1,960 matches
-
că m-am făcut cunoscut ca adept al căii de mijloc în abordarea contextelor profesionale și de viață, de la cei din fruntea celei mai profesionalizate instituții a țării care este Banca Națională a României, condusă de omul dăruit cu harul înțelepciunii măsurate de bunul-simț, profesorul Mugur Isărescu, și până la cel care s-a convins că nu sunt un aventurier al condeiului, gazetarul de idei Emil Marinache sau colegul de comploturi spirituale Mihai Milca, ca și cel care mi-a deschis porțile către sensibilitatea frățietății
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nelineare ale lumii cuantice. Or, aici este vorba despre un imperialism al fizicii clădit pe argumentul infailibilității metodei de a oferi explicații cauzale ale faptelor ce privesc obiectul ei. Din punctul acesta de vedere nici nu avem ce contraargumenta, căci bunul-simț ne îndeamnă să respingem pur și simplu ca falsă această pretenție. În Economie operatorii cunoașterii nu sunt adevărul propriu-zis și explicația probată cu fapte. Într-un fel de neînțeles pentru fizicieni, economistul operează cu aproximări ale adevărului (el poate să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și defensive din bătălia din adâncurile subiectivității (prin legile mecanicii „iraționale” a intereselor). Referențiale antropice Ca atare, Economia nu-și întemeiază ipoteze pe simțurile al căror semnal este atestat de experiment, ci pe ceva ce constituie reglatorul naturii umane, adică bunul-simț, laboratorul unde se întâmplă excluderea exceselor de rațional și irațional, unde se moderează consecințele intenționate și neintenționate, adică exact unde și cum se produc faptele economice. Rezultatul vizat de Economie are relevanță ca algoritmizare a discernământului specific intersubiectivității și nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
concrete, ale logicii situaționale cu scopul de a limita consecințele, de natură psihică, neintenționate, de a substanțializa așteptările raționale de o manieră optimă, oferind suportul de credibilitate, de certitudine subiectivă, individuală și socială, faptelor economice. Apare ca evident adevărul că bunul-simț operează în logica Economiei înainte de toate ca regulatorul naturii umane în calitatea ei de mediu de cristalizare (de configurare) a condiției umane. Discernământul structurează, la rândul lui, propensiunea omului de a se situa între căile minimale ale supraviețuirii și infailibilitatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a condiției umane. Discernământul structurează, la rândul lui, propensiunea omului de a se situa între căile minimale ale supraviețuirii și infailibilitatea intersubiectivității (știindu-se că omul este o ființă socială). Pentru Economie a explica este funcția de a da expresie bunului-simț, pe care am putea să o considerăm ca prima limită operațională în acțiunea economică. Cea de-a doua limită constă în aceea că Economia, pentru a se asigura că furnizează înțelegere, emite tipare, rețete de a se acționa cu discernământ
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
operațională în acțiunea economică. Cea de-a doua limită constă în aceea că Economia, pentru a se asigura că furnizează înțelegere, emite tipare, rețete de a se acționa cu discernământ atât în gândirea contextelor, cât și în crearea faptelor economice. Bunul-simț ca sursă a cunoașterii în Economie se substanțializează prin lucrul bine făcut. În esență, Economia explică proceduri ale lucrului bine făcut. Ca orice invenție a omului, procedura lucrului bine făcut este failibilă, adică rețeta Economiei duce și nu duce la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
faza ei de reflexivitate, adică exact ceea ce ține de întâmplările din natura umană. Contextele economice nu sunt și nu pot fi incluse în legi naturale deși se situează pe solul specific al proceselor naturale. Singura lege naturală este cea a bunului-simț prin care natura umană exhibă unitatea comportamentală cu natura care nu face salturi. În materie de cunoaștere, confortul Economiei este disconfortul fizicii și invers. Economia se instalează în universul bântuit de iregularități și imprevizibil al subiectivității și-și decan tează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Fizicii este stânca prometeică ce nu are sens fără durerea cărnii înlănțuite de ea și sfâșiată de vultur. Cine poate să spună dacă este suficientă carnea pentru sațietatea vulturului și ce poate să facă stânca pentru a sătura poftele? Teoria bunului-simț Poziția specială a Economiei în raport cu modelele de cogniție este dată de faptul că deși în logica pură pentru a ajunge la adevăr trebuie cumva să ne întoarcem și la simțuri, în logica situațională întoarcerea fiului risipitor al înțelegerii și explicației
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
