1,277 matches
-
încă vopsită cu henna. Henna este una dintre cele mai vechi surse de produse de cosmetică din lume. Colorantul obținut din frunzele sale este folosit pentru colorarea unghiilor, vopsirea sau decorarea mâinilor, picioarelor și vopsirea părului. . În Islam, hinduism și budism henna este utilizată în numeroase ceremonii, mai ales în căsătorie. Utilizarea hennei pentru vopsirea palmelor mâinilor și tălpilor picioarelor de către femeile căsătorite este răspândită la musulmane. Printre pregătirile pentru ceremonia de nuntă, mâinile și picioarele miresei sunt adesea decorate foarte
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
influență a culturii chinezești. Concepte similare acestui "qi" pot fi găsite în multe alte culturi:"prana" în hinduism (și în alte părți ale culturii indiene), "chi" in religia igbo, "pneuma" în Grecia Antică, "mana" în cultura din Hawaii, "lüng" în budismul tibetan, "manitou" în cultura popoarelor indigene din America, "ruah" în cultura ebraică și "energia vitală" în filosofia occidentală. Unele elemente ale conceptului "qi" pot fi găsite în termenul "energie" atunci când este utilizat în contextul diverselor forme ezoterice de spiritualitate și
Qi () [Corola-website/Science/337452_a_338781]
-
de cealaltă. O religie care are doar o slabă legătură cu fericirea sau cu suferința ființelor, nu‑și află sensul. Aceasta nu mi se pare o calitate tipică buddhismului și ar trebui să fie esența oricărei religii adevărate”", din volumul "„Budismul și viața”"
Gonsar Tulku Rinpoche () [Corola-website/Science/328418_a_329747]
-
World Wildlife Fund s-a redenumit însăși ca Fondul Mondial pentru Natură, pentru a reflecta trecerea la o abordare mai strategică. Încă cunoscută sub numele de WWF, organizația a reunit autoritățile religioase care reprezintă cele cinci religii majore ale lumii (budism, creștinism, hinduism, islamism, și iudaismul), pentru a pregăti Declarațiile Assisi din 1986. Aceste declarații teologice, publicate de WWF și UNEP, au identificat responsabilitățile față de grija pentru natură ce e de așteptat din partea adepților fiecărei religii, oferind astfel motivația spirituală de
Ecologism () [Corola-website/Science/328409_a_329738]
-
la Universitatea de Artă din Berlin. Începând cu 2001 expune în diverse țări. O serie mare de lucrări create de OTGO se numește Thangka, acestea sunt lucrări de pictură în miniatură a căror conținut se referă la zeitățile din șamanism, budism și tengriism. Autorul le aplică direct pe o pânză special pregătită fără a face preventiv o schiță. Pregătirea pânzei constă în aplicarea unui amestec de negru de fum, cretă și vodcă din lapte sau brandy. Se adaugă pigmenți din minerale
Otgonbayar Ershuu () [Corola-website/Science/336440_a_337769]
-
în anul 1966. A început viața sa monastică în Mănăstirea Guanghua, localitatea Putian, Provincia Fujian în anul 1982 și mai târziu a primit hirotonisisrea (inițierea) de la Maestrul Dinghai. După aceasta, l-a urmat pe Maestrul Yuanzhuo pentru a învăța despre budism. În 1991, a obținut o diplomă de master în cadrul Academiei Budiste din China. În 2007, i s-a acordat titlul de doctor în domeniul administrării educaționale de la Mahachulalongkornrajavidyalaya Universitatea Thailandei. În 2010, a primit Premiul de Aur AtishDipankar și Visuddhananda
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
educaționale de la Mahachulalongkornrajavidyalaya Universitatea Thailandei. În 2010, a primit Premiul de Aur AtishDipankar și Visuddhananda din Bangladesh. În 2011, a obținut diploma de doctorat Tripitaka Mahapandit de la SanghaCouncil of All India Bhikkhu Maha Sangha. Maestrul este în prezent Președintele Asociației Budismului din China(ABC), Președintele Academiei Budiste din China, Director adjunct al Comitetului de Îndrumare al Lucrărilor academice ale Budismului tibetan, editor șef la Vocea Dharmei, ziarul Asociației Budiste din China, stareț al mănăstirilor Guanghua (Putian, Fujian), Famen (Fufeng, Shaanxi) și
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
a obținut diploma de doctorat Tripitaka Mahapandit de la SanghaCouncil of All India Bhikkhu Maha Sangha. Maestrul este în prezent Președintele Asociației Budismului din China(ABC), Președintele Academiei Budiste din China, Director adjunct al Comitetului de Îndrumare al Lucrărilor academice ale Budismului tibetan, editor șef la Vocea Dharmei, ziarul Asociației Budiste din China, stareț al mănăstirilor Guanghua (Putian, Fujian), Famen (Fufeng, Shaanxi) și Longquan (Beijing), secretar-general al Comitetului de religie și pace al Chinei, Vicepreședinte al Institutului pentru Științe Umaniste Avansate și
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
