1,882 matches
-
se poate constata, așa cum, de altfel, apreciau și V.Pasti, M. Miroiu și C. Codiță în” România-starea de fapt” (1997),că: „dezvoltarea comerțului și serviciilor în rural, după 1989, s-a mărginit până acum, în principal, la înmulțirea numărului de bufete și cârciumi,refăcând o structură de comerț și servicii astfel familiară satului românesc, dar foarte puțin favorabilă modernizării... Ruralul elimină serviciile având de trei ori și jumătate mai puțini lucrători în servicii și comerț decât urbanul”. Spațiile comerciale ( în număr
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și comerț decât urbanul”. Spațiile comerciale ( în număr de 14) existente din inițiative particulare sunt sărace în ceea ce privește profilul de desfacere, majoritatea rezumânduse la magazine mixte și baruri . Așadar, rețeaua comercială în comuna Șipote se reduce la funcționarea localurilor, bufetelor, cârciumilor, a magazinelor mixte și a târgurilor de joi. Dezvoltarea prestărilor de servicii și a rețelei comerciale ar avea un aport specific în procesul de modernizare. Toți indicatorii analizați arată o echipare edilitară destul de slabă a comunei Șipote, dar care
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și ai comunei învecinate (locul fiind la hotarul dintre cele două Provițe, de Jos și de Sus) veneau și se distrau în aer liber, aducându-și mâncare în coșuri. Și aici negustorii erau nelipsiți cu mărfurile lor, iar cârciumarii organizau bufete unde se serveau și fripturi la grătar. Pe pajiștea din fața pădurii, în acordurile tarafurilor de lăutari, tinerii întindeau hore înfocate, sârbe și alte jocuri. Toată pădurea era plină de tineret. III. 4.2 TRADIȚII DINAINTEA CRĂCIUNULUI. OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
încercat să amenajeze etajul palatului pentru a-l aduce la înfățișarea din vremea lui Cuza. Au fost aduse mobilier de epocă, cărți de epocă, tacâmuri de argint. Vizitatorii pot admira acum camera și salonașul de oaspeți, salonul de recepție, cămara bufet și sufrageria în care domnitorul și soția Elena Cuza își primeau invitații. La etaj se află biblioteca, biroul, camerele de toaletă și dormitoarele lui Alexandru și ale Elenei Cuza, dar și camerele copiilor.
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
mai sinistră alcoolizare, abrutizarea brutei umane până la fleșcăirea conținutului cranian și dezlegarea membrilor lungi de trunchi”. Dacă Înainte românul bea doar la zile mari, din băutura făcută În casă, vin și țuică, acum (atunci, În 1954!) el bea zilnic, la bufete sau cumpărând de la „alimentara” Statului, o „otravă” care-l „decimează ca o mitralieră”. Știm acum unde s-a ajuns după acest tratament. (28.01.2009) Satul/țara lui „să ni se dea” Câțiva prieteni și colegi mi-au avansat versiuni
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
folosul comunității, la Îndreptat șanțurile, sau măcar promisiunea că banii nu se vor duce pe băutură, ci pentru hăinuțe și rechizite pentru copiii lor. Mi se relatează cum majoritatea celor care primesc ajutoare sociale beau toată luna pe datorie, la bufet, neavând cu ce plăti și fiind notați Într-o condicuță. Când vine ajutorul social, plătesc datoria și pot continua. Doctorul Covic crede că alcoolismul este consecința sărăciei materiale și socioculturale. Oamenii n-au repere, nu văd remedii, sunt descurajați. Și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