modelele de cogniție este dată de faptul că deși în logica pură pentru a ajunge la adevăr trebuie cumva să ne întoarcem și la simțuri, în logica situațională întoarcerea fiului risipitor al înțelegerii și explicației se face în esență la bunul-simț. Ceea ce semnifică a fi drept adevăr, faptă, coincidență etc. este, în cazul Economiei, instanța bunului simț. Pe înfășurarea dintre adevăr și bunul-simț se instalează contextul ca replicant al coincidențelor dintre enunțuri și real. Doar faptele ce țin de bunul-simț relevă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și la simțuri, în logica situațională întoarcerea fiului risipitor al înțelegerii și explicației se face în esență la bunul-simț. Ceea ce semnifică a fi drept adevăr, faptă, coincidență etc. este, în cazul Economiei, instanța bunului simț. Pe înfășurarea dintre adevăr și bunul-simț se instalează contextul ca replicant al coincidențelor dintre enunțuri și real. Doar faptele ce țin de bunul-simț relevă legătura cu enunțurile Economiei și nu faptele în general în mod direct. Metoda tarskiană de validare a adevărului (Tarski, 1986) este corectă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la bunul-simț. Ceea ce semnifică a fi drept adevăr, faptă, coincidență etc. este, în cazul Economiei, instanța bunului simț. Pe înfășurarea dintre adevăr și bunul-simț se instalează contextul ca replicant al coincidențelor dintre enunțuri și real. Doar faptele ce țin de bunul-simț relevă legătura cu enunțurile Economiei și nu faptele în general în mod direct. Metoda tarskiană de validare a adevărului (Tarski, 1986) este corectă în acest mod pentru Economie. A explica în Economie rămâne o problemă de esențializare a coincidențelor dintre
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sus. Urmărind scopul acesta, Economia prezintă proceduri complexe de interrelaționare a perspectivei teoretice cu perspectiva practică, un fel de complex funcțional al experienței duale autoalimentate pe filiera teoretică și practică, ca idee și ca acțiune în egală măsură legitimate de bunul-simț. Consistența psihică a naturii umane configurează, într-o formulă sui-generis a interferențelor dintre spirit și materie, mediul social, ca expresie a contextului economic, ca situație de natură economică. Formulele de interferență dintre idee și lucrul bine făcut au expresii dintre
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
umane. Pentru această sarcină Economia trebuie să se asigure permanent ea însăși de bun simț pentru a conceptualiza după sugestia lucrului bine făcut. Faptul că explică mai convingător sau mai puțin convingător ceea ce se întâmplă (ca o magie pe canalul bunului-simț când determinanții subiectivi ajung să configureze situația obiectivă, inclusiv ca instanțiere a ceva cu intenție din ceva fără intenție) este o provocare mai degrabă ce invită la autodepășire a limitelor decât care consemnează starea apocaliptică a neștiințificității Economiei. Economia nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dar utilă, pentru sănătatea funcțiilor cognitive, inclusiv în Economie. Ne sugerează că s-ar putea să fi uitat să facem analizele periodice ale stării de sănătate, prinși fiind cu problemele contextului. Așa că orice obiecție critică (reală sau închipuită, izvorâtă din bun-simț sau trufie științifică, din cunoaștere parțială, chiar neadecvată sau din ignoranță) trebuie să aibă o explicație, inclusiv sub forma unei contraobiecții. Calea regală pe care se pornește pentru succesul explicației este înțelegerea specificului misiunii unei științe, logica proceselor analizate, arsenalul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prin reducerea la absurd (sau inducerea absurdului ca stare normală) pe care o presupune. Ciclicitatea economică nu este un fapt natural, un dat de natura proceselor fizice, ci este consecința configurării intersubiectivității contextelor mai aproape sau mai departe de regula bunului-simț și consistent sau inconsistent cu lucrul bine făcut. Raționalitatea comportamentelor subiective este o presupunere întemeiată pe ceteris paribus ca să se asigure de coincidența enunțurilor cu faptele în sensul logicii tarskiene și mai ales enunțurile predictive trebuie să cunoască o reducere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o reducere a adevărului obiectiv la certitudini subiective, deci, și într-un caz, și în celălalt fiind vorba de desconsiderarea logicii pure. În măsura în care Economia trebuie să fie predictivă, ea spune cu certitudine că dacă intersubiectivitatea contextului încalcă regula minimală a bunului-simț și se urmărește cu prevalență și altceva decât ceea ce bunul-simț este destinat să facă (lucrul bine făcut) este inevitabilă criza, intervenția în forță a bunului simț pentru a se centra energiile pe dimensiunea lucrului bine făcut. Când în economie se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
într-un caz, și în celălalt fiind vorba de desconsiderarea logicii pure. În măsura în care Economia trebuie să fie predictivă, ea spune cu certitudine că dacă intersubiectivitatea contextului încalcă regula minimală a bunului-simț și se urmărește cu prevalență și altceva decât ceea ce bunul-simț este destinat să facă (lucrul bine făcut) este inevitabilă criza, intervenția în forță a bunului simț pentru a se centra energiile pe dimensiunea lucrului bine făcut. Când în economie se forțează ritmul (adică se încearcă să se producă salturi de către
