6,806 matches
-
la mormânt la Militena, Lucrarea-i este Venerată ! ........................................... Cuv.Marta. Marta ÎL iubea pe DOMNUL (și deși în sihăstrie) Îi primea pe toți străinii, cu totală Bucurie ! O Venera pe Maica Sfântă, ce îi vestise Bucuria Ce-o dă dulceața Bunătății, ce e IISUS, e Veșnicia ! După ce-a trecut la DOMNUL, la priveghi s-a arătat Făcându-i să se bucure, ce Dar din Ceruri, a luat : Pe Pâmânt, trupu' e-n Moaște ; sufletu-n Împărăție La LUMINA necreată, A
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
șarpe mic, pe masă i l-a așezat Ce rotindu-se în aer, spre pădure a zburat ! Uimită foarte, Penelopa, l-a rugat din tot adâncul Pe Dascălul Apelian, ca să îi explice tâlcul... "Porumbelu-i firea ta și-nțelepciunea feciorească Și bunătatea ce-o împrăștii cu roadă Duhovnicească ! Iar ramura de măslin, ce pe astă masă vez' E Darul lui DUMNEZEU, prin Taina Sfântului Botez ! Peste patimi și ispite, vulturul e Biruința Iar Cununa-i răsplătirea, la lucrul bun, ce-l dă
SF.MC.IRINA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384524_a_385853]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > "CULTURA" CE APRECIAZĂ BINELE... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Când pe la mulți bunătatea-i de fațadă, Cu a lor gesturi “bune” doar de paradă, Amintind de el și-n debila-i senectute, Va rămâne el tot cu ce are în frunte... Când gestul gratuit se lăsă așteptat, Făcând un bine se crede prea
CULTURA CE APRECIAZĂ BINELE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384577_a_385906]
-
Toate Articolele Autorului Mângâie-mă, Doamne, căci am obosit și mă iartă, Doamne, c-am păcătuit! Nori de neputință mă strâng ca-ntr-un clește și de-atâtea lacrimi glasu-mi răgușește! Ajută-mă, Doamne, să pășesc prin viață plin de bunătate, cu multă speranță, n-aș vrea să Te supăr, n-aș vrea să greșesc dar... păcatul este-atât de omenesc! Ascultă-mî Doamne, de e zi sau noapte, cum mă rog la tine pentru-ale mele fapte și privește-n taină cum
RUGĂCIUNE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384612_a_385941]
-
invită prietenii Să mă asculte mama făcea prăjitură cu mere Într-o seară a venit un prieten din copilărie M-a rugat să îi citesc din Testamentul Incasului Musafirului îi era foame tata a strigat “mami Arătă-ne tu ce bunătăți ai gătit” Pregătise exact șase porții câte guri avea de hrănit De veșnică tocana de cartofi Prietenul a zis “nu-i nimic Nu mă formalizez” A început să mănânce direct din tigaie Ne uităm la el pentru prima oara în
TATA PURTA OCHELARI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384634_a_385963]
-
puritate, câtă melancolie, câtă slavă, în descrierile și evocările în care o vedem pe fetița care a fost, întorcându-se la casa bunicilor, la Agapia. Eul poetic a ajuns acasă în raiul copilăriei! Lectura cărții este impresionantă, te răscolește. În bunătatea lui, Domnul mi-a scos în cale încă un poet profund, sensibil, complex, creator al unui univers bogat, plin de istorie, de dragoste, de credință. Acum după ce am scris această cronică literară o să mă întorc să mai recitesc încă o dată
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
când drumul se bifurcă și indicatoarele arătau o deviere a traseului știut. Schimbarea nu îi suprinse în mod plăcut. Căluții pășteau pe pajiștea pe care ei se plimbaseră cu ani în urmă, clădirea ce adăpostea piscina și restaurantul cu atâtea bunătăți culinare românești era acum un domeniu privat. Nu au rămas mult la terasa pe care se servea masa de prânz. Nu au simțit satisfacția pe care și-o imaginau atunci când au pornit în călătoria alpină. Totuși, norii cei negri se
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
lor. Dacă a fost vreo încăierare, posibil că vreun slujitor v-a confundat cu răufăcătorii ce-adeseori ne calcă împărăția. De sunteți cu gânduri bune și cinste vreți să ne faceți cu vizita voastră, fiți bineveniți și ospătați-vă din bunătățile noastre! Făcu un semn discret și zeci de slujitori aduseră pe masă bucate alese spre bucuria lui Norocel care era tare înfometat. Fură invitați și ceilalți demnitari la masă. Începu o muzică celestă și se iviră grupuri de dansatori care
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
iviră grupuri de dansatori care încântară mesenii cu jocurile lor vrăjite. Mărțișor încerca să priceapă tâlcul întorsăturii: - Ce-o fi vrând împăratul? Lăudă bucatele, glumi cuviincios cu maestrul Rază de Vis, lăsându-se amețit de parfumul împrăștiat de el. Lăudă bunătatea și generozitatea împăratului, care îl întrebă: - Mulțumiți băieții? - Vestită-i bunătatea voastră, pentru care noi vă mulțumim! răspunse Mărțișor. - Desigur că prezența voastră e plăcută, dar treburile împărăției nu mă lasă să lenevesc prea mult. Bănuiesc că și voi vă