unde o returnezi când pleci. Simplu, fără formalități birocratice, civilizat. Partajăm apartamentul cu un cuplu de colegi mai tineri. Are fiecare un dormitor, Împărțim În comun o cameră de zi mare, cu o masă pentru zece persoane, televizor și un bufet dotat cu tot ce trebuie pentru a lua masa o duzină de indivizi. Pe pereți acuarele, totul e personalizat. Bucătăria bine echipată, baia separată de toaletă completează confortul. Dar mai ales o terasă În care stau lejer opt inși, unde
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
râtul i s-a umflat. Nu vrea ciocolată lichidă, ci numai apă. Am încercat să-l bandajez, n-a mers. Mă culc pe masa goală. 1 decembrie Senin, rece. Respiră în continuare gâfâit. Caut din nou telefonul, îl găsesc în bufet, era scos din priză (pericol de șobolani?). Găsesc priza, dar n-am carte de telefon. Nu-mi amintesc numărul lui B.-A., sun la întâmplare. Răspunde un băiețel, nu-i al lui B.-A. Încep să-i povestesc, cer să
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
nu mai este necesar, ca în perioada Belle Époque, să angajezi o orchestră. Tehnologia progresase, iar de acum înainte este suficient un pick-up electric, varianta evoluată a fonografului cu manivelă. Fiecare vine cu plăcile lui, care sunt puse pe rând. Bufetul copios și rafinat din perioada Belle Époque poate să fie acum frugal sau câmpenesc. În lipsa fursecurilor minuscule și a cocktail-urilor, se pot servi prăjituri, sendvișuri și sucuri de fructe. În perioada de după al Doilea Război Mondial, marcată de penurie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu ar fi procedat așa, dacă Bab ar fi rămas la marginea ringului de dans unde se refugiase, ar fi fost de ajuns ca expresia feței ei să fie observată de cineva din colțul unde se afla fonograful sau de la bufet, și putem fi siguri că prietenele sale s-ar fi grăbit să-i vină în ajutor. Deoarece, la o petrecere-surpriză, nimeni și nimic nu trece neobservat. Fiecare este actor și în același timp spectator. Invitații, indiferent dacă sunt prieteni, cunoștințe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mod deosebit, împrumuturile s-au înmulțit în epoca luminilor, prin numeroase cuvinte de cultură: civilizzare, concorenza, economista, pregiudizio, sensibilità. În mod similar, spaniola a primit numeroase franțuzisme, începînd cu perioada preclasică (între secolele al X-lea și al XV-lea): bufete, cofre "sipet, cufăr", ficha "fișă; fisă", hotel, jardin, paje "paj", tupé "tupeu" și multe altele. În limba portugheză, influența franceză s-a produs în mai multe etape, începînd cu secolul al XII-lea, cuvintele pătrunse fiind dintre cele mai semnificative
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
farurilor, în fața unor jandarmi care supraveghează circulația într-o noapte cu ninsoare. I se deslușesc prost spusele, firește, foarte instructive. În cealaltă parte, camera comunică, printr-o arcadă largă, cu un fel de sufragerie mobilată simplu, o masă și un bufet, unde însă nu vine să mănânce nimeni, e doar de formă. Prin ușa sufrageriei, totdeauna deschisă, se vede ghereta paznicilor unde două namile stau mereu gata să rânjească. Ca să ajungi la gheretă, trebuie să cobori câteva trepte de piatră și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
au asigurat că-l păstrează pentru mine în frigider. Cine mi-a mâncat caviarul?" Cei doi paznici se lovesc cu palmele peste coapse: "Caviar, așa ceva nu merge fără un păhărel de vodcă!" Se distrează ca niște smintiți. Își aduc de la bufet un borcan de caviar, "pe cheltuială umanitară", și încep să se îndoape, râzând cu gura plină și ridicând paharele în sănătatea ei. Niște monștri! De cum vine soțul ei, îi cere să se ducă la doctorul Sinus ca să-i semnaleze dispariția
