3,562 matches
-
se petrec lucrurile aici, apoi nu ar fi cu putință să pricep mare lucru. Dacă aș sta mai multă vreme să privesc la această viermuială poate aș înțelege ceva, dar așa...totul e ca pe altă lume. Ici se descarcă butoaie pline cu vin sau cu untdelemn, dincolo se stivuiesc putini cu brânză sau cu scrumbie, acolo hamalii cu sudoarea șiroindu-le pe față și pe spinările goale încarcă o haraba cât ți-i malul cu niște baloți grei. Aici se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
băsesciene, un simplu președinte al României precum a fost Ion Iliescu sau Constantinescu, nu putea să-și permită nici un fel de măgării, fiindcă erau imediat sancționați de societatea civilă, așa că a trebuit să vină Făt-Frumosul Elenei Udrea, călare pe un butoi, să impună un alt tip de președinte, la care nici nu se gândiseră, cei ce concepuseră tezele Constituției. Așa a apărut președintele jucător, jucător de sârbă la Cireșica, dar și mai abitir jucător cu soarta oamenilor care au avut nenorocul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
săptămâni de săpături, lucrătorii de la parcarea subterană au dat peste niște ziduri și peste ceva oale mai ciobite. Băsescu a decretat imediat, că situl arheologic respectiv este o pivniță plină cu murături din secolul XVIII și fiindcă nu avea și butoaie cu vin, săpăturile vor continua, numai că trebuie instalat un paravan, ca să nu râdă lumea de muncitorii de acolo care totuși muncesc, o apucătură care, mai ales printre bucureșteni, Doamne ferește, să nu devină contagioasă. Aici sunt de acord cu Băsescu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
era așa de rău, mi-am reamintit singură. Primul care a ajuns lângă mine a fost Mike, care, asemenea lui Chris, știa dinainte să-i spun că sosise un chestionar. —E evident, a rânjit el umflându-și pieptul cât un butoi. După trei săptămâni, și tu o să recunoști toate semnele. Oricum, ce-a avut de zis tipu’ tău? — A zis că în unele dimineți luam cocaină înainte să plec la serviciu. Rostind cuvintele cu voce tare, pentru prima dată, impactul trădării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ia numele Irina. Vreme frumoasă, soarele scoate pădurea din cețuri, o aduce aproape, înnobilată, vechile vile boierești sunt la locul lor, chiar dacă infirme și umilite, dar semenii, semenii nostri... chipuri egale, gesturi moi, desperecheate. Somnolență putrezită, puturoasă, într-un uriaș butoi cu oțet vechi, de morcovi și bălegar... nu, nu suporta. Nici amintirile, nu, totul fusese altădată, în alt timp. Fusese cindva, luna mai, da, altă vârstă, altădată, demult, ieri. Râsul Irinei. Seara, pe terasa vilei. Mareea lunii. Lungi lungi tăceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Se aud, în apropiere, macaralele lucrând sub jetul reflectoarelor la PALATUL ALB al viitorului, sediul circului exemplar și surdomut, unde va trona Președintele exemplar al Asociației Exemplare. Strada scrâșnește, frântă sub șenilele transportatoarelor nocturne. Se transportă pereți de marmură, conducte, butoaie cu păcură, dale de beton, clanțe și robinete de aur pentru budoarul generalilor, supraveghetorii exemplari ai supravegheaților exemplari. Cer sfârtecat de șerpii de foc ai sudurilor. Cerul senin și negru, stelele rare, luna absentă, zadarnic ai căuta pe cer interlocutorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
auzeau pași. Rondul de noapte, patrulele Utopiei, cadența leneșă a santinelelor mizeriei. Brusc, întunericul scrâșni. Brusc, rafale de lumină. Farurile, scrâșnetul mașinii, tablă roți șuruburi, un autobuz gol, hodorogit, bălăbănindu-se turmentat, smulgând din noapte zidurile, arbori adormiți, streașina ruginită, butoaiele borțoase cu gunoi, ghidonul unei biciclete, un topor rezemat de o mătură, o siluetă. În rama ușii înalte, silueta unui domn elegant. In jetul auriu al farurilor, bărbatul nu clintise. Fruntea mare, chelia metalică, privirea fixă, sticloasă. Un bărbat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
