conducerea societăților-cu personalitate juridică-cu scop de revendicări sociale, propagandă culturală sau de asistență socială. Buda era un sat cu doar 300 de alegători. Iată ce scria ziarul „Dimineața” pe data de 3 martie 1930, după alegerea primăriței: „Și aici, în ținutul ăsta așa de vitregit, un sat de oameni simpli, izolați de frământările care macină
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de frământările care macină zilnic baloturi întregi de hârtie și răgușesc mii de glasuri, a biruit cea mai cumplită prejudecată. A fost aleasă prima femeie primar”. Ziarul „Dimineața” din 3 martie 1930 publica o pagină întreagă despre minunea din satul Buda, reproducând primele cuvinte ale Luizei după învestitură: „Douăzeci și trei de ani m-am străduit să fiu de folos oamenilor. Am mulțumirea să spun că am reușit în parte. Ca orice femeie de carte, socotiam că femeia trebuie să fie
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
discursuri. De altel nici n-aveam timp. De două zile primesc telegrame din toată țara. Se laudă sufragistele cu mine! Eu nu mă simt vinovată cu nimic! S-au pus oamenii pe capul meu și n-am avut ce face.” Buda, unul din cele 92 de sate din plasa Ștefan cel Mare, era așa de puțin cunoscut, încât primele știri din ziare plasau evenimentul la Voinești, apoi la Pungești. Articolul din ziarul „Dimineața” a fost scris de ziaristul H. Soreanu care
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
știri din ziare plasau evenimentul la Voinești, apoi la Pungești. Articolul din ziarul „Dimineața” a fost scris de ziaristul H. Soreanu care venise tocmai din capitală. A ajuns în sat însoțit de prefectul județului Vaslui care, pe drum către satul Buda, îi explicase cum se petrecuseră lucrurile. Aceasta îi povestise că se formaseră două tabere: una îl susținea pe Ion Chelaru, vechiul primar, om al partidului de guvernământ, dar care încurcase rău de tot treburile primăriei și alta care o susțineau
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
pe buze”. Reporterul ziarului „Dimineața” o caracteriza altfel: „o femeie căreia îi pare bine că are griji și nevoi și treburi. Vrea parcă să arate că se poate descurca singură, că poate doborî toate adversitățile”. Ea a condus destinele satului Buda timp de două mandate consecutiv. De fapt, în anul 1934, ca urmare a meritelor sale, a fost aleasă primar și peste satul Rafaila. Se pare că nu și-a dezamăgit consătenii de vreme ce a fost aleasă primar și a doua oară
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
consecutiv. De fapt, în anul 1934, ca urmare a meritelor sale, a fost aleasă primar și peste satul Rafaila. Se pare că nu și-a dezamăgit consătenii de vreme ce a fost aleasă primar și a doua oară. În calitate de primar al satului Buda, Luiza Zavloschi a organizat pentru prima dată evidențele de stare civilă, a reușit să instaleze un post telefonic la primărie și să facă primii pași spre modernizarea acestui sat uitat de lume ale cărui destine le-a condus timp de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
românilor. Dar, din păcate nu se menționează nimic despre ea. Noi, vasluienii, cel puțin unii, mai știm câte ceva despre ea pentru că este născută în Vaslui. Altfel, nu am fi știut nimic nici noi. Unii locuitori mai în vârstă din satul Buda au cunoscut unele rude ale domnei primar. Acești oameni își mai aduc aminte cu nostalgie unele povești despre Luiza. Locuitorii din sat sunt foarte mândri de primărița lor. Din familia ei nimeni nu mai locuiește în sat. În schimb, Luiza
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
nu mai locuiește în sat. În schimb, Luiza se odihnește între dealurile împădurite, în apropierea școlii și a primăriei, printre budenii pe care i-a iubit. Luiza Zavloschi este un simbol pentru comuna Oșești. În memoria primăriței, școala din satul Buda îi poartă numele iar în fața școlii a fost așezat bustul primei femei primar din istorie. Este înmormântată în satul Buda pe care l-a slujit iar pe crucea de piatră care străjuiește mormântul este scris „Prima femeie primar din România
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
budenii pe care i-a iubit. Luiza Zavloschi este un simbol pentru comuna Oșești. În memoria primăriței, școala din satul Buda îi poartă numele iar în fața școlii a fost așezat bustul primei femei primar din istorie. Este înmormântată în satul Buda pe care l-a slujit iar pe crucea de piatră care străjuiește mormântul este scris „Prima femeie primar din România Mare”. Dar, după părerea mea, numele ei ar trebui să apară și în manualul de istorie pentru că și-a dedicat
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
physique, hydr.- hydraulique etc". (I. Druță, 2013: 91). Traduceri: Alegerile lui Ippocrat (manuscris, traducere din grecește, realizată în Muntenia la mijlocul secolului al XVIII-lea), Meșteșugul doftoriii (traducere realizată Muntenia), Învățătură pentru ferirea și doftoria boalelor (în traducerea lui Petru Maior, Buda, 1816), Meșteșugul doftoricesc (manuscris, traducere din limba greacă). Secolul XX este o etapă numită "perioada de avânt și dezvoltare" a terminologiei românești, consolidată prin cercetări de referință: Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), Ion Gheție (coord.); Dicționarul împrumuturilor latino-romanice