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
reverele hainei: "Însoară-te și șterge-o de-aici cu blestemata aia de pasăre!" Ca s-o pedepsească, Ahmed o pune să plătească taxiul... Intrând în sufragerie, Filip vede o tânără femeie care, întoarsă cu spatele, căuta ceva în sertarului bufetului. Silueta ei, rochia cu bretele și părul roșu îi confirmă toate bănuielile. Ea se întoarse și îi zâmbi. Permiteți-mi să mă prezint, spuse locotenentul, presupun că sunteți fiica doamnei Segal. Ea îi întinse mâna: "Nastia. Mama e foarte mulțumită
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și ieși ca să se întoarcă cu un coș mare. "Era un țărănuș care dârdâia pe marginea drumului, în ploaie, i-am cumpărat toată marfa, cu coș cu tot. Uită-te ce frumos e împletit, nu?" Da." Luă o fructieră de pe bufet și o umplu cu mere. În încăpere se răspândi parfumul inocent al fructelor. Ce simplă putea fi viața!.. Îi întinse mărul cel mai frumos. Ea îl luă și lăsă să-i cadă mâna, inertă, pe genunchi. Nu se auzea, în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
folos!" Nel zâmbi cu gura până la urechi și ridică paharul, cu un deget de șampanie, în sănătatea iubitului ei învățător. "Acum, adăugă ea cu nerăbdare evidentă, să desfacem pachetele!" Caterina arătă spre două pachete în hârtie argintie, care așteptau pe bufet: "Da, Nicolae, sunt cadourile de la noi. Desfă-le!" Prieteni, sunt copleșit, spuse învățătorul. Desfă-le, desfă-le odată! își pierdu Nel răbdarea. În primul pachet era o pereche de mănuși tricotate, pe care învățătorul și le puse imediat: "Aaa, cine
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
privire scurtă spre berjeră, ale cărei semne de uzură sugerau poziția favorită a celei care o ocupa de obicei, o persoană dreaptă și plăpândă, și se așeză în micul fotoliu. Rezervată, tăcută. Doamna Dunin era ocupată să caute ceva în bufet. Tânăra fată închise ochii ca să se concentreze mai bine asupra parfumului subtil care plutea prin cameră, amestecat pesemne cu exalații de flori veștede și cu vagi urme de tămâie. Împingând o măsuță pe roți, cu cești de ceai și pesmeciori
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu muzică, str. Academiei, 27; Russu, J., str. Gabroveni, 6; Sael, H., Calea Văcărești, 66; Schneider, R., str. Artei, 24; Spielmann, J., str. Smârdan, 20-24; Stein, R., str. știrbei Vodă, 11; Sterian frații & Pavlidis, Calea șerban Vodă, 3; Sterie, N., bufetul de la șosea, șoseaua Kisseleff; Tomescu, I., str. Bibescu-Vodă, 10; Vasiliu, At., Piața Amzii, 7 (pp. 318- 319). Varieteu (șantan): Cazino Labes, str. Sf. Ionică, 4; Coloseul Oppler, braserie, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Eden, str. Academiei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Gr., Calea Rahova, 114; Busioc, G.J., str. Brezoianu, 1; Călinescu, D., Calea Grivița, 120; Capșa, Grigore, furnizor al mai multor Curți [regale], cofetărie, patiserie, înghețată. Medalii de argint și de aur și diplome de onoare. Fabrică de dulcețuri și șocolată. Bufet pentru serate și baluri, Calea Victoriei, 26; Constantinescu, D., str. Lipscani, 83; Constantinescu (Hagi), Calea Văcărești, 10; Constantinescu, G., str. Carol I, 52; Delenof, Ov., Calea Moșilor, 84; Dimitrie Constantin, Calea Văcărești, 70; Doicescu Răducanu, N., Calea Plevna, 146; Dobriceanu, specialități
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