la teza de doctorat. În seara dinainte de a părăsi Ann Arbor, și-a strâns toate notițele, toate diagramele și listele, toate ciornele brute ale argumentației sale în treisprezece părți și, una câte una, a ars pe rând foile într-un butoi metalic din spatele casei. Imediat ce marele incendiu melvillian s-a stins, unul dintre colegii de apartament l-a dus până la stația de autobuz și, o oră mai târziu, se afla în drum spre New York. La trei săptămâni de la sosirea în oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
În scaun, Își desface centura de siguranță, se apleacă, greoi, după sticla de té freddo de la picioare, ia câteva Înghițituri, Își pune centura la loc, Își rotește gâtul Înțepenit și tace. Un timp tace și Christa: iar a căzut În butoiul cu amintiri sau este derutată că el nu a contraatacat. Când reîncepe să vorbească, vocea i s-a micșorat. — ...Până și corespondența tot În grija mea cădea! Eram singura care continua să Îi scrie tatei, deși de zece luni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
dar ar fi ceva elemente, fă-l și pune-un exemplar În mapa mea și pe ăsta! Capitolul 16 Telemac În regatul lui Hades Am tras perdeaua ajurată peste vederea cu plopi, antene de televizor, balcoane pline cu rufe jerpelite, butoaie de varză și murături, tot ce se vede de la etajul șapte al blocului din Militari. Am făcut o cursă până la cutia de scrisori, nu venise nimic de la Rectorat, deși Casandra Pisăloagă i-a dus săpunurile FA și deodorantul NIVEA secretarei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ca și cu bietul Cristian, lângă hotel, pe holurile instituțiilor pe care trebuia să le vizitez, parlamentând cu Victor și Încercând să ajungă la mine. La un moment dat Însă, iartă-mă, am avut impresia că mă străduiam să umplu butoiul Danaidelor, pentru că mereu apăreau alții și alții... și fiecare dintre ei cu cereri concrete - medicamente, care știi că aici, fără asigurare, fără rețetă, sunt costisitoare, haine, cafea, invitații, cărți, casete și mai ales intervenții... Așa că până la urmă mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
putini, una cu apă caldă și alta cu apă rece, transpirațiile în abur, pentru purificarea sângelui, până și cumplitele masaje pe șira spinării făcute cu jeturi de apă rece aruncate, de la o anumită distanță, printr-un furtun legat la un butoi cocoțat în vârful unui prepeleac. Acceptase, îndurase toate acele tratamente barbare pentru că era pe deplin răsplătit de sărutările copilelor. Îl sărutau toate trei pe fugă, cu sufletul la gură, cu teama de a nu fi văzute. Dar ce fervoare delicioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
delegat - Însă cum Mana era cel mai important cătun din lume...) dar și altceva, mult mai Însemnat: era Moș Iacob. Și, Moș-Iacob fiind, era de toate. S-o luăm, cu ce? Să Începem cu butnăria: Moș Iacob făcea butii și butoaie, poloboace și butoane, balerce și balercuțe, zăcători Înalte și deje scunde, ciubere și donițe - tot ce se-nchega din doage și din cercuri. El le cioplea pe toate: doagele, fundurile - apoi cercurile... Mie, cel mai mult și mai mult și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
zicea, mereu: «Măi, de-aș avè eu paisprăzece mâni...»), totul trebuia să se petreacă În liniște: Punea pe pământ, În mijlocul ogrăzii, fundul-de-jos al viitorului poloboc; Îl Încorona (tot pe jos) cu trei sau patru cercuri, concentrice depindea numărul de mărimea butoiului - și zicea, cu degetul la musteață: - Șșșșșt! Să nu ne-audă... Să n-audă doagele și cercurile că avem noi de gând să le punem la treabă Împreună. Doagele și cercurile sunt ca Mănenii noștri, Îmi spunea Moș Iacob, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pași, o lovitură dată În cerc, dar ștearsă, mai mult de formă decât de bătut cercul acela); Încolo, Încoace; apoi o ștearsă tot la doi pași; apoi la fiecare pas - Încolo, Încoace. Timp de... mult timp nu se atingea de butoi, decât așa, că venise vorba, ar fi putut bate cercul acela cu o ștearsă și În genunchiul lui - de pildă. Ai fi zis că vrea să-l, mai Întâi, Îmblânzească, farmece, amețească - Înainte de a-l lovi cu adevărat. Lovituri ciocan-daltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ceea ce, pentru mine, atunci, Însemna cam multicel. Ca ucenic ajutor de (și) butnar, știam