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
orizont pentru contexte și un alt nivel pentru înțelegere, nu în sensul teoriei unificate din fizică, ce explică mai bine același conținut invariabil, ci în sens specific de adecvare a așteptărilor complexității naturii umane în contexte tot mai permisive idealului bunului-simț care este lucrul bine făcut. Revenirea la lucrul bine făcut Pretenția fizicienilor ca Știința Economică să fie predictivă este o aberație cu consecințe fatale de genul invitării la experiment social. Or, ca să spun așa, din punctul acesta de vedere, Economia
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sugerează în legătură cu funcția ei predictivă. Dar incertitudinea nu are cum să fie nici argument irefutabil, nici scuză serioasă, ci ea este o cale pe care Economia configurează situațiile specifice (contextele) în acord cu ce-și propune să facă din perspectiva bunului-simț reglator al naturii umane. Și asta este cu atât mai evident cu cât înțeleg și fizicienii că Economia nu studiază comportamente specifice situațiilor omogene, contextelor naturale. Conceptele Economiei sunt vagi pentru că sunt relative înainte de toate, au conținut stabil incert sau
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
atare, ci stările ca devenire, adică subiectivitatea din care se nasc faptele. Specificul constă în aceea că subiectivitatea când se obiectivează excesiv se îndepărtează de echilibru, regresează spre starea critică, adică starea excesului nefiresc, dar când se produce după regula bunului-simț natural ea funcționalizează echilibrele interioare ale stării „ideale” departe de echilibru, deci formează performanța pozitivă a devenirii. Oricum am privi lucrurile, cu și fără noi în context, se arată o provocare în fața unei alternative ieșite din legea bifurcației, în care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
are sens decât dacă scoatem omul din ecuația economică. Sistemul economic are, în măsura în care derivă din natura nevoilor, o omogenitate simbolică, și de substanță și de scop, care are forma stabilității reprezentante de media statistică a consecințelor specifice comportamentelor subiective în jurul bunului-simț. Acest aspect este reducționist fără să falsifice și predictibil fără să elimine intersubiectivitatea. Mai mult de atât nu se poate face în materie de predicție economică. Evenimentul așteptat să se întâmple, raționalizat cu predicție prin calcul este cel al corecției
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Delphi pentru Economie: răspunsul este conținut în inventarul exceselor. Când intențiile nu mai coincid cu consecințele, pot să declar că suntem într-o poziție din inventarul exceselor, în sens de criză, ca îndepărtare în sus sau în jos de templul bunului-simț. În Economie (când urmează fizica) recursivitatea ne sugerează să vedem ciclul ca o oscilație infinită a cărui regularitate este predictibilă, în timp ce în termeni propriu-zis economici (urmând sugestia de știință socială) ciclul este o abatere excepțională, întâmplătoare de la singurul parametru consistent
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
starea de devenire, la un loc cu sens de progres sau regres, creștere sau descreștere, câștig sau pierdere, mai ales când punem problema în termeni de temporalitate într-un sistem global, cum vom vedea mai încolo. Orice ieșire din reperele bunului-simț, ca operator al omogenității intențiilor și consecințelor economice, ascultă, practic, de legea bifurcației, dar trebuie subliniat faptul că nu pot spune niciodată care sens („în sus” sau cel „în jos”, „la dreapta” sau „la stânga”, „pe orizontală” sau „pe oblică”) este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
corelată a parametrilor de orizont și de nivel. Inversul acestei stări descrie starea de criză. Din nou, deci, a prevedea când are loc criza se reduce la a vizualiza mișcările variabilelor de control în afara culoarului de pertinență cristalizat perpetuu de bunul-simț. În plus, raționalitatea economică funcționează ca sensualizator pentru variabilele de stare, specifice sistemelor complexe care conțin deopotrivă structuri ale lucrurilor și ale comportamentelor (Lyotard, 2003). Evident că aceste sisteme sunt complexe și pentru că variabilele (și de control și de stare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dincolo de care se receptează criza. Desigur, pragmatic asta ar presupune un mijloc și o modalitate permanente de semnalizare a ieșirilor în decor, de vizualizare a comportamentelor anomale (pentru că au forma și conținutul de anomalie) în raport cu unitatea fixă de măsurare a bunului-simț aplicată intențiilor și consecințelor de natură economică. Economia este ceea ce se întâmplă acum, intenții și consecințe, iar acum înseamnă un proces de devenire specific în care avem și noi ca toți implicarea noastră. Implicarea nu este o cauză legitimatoare în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]