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
Mărțișor încerca să priceapă tâlcul întorsăturii: - Ce-o fi vrând împăratul? Lăudă bucatele, glumi cuviincios cu maestrul Rază de Vis, lăsându-se amețit de parfumul împrăștiat de el. Lăudă bunătatea și generozitatea împăratului, care îl întrebă: - Mulțumiți băieții? - Vestită-i bunătatea voastră, pentru care noi vă mulțumim! răspunse Mărțișor. - Desigur că prezența voastră e plăcută, dar treburile împărăției nu mă lasă să lenevesc prea mult. Bănuiesc că și voi vă grăbiți cu drumul și nu vreau să vă mai rețin. Prezența
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
o înlănțuiau pe prințesă. - Permiteți-mi, prințesă, să vă eliberez și să cer scuze în numele Măriei Sale care, la mânie, amarnică pedeapsă a dat chiar și fiicei sale mult iubită! - Pedeapsă nemeritată, căpitane! - Să nu-l mai supărăm, prințesă! Înțelepciunea și bunătatea lui sunt nemărginite, iar noi, cu toții, credință și supunere să-i dăm! - Văd că ești bine instruit! Îmi pare rău de tine! Spune-mi, care e pricina eliberării mele? - Regretul măritului tău tată că la mânie el te-a pedepsit
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
îi place cum arată și o asigură că după naștere talia va reveni la dimensiunile normale. Și ca dovadă că o adoră la fel ca la început, o copleși cu daruri, dar mai ales cu dragostea sa. Trecu toamna cu bunătățile și splendorile sale, trecu și iarna când zburdară printre fulgii mari de nea, se bătură cu bulgări de zăpadă și se plimbară cu trăsura cu zurgălăi prin oraș sau pe ulițele satelor din apropiere. Și iată că sosi primăvara când
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
o sinuoasă libertate, a compus o muzică în cea mai mare parte reflexivă, prin care artistul se exprimă pe sine în afinitate cu flacăra iubirii, cu torentul afectiv al unui spirit numai și numai tânăr, numai și numai luminat de bunătate, numai și numai întărit de iertare, numai și numai înflăcărat de speranță, numai și numai înnobilat de inteligență, eleganță verbală, generozitate și foarte multă adecvare, bun simț, modestie interrelaționară! Dacă s-a prins uneori, fără voia sa, într-un limbaj
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
adâncul duh artistic! Într-o viață de om, o viață de artist, maestrul Horia Moculescu a biruit pentru sine și pentru muzică multe lăncii, ghețari, stânci umane și a creat o muzică ce a înarmat și pe alții cu speranță, bunătate, frumusețe și iubire, ca să biruie și ei. Pentru a salva inimile melomanilor, într-o îndelungă și roditoare carieră artistică, maestrul Horia Moculescu le-a matlasat cu dantele de cântece fermecătoare ca viața și bune ca doctoria. Mulți dintre interpreții generației
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
multe-a pătimit pe lumea pământească. Și nouă, Doamne, calea ne luminează, Ține-ne mereu cu mintea trează, Cu Tine-n gând și-n suflet ne sculăm, Cu Tine în gând și-n suflet ne culcăm. Nu suntem vrednici de bunătatea Ta, Iartă-ne, Doamne, ne vom îndrepta! Mânăstirea Ghighiu 21 XI 2015 Ionel GRECU Referință Bibliografică: ȚINE-MI, DOAMNE, MINTEA-NTREAGĂ ! / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1787, Anul V, 22 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
ŢINE-MI, DOAMNE, MINTEA-NTREAGĂ ! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382629_a_383958]
-
sine qua non, care numai singure fiind te conduc la iubire. Desigur, sunt mai multe genuri de iubire, după cum ne învață vechi greci ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Termeni grece%C8%99ti referitori la iubire ), însă toate au ca bază de ‘emitere’ a lor bunătatea/omenia/bunul simț. Ba că iubirea după legi și precepte ‘sigure’ s-a dovedit a nu fi întocmai așa. Deoarece, în iubire fiecare are Adevăratele valori sunt în noi, daca am sta și ne-am întoarce pe toate părțile noastre
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382579_a_383908]
-
pe toate părțile noastre interioare, le-am găsi pe acestea de mai sus, care de fapt au fost din a veci-vecilor străvechi adevăratele valori ale omenirii, ceea ce în orice timp a făcut-o să subziste oricăror încercări... Este plină de bunătate; dragostea nu pizmuiește, dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie..” - comunica tot. Am spune că aceste cuvinte nu sunt pentru cei care știu să iubească, care pe altul slujește fără frică de a fi luat de ‘’prost’’ și