70; Doicescu Răducanu, N., Calea Plevna, 146; Dobriceanu, specialități bomboane, str. Smârdan, 4 și Calea Victoriei, 87; Dumitrescu, G., str. Pânzari, 10; Dumitrescu, M., Calea Moșilor, 18; Eftimiu, C., lichioruri, distilerie la Jilava, str. Carol I, 16; Fialkowski, cofetărie, patiserie, înghețată, bufet pentru baluri și serate, str. știrbei-Vodă, 2 (Piața Teatrului); Gabrilescu (frații), Calea Moșilor, 39; Georgescu, T., Calea Moșilor, 260; Gheorghevici, M., str. Sf. Vineri, 21; Ionescu, T.I., str. Doamnei, 12; Ionescu-Buzdruna, G., Piața Sf. Anton, 4; str. Sfinților, 34 și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
I, 60; Sandu, G., str. Romană, 78; Sinogrideanu, C.N., Calea Văcărești, 120; Stănescu, N., Calea Moșilor, 156; ștefănescu, D., „La Căpățâna de zahăr“, Calea Rahova, 84; Tomescu, Gr., str. Teilor, 63; Tănăsescu (frații), cofetărie, înghețată, Calea Victoriei, 53 bis; Theodorescu, N., bufetul de la șosea, șoseaua Kisseleff; Weinberg, M., „La Trei stele d-aur“, Calea Văcărești, 53; Zaharia (Hagi Mincu), Calea Victoriei, 146 (p. 325). școli: școala de agricultură, la Ferăstrău, director N.R. Dăniilescu; școala de Arte Frumoase, director, Th. Aman; profesori, C. Stăncescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Carol I, 42; dr. Manolescu, str. Scaune, 20 (p. 354). Patiserii (prăjituri): Capșa, Gr., elev al lui Boisser, la Paris, medaliat cu aur și argint, două diplome de onoare; înghețată și prăjituri, lichioruri, șampanie și vinuri fine, șocolată, marchiză, bufet pentru serate și baluri, Calea Victoriei, 26; Con stantinescu, Iorgu, str. Carol I, 48; Constantinescu, T., str. Carol I, 44; Fialcovski, prăjituri și înghețată, vinuri și lichioruri fine, str. știrbei-Vodă (Piața Teatrului); Kaiser, I., Calea Victoriei, 15; Rădulescu și Ionescu, Calea Victoriei, 51
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mod realist și intensitatea dorinței dumneavoastră de a obține aprobarea celorlalți. A B C D Activitatea sau situația declanșatoare Concepțiile și interpretările Consecințele Punerea la îndoială a opiniilor: reformularea gîndurilor în mod realist Băutul unei cafele în fața celorlalți oameni din bufetul gării O, nu! Dacă am să tremur și am să vărs cafeaua? Vor vedea că tremur și... Vor crede că sînt nebun. N-or să mă simpatizeze și... Vor pleca sau îmi vor întoarce spatele. Vor începe chiar să vorbească
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Theodor Capitanovici. Acest chioșc purta firma „La o floare între flori“. Un alt chioșc, al cofetăriei Dobrican, avea inscripția: „Siran din franțuzește, Dobrican - românește.“ Pe mâna stângă de la intrare, pe aleea principală, era vechea baracă a grădinii, unde era instalat bufetul. Aci se organizase o mare tombolă condusă de mai multe doamne și domnișoare din societate, printre care radia frumusețea blondă și planturoasă a celei de a doua fiice a principesei Bibescu, domnișoara Jeana de Listenay. Pe vremea aceea eram tânărul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de toamnă. Cum cunoșteam mulți deputați din majoritate și din opoziție, mă duceam din cînd în cînd pe la Cameră, cu gîndul să-i revăd și să-mi fac și alte relații. Adevărata politică se făcea pe culoarele Camerei și la bufet. Pe la mijlocul lunii decembrie, aleșii județului Tighina, pe care-i cunoșteam de pe vremea cînd eram la Chișinău, întîlnindu-mă, m-au oprit să-mi spună că vor să-mi vorbească. Mi-au istorisit neînțelegerile din organizația liberală din județul lor și în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]