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
contraofensiva sultanului. În 1683, turcii asediază Viena. Ca pe timpul cruciadelor, ajutorul vine din nord: regele Poloniei, Jan Sobieski, vine cu o armată puternică și eliberează Viena.66 Leopold cucerește atunci terenul pierdut în secolul al CVI-lea: ocupă fortăreața de la Buda (1686) și ajunge în cîmpia ungară și în Transilvania. Austria, apărătoare a creștinătății, își găsește astfel un nou echilibru, mai puțin indiferent la proble-lele europene decît vrea să pară. Vitalitatea Habsburgilor din Vustria ar putea deci să devină de temut
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Bonaparte (Napoleon I) 7, 353 Bonifaciu al VIII-lea 36 Bonifaciu al IX-lea 40 Boris Godunov 231 Borromini 179 Bossuet 237, 244 Boticelli 48, 133 Bourbon 161,201 Bramante 135 Brissot 345 Brueghel cel Bătrîn 138 Brunelleschi 48,133 Buda 229 Burke 344 Calvin 146 Camoens 176 Caravaggio 180 Carol de Anjou 54 Carol de Orléans 46 Carol de Bourbon 76,161 Carol I al Angliei 224 Carol al II-lea al Angliei 225, 249 Carol IV al Spaniei 344
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Meritul studiului lui asupra Hoardei de Aur constă în plasarea problemelor, pe care le analizează, în contextul mai vast al istoriei universale, stabilind conexiunile necesare între faptele petrecute la Câmpulung și cele ce aveau loc la Dest’i Kipciak și Buda. Chiar și atunci când studiază o perioadă, pentru care lipsesc mărturiile directe, Alexandru Gonța reușește să restabilească adevărul istoric, făcând apel la tradiție, la confruntarea cu datele geografice prezente, la analogie și deducție, sau lăsându-se condus de intuiția lui istorică
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
făcut după unii în trei direcții principale de efort, după alții în patru sau cinci și după alții chiar în șapte. INVAZIA MOLDOVEI, SUDULUI TRANSILVANIEI ȘI ȚĂRII ROMÂNEȘTI Concentrarea trupelor tătare se terminase, la sfârșitul lunii decembrie 1240, și la Buda ajunsese deja zvonul, în jurul sărbătorii Nașterii Domnului, că mongolii pustiesc hotarele Haliciului, învecinat cu Ungaria și Moldova numită pe atunci Cumania. După ce au prădat aceste regiuni de la Răsărit de Carpați, pentru a-și procura alimente și furaje pentru cai, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu știm unde a căzut, în lupta cu Bugec, ori la Mohi, știut fiind că oastea cetății de scaun Iladiș și cu aceea a districtului, existentă încă la 1223 în frunte cu banul, ar fi trebuit să fie prezente la Buda, atunci când Bela al IV-lea și-a chemat supușii la arme. Pătrunderea lui Budjek în Banat s-a făcut pe malul Dunării, pe la Turnul Severin și Orșova. De acolo, a luat-o în sus pe valea Cernei, prin satul Pecenevca
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
l-a înconjurat și distrus cu o zi înainte de a ajunge Rogerius la malul drept al Mureșului, fugit de la Oradea Mare, pentru că orașul și cetatea au fost lipsite de apărători. Prepositul din Cenad și acela din Arad fuseseră chemați la Buda, pe la 20 martie, să însoțească regina în refugiu. Episcopul Bulzo și Nicolae, fiul lui Bore, împreună cu mulți nobili, fiind plecați să-și asigure viața familiilor lor, ca apoi să alerge la chemarea regelui, au fost bătuți și oastea lor împrăștiată
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
oasele și capetele celor uciși”, „iar zidurile bisericilor și palatelor dărâmate și risipite erau stropite cu sângele oamenilor, vărsat din belșug”. Ținutul întreg, ca și orașul cu cetatea, nu au fost apărate deoarece Raynaldus, episcopul transilvan, plecase cu oastea spre Buda, unde fusese chemat de rege, pentru a muri în bătălia de Mohi, pentru cauza ungară. Gonind de zor pe Mureș în jos, spre vest, mongolii nu au pustiit de la Alba Iulia încolo chiar toate așezările. Același Rogerius ne relatează că
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Oradea era un oraș foarte mare și avea o cetate întărită cu un brâu de ziduri și o puternică fortăreață. De groaza tătarilor, și-au găsit adăpost aici soțiile nobililor români și maghiari plecați la oastea care se forma la Buda și foarte mulți locuitori români cu familiile lor din satele de primprejur. Episcopul Benedict își adunase o frumoasă oaste, alcătuită din români și unguri, și era gata de plecare spre Buda, mai ales că i-a venit vestea că mongolii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și maghiari plecați la oastea care se forma la Buda și foarte mulți locuitori români cu familiile lor din satele de primprejur. Episcopul Benedict își adunase o frumoasă oaste, alcătuită din români și unguri, și era gata de plecare spre Buda, mai ales că i-a venit vestea că mongolii lui Batu-khan au distrus cetatea Agria (Eger, la sud de Miskolț, pe dreapta Tisei), au ucis populația și au jefuit tezaurul catedralei. Dar, la ieșirea din cetate, văzând unitățile mongole ale
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]