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382579_a_383908]
-
pe toate părțile noastre interioare, le-am găsi pe acestea de mai sus, care de fapt au fost din a veci-vecilor străvechi adevăratele valori ale omenirii, ceea ce în orice timp a făcut-o să subziste oricăror încercări... Este plină de bunătate; dragostea nu pizmuiește, dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie..” - comunica tot. Am spune că aceste cuvinte nu sunt pentru cei care știu să iubească, care pe altul slujește fără frică de a fi luat de ‘’prost’’ și
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382579_a_383908]
-
speranța, circulau și erau cunoscute prin viu grâi de mai de mult înaintea lui Cristos, însuși Mântuitorul a fost Marea Speranța al tuturor timpurilor antichității) cu siguranță nu am rămâne fără de efect-e... Pentru că: “Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul sau, nu se mânie, nu se gândește la râu, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382579_a_383908]
-
speranța, circulau și erau cunoscute prin viu grâi de mai de mult înaintea lui Cristos, însuși Mântuitorul a fost Marea Speranța al tuturor timpurilor antichității) cu siguranță nu am rămâne fără de efect-e... Pentru că: “Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul sau, nu se mânie, nu se gândește la râu, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382579_a_383908]
-
Popov, iar ilustrația muzicală de Patricia Prundea. Scrisă în anul 1931, piesa este descrisă de către Virgil Brădățeanu în „Istoria literaturii dramatice românești și a artei spectacolului”, Vol. I-III, 1966-1982, ca „o comedie sentimentală din lumea provincială. Scriitorul râde cu bunătate de inși cu orizonturi mici, dar cu pretenții mari, caracterizează nuanțat personaje de efect, amuză și înduioșează, găsește poezia sau ridicolul cotidianului și plasează totul într-o atmosferă de împăcare sufletească” Din distribuția piesei, alături de Vasile Muraru, mai fac parte
VIVA REVISTA PEREGRINÂND MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383810_a_385139]
-
spre moarte. Când copilul devenit matur, vede dincolo de chipul celui ce-i apare în față, oferă o carte pentru o palmă, rezolvă enigma jocului ce l-a urmărit și descoperă adevărata fericire ce nu constă în averile lumești, ci în bunătate, adevăr și milostenie, într-un pachet de biscuiți și un zâmbet călduros al dragostei dintre oameni. Referință Bibliografică: O carte pentru o palmă / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2072, Anul VI, 02 septembrie 2016. Drepturi de
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
ameninț, cu mâinile te rog, cu ele-mi exprim oroarea, teama, indignarea, împotrivirea, cu mâinile-ți arat bucuria, tristețea, îndoiala, dar și păreri de rău, cu mâinile exprim măsura, cantitatea, numărul și timpul, cu mâinile mă rog să am harul bunătății, cu ele-ți mulțumesc pentru iubirea ta. Cu mâinile-ți dau îmbrățișarea la pieptul meu, să-mi simți inima atinsă de iubire. Cu ele îmi voi lua (într-o zi) ADIO... (mâinile-mi vorbesc singure...) **** Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: M
M\INILE-MI VORBESC SINGURE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383895_a_385224]
-
Surâde viața în mii de feluri, În eternul nimb al unui curcubeu. Cu palma lui azi mângâiat-a zorii, Îngenuncheat pios spre Dumnezeu. Zarea albastră poartă iar sărutul, Veșniciei încrustat în ea, Îmbrățișând cu dor din tot înaltul, Cu înnoitoarea bunătate a Sa. Inima-mi îngână sfinte imnuri, Ce cântă-n cer doar îngerii în cor, Iar viața mea e plină de ecouri, Care coboară lin din Dumnezeu. Cluj Napoca, 14 iulie 2016 Ploaie de seară Clipesc mai des și ploaia iar
ECOURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383912_a_385241]
-
din Slatina, admiram bucovinencele frumoase și turistele întâlnite pe parcurs și simțeam, din ce în ce mai mult, o foame justificată, poate, doar de mirosul îmbietor ce venea de la o serie de grătare și cuptoare improvizate unde se pregăteau pe loc tot felul de bunătăți. Bineînțeles, am fost și acolo, fără să cumpărăm nimic, dar trebuia să vedem totul! Ne-am retras repede, alungați de fumul înecăcios și mirosul specific de la grătarele cu mici și mesele aliniate sub corturi, la care nu găseai vreun loc
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]