Avansate și Religie la Universitatea Normală din Beijing, membru în Comitetul Național Permanent al poporului chinez, consultant politic, vicepreședinte al Federațiilor de Tineret din China. Cu o minte deschisă și măreață, Maestrul Xuechng susține cu entuziasm integrarea limbilor familiare ale budismului și promovarea celor 8 secte ale budismului han, făcând eforturi să construiască o învățare modernă și un sistem de practicare al limbii chineze pentru budism. El a adus și a implementat o învățare a budismului și un principiu practic în
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
Beijing, membru în Comitetul Național Permanent al poporului chinez, consultant politic, vicepreședinte al Federațiilor de Tineret din China. Cu o minte deschisă și măreață, Maestrul Xuechng susține cu entuziasm integrarea limbilor familiare ale budismului și promovarea celor 8 secte ale budismului han, făcând eforturi să construiască o învățare modernă și un sistem de practicare al limbii chineze pentru budism. El a adus și a implementat o învățare a budismului și un principiu practic în care “mănăstirea devine academică, academicul devine monastic
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
Cu o minte deschisă și măreață, Maestrul Xuechng susține cu entuziasm integrarea limbilor familiare ale budismului și promovarea celor 8 secte ale budismului han, făcând eforturi să construiască o învățare modernă și un sistem de practicare al limbii chineze pentru budism. El a adus și a implementat o învățare a budismului și un principiu practic în care “mănăstirea devine academică, academicul devine monastic, învățatul și practica se integreaza și managementul (conducerea) devine științific” și pune mai înainte ideea construirii budismului cu
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
entuziasm integrarea limbilor familiare ale budismului și promovarea celor 8 secte ale budismului han, făcând eforturi să construiască o învățare modernă și un sistem de practicare al limbii chineze pentru budism. El a adus și a implementat o învățare a budismului și un principiu practic în care “mănăstirea devine academică, academicul devine monastic, învățatul și practica se integreaza și managementul (conducerea) devine științific” și pune mai înainte ideea construirii budismului cu “credința că rădăcina, eliberarea de existența ciclică ca scop, educația
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
pentru budism. El a adus și a implementat o învățare a budismului și un principiu practic în care “mănăstirea devine academică, academicul devine monastic, învățatul și practica se integreaza și managementul (conducerea) devine științific” și pune mai înainte ideea construirii budismului cu “credința că rădăcina, eliberarea de existența ciclică ca scop, educația ca un scop și cultura ca o legătura”. El pledează pentru integrarea doctrinei budiste tradiționale, precepte budiste noi și vechi, reglementări stricte și un sistem modern de management, talentele
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
ca scop, educația ca un scop și cultura ca o legătura”. El pledează pentru integrarea doctrinei budiste tradiționale, precepte budiste noi și vechi, reglementări stricte și un sistem modern de management, talentele naturale ale călugărilor și laicitate pentru a propulsa budismul cu scopul de a servi societății în general și pentru a răspândi cultura tradițională chineză în lume. Dorește astfel să promoveze construcția unui budism specific chinez cu rol de socializare și globalizare care să evidențieze rolurile sale în beneficiul lumii
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
stricte și un sistem modern de management, talentele naturale ale călugărilor și laicitate pentru a propulsa budismul cu scopul de a servi societății în general și pentru a răspândi cultura tradițională chineză în lume. Dorește astfel să promoveze construcția unui budism specific chinez cu rol de socializare și globalizare care să evidențieze rolurile sale în beneficiul lumii și al oamenilor. Maestrul Xuecheng a fost invitat des la universități mari, la organizații guvernamentale și forumuri de nivel înalt să livreze prelegeri academice
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
formarea unei noi civilizații umane care provine din interiorul inimii si care poate fi pusă în practică în societate, cu ajutorul “Culturii Minții” ca și ghid, pentru a stabili un tărâm al păcii pure pe pământ.Venerabilul Maestru adesea spune “Viitorul budismului constă în efortul tuturor”. Începe cu tine, începe de acum, din această clipă să îi ajuți pe altii; acesta este adevăratul înțeles (rost) al vieții.
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
a avut loc între anii 842-846 în vremea împăratului Wuzong (840-846) din dinastia Tang. Aceasta a fost cea mai dură persecuție religioasă din istoria Chinei și nu a afectat doar budismul ci și alte religii. Prima fază a persecuției a fost mai degrabă o încercare de reformare a budismului chinez, decât exterminarea sa. Astfel, în anul 842 a fost inițiată persecuția printr-un edict imperial ce prevedea eliminare din rândul comunității
Marea Persecuție Anti-Budistă din China () [Corola-website/Science/333845_a_335174]
-
împăratului Wuzong (840-846) din dinastia Tang. Aceasta a fost cea mai dură persecuție religioasă din istoria Chinei și nu a afectat doar budismul ci și alte religii. Prima fază a persecuției a fost mai degrabă o încercare de reformare a budismului chinez, decât exterminarea sa. Astfel, în anul 842 a fost inițiată persecuția printr-un edict imperial ce prevedea eliminare din rândul comunității monahale a călugărilor și călugărițelor ce practicau vrăjitoria și ghicitul viitorului. De asemenea, călugării și călugărițele ce dețineau
Marea Persecuție Anti-Budistă din China () [Corola-website/Science/333845_a_335174]
-
le cedeze guvernului, iar dacă doreau să le păstreze trebuiau să renunțe la viața monahală, fiind obligați să plătească taxe și impozite ca ceilalți cetățeni. Cu timpul, împăratul Wuzong a devenit din ce în ce mai irascibil și a dezvoltat o aversiune severă față de budism. Ca urmare a acestui fapt, în anul 844 începe persecuția propriu-zisă, momentul de apogeu fiind anul 845 când au fost închise sau distruse 46.000 de temple și mănăstiri budiste, iar pământurile și averile lor au fost confiscate și 250
Marea Persecuție Anti-Budistă din China () [Corola-website/Science/333845_a_335174]
-
care le-a consumat. La scurt timp după aceea, succesorul său a proclamat o amnistiție generală iar persecuția a luat sfârșit. Cauzele persecuției au fost atât de ordin economic, social cât și religios: Consecințele Marii persecuți au fost dezastruoase pentru budismul chinez. Inițial religie de stat, cea mai importantă și mai influentă din întreg imperiul, budismul nu și-a mai revenit niciodată după acest tragic eveniment. Multe opere de arta printre care temple, statui și picturi au fost distruse. De asemenea
Marea Persecuție Anti-Budistă din China () [Corola-website/Science/333845_a_335174]
-
generală iar persecuția a luat sfârșit. Cauzele persecuției au fost atât de ordin economic, social cât și religios: Consecințele Marii persecuți au fost dezastruoase pentru budismul chinez. Inițial religie de stat, cea mai importantă și mai influentă din întreg imperiul, budismul nu și-a mai revenit niciodată după acest tragic eveniment. Multe opere de arta printre care temple, statui și picturi au fost distruse. De asemenea, multe din vechile școli și secte religioase din cadrul budismului au dispărut din China, dar au
Marea Persecuție Anti-Budistă din China () [Corola-website/Science/333845_a_335174]
-
și mai influentă din întreg imperiul, budismul nu și-a mai revenit niciodată după acest tragic eveniment. Multe opere de arta printre care temple, statui și picturi au fost distruse. De asemenea, multe din vechile școli și secte religioase din cadrul budismului au dispărut din China, dar au supraviețuit prin intermediul transmiterii învățăturii lor unor căluăgri străini veniți la studi aici înainte de persecuție, cum ar fi Kūkai care a adus doctrina școlii chineze Zhēnyán în Japonia. Pe lângă budism, ce a fost principala țintă
Marea Persecuție Anti-Budistă din China () [Corola-website/Science/333845_a_335174]
-
școli și secte religioase din cadrul budismului au dispărut din China, dar au supraviețuit prin intermediul transmiterii învățăturii lor unor căluăgri străini veniți la studi aici înainte de persecuție, cum ar fi Kūkai care a adus doctrina școlii chineze Zhēnyán în Japonia. Pe lângă budism, ce a fost principala țintă a acestei persecuți, și alte religii au fost persecutate. Defapt, toate religiile străine, cu excepția taoismului și confucianismului, singurele de origine chineză, au fost persecutate. Printre acestea se numără zoroastrismul, maniheismul și creștinismul nestorian, aceste din
Marea Persecuție Anti-Budistă din China () [Corola-website/Science/333845_a_335174]
-
acestei persecuți, și alte religii au fost persecutate. Defapt, toate religiile străine, cu excepția taoismului și confucianismului, singurele de origine chineză, au fost persecutate. Printre acestea se numără zoroastrismul, maniheismul și creștinismul nestorian, aceste din urmă fiind considerate forme eretice ale budismului. Cu toate acestea, religia islamică nu a fost persecutată, deoarece musulmanii erau interesați de comerț, nu de convertirea unor noi adepți.
Marea Persecuție Anti-Budistă din China () [Corola-website/Science/333845_a_335174]
-
mai scurtă decât distanța corectă de 150 milioane km. Modelul unui ou a fost adesea folosit de astronomi chinezi, cum ar fi Zhang Heng (78-139 d.Hr.), pentru a descrie cerurile ca sferice: În cosmologia vechilor credințe indiene (jainism și budism) se credea că Pământul este un disc format din patru continente grupate în jurul unui munte central, Muntele Meru, ca petalele unei flori. Un ocean exterior înconjoară aceste continente. Acest punct de vedere tradițional budist și jainist despre cosmologie descrie cosmosul
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]