că Moș Iacob n-ar fi avut nevoie să Îmbuneze astfel polobocul, l-ar fi putut cercui pe dată. Da, dar Moș Iacob era Moș Iacob. Butoiul acela n-avea mare importanță; important era, nici măcar tanțul ci, pe de-o parte tănțuitorul; pe de alta, cred și acum că eu, privitorul, eram cel mai important. De pe lume. Moș Iacob al meu era și lingurar. La noi lingurăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Tombuctu, răspunse bătrânul. Am lucrat un an pe degeaba la el și, în schimb, m-a lăsat să mănânc carnea crudă de la cocoașele tuturor cămilelor pe care le tăia - zâmbi amuzat. Mă îngrășasem în așa hal că arătam ca un butoi, dar până la urmă n-am mai scuipat sânge... Aproape două sute de cocoașe de cămilă! exclamă. De atunci nu m-am mai apropiat de un animal ca ăsta în viața mea și prefer să merg pe jos trei luni decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
de la coada vacii, ca altele care tocmai ele te mănâncă de fund că, ce să mă fac, țăranca aia de Mirela cu neamu’ ei de văcari și dogari, adică, vezi Doamne, Dogaru de la doagă, dacă taică-său cioplea doage de butoaie și putini, ca să vezi de unde a plecat ca să se-ajungă și ce s-ar fi făcut ea dacă n-ar fi dat peste fraierul ăla de Ticuță s-o aducă-n București, de i-a făcut buletin și i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Înăuntru, În sală, cu unul de la Drepturile de Difuzare a Pieselor Muzicale, am spus eu. Lou zice că a Întrebat anume de ea. Sprâncenele lui Fliss se ridicară și mai mult. — Linda? Întrebă ea imediat. Sincer, nu mă miră. Deci, butoiul cu pulbere e pe cale să explodeze. În aceeași clipă, ușa sălii se dădu În lături și apăru „butoiul cu pulbere“ În persoană. Știam că omul nu-și făcea decât datoria, dar, Într-un fel, asta nu părea să-l scuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
a Întrebat anume de ea. Sprâncenele lui Fliss se ridicară și mai mult. — Linda? Întrebă ea imediat. Sincer, nu mă miră. Deci, butoiul cu pulbere e pe cale să explodeze. În aceeași clipă, ușa sălii se dădu În lături și apăru „butoiul cu pulbere“ În persoană. Știam că omul nu-și făcea decât datoria, dar, Într-un fel, asta nu părea să-l scuze prea tare; În vreme ce străbătea zona de primire, i-am aruncat niște priviri care l-ar fi putut ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ce-și relua fuga, șchiopătând. Am grăbit noi Înșine pasul spre locul de Întâlnire. Pe drum, un grup de tineri ridica o baricadă, două trunchiuri de copac peste care se Îngrămădeau, În dezordinea cea mai deplină, mese, cărămizi, scaune, cufere, butoaie. Am fost recunoscuți, ne-am lăsat să trecem, sfătuiți fiind să ne grăbim, pentru că „vin pe aici”, „vor să incendieze cartierul”, „au jurat să-i masacreze pe toți fiii lui Adam”. La sediul anjuman-ului, patruzeci sau cincizeci de bărbați Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mare noutate pentru el. În comportament, sărea de la o extremă la alta. Uneori, chiar și față de mine, era extrem de drăguț, iar alteori cumplit de malițios. Putea fi la fel de bine foarte manierat sau foarte necioplit, debordam de optimism sau cădea în butoiul cu melancolie de nu-l mai recunoștea nimeni. Eu îi depistasem de la bun început toate calitățile și defectele și eram mirat că nu săreau în ochi și altora. Individul trăia în propriul lui iad, unul cu totul special. Eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
că ținea foarte mult la tine și făcea tot posibilul să-i cunoști doar părțile bune. Cu mine nu se purta așa, își dădea arama pe față și era cumplit de capricios... ba trăncănea, ba cădea, în următoarele secunde, în butoiul cu melancolie. Așa a fost de mic copil. A încercat el să se schimbe, dar... Naoko își schimb\ poziția pe canapea. — A încercat din răsputeri, dar n-a reușit și asta îl înfuria și-l întrista și mai mult. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
major, mînjite cu noroi și acoperite cu crengi, iar printre tancuri și mașini se vedea un lung șir de brancardieri care duceau răniții pe tărgi la poalele dealului, unde-i urcau În ambulanțe. Catîrii Încărcați cu saci de pîine și butoaie vin urcau spre creastă prin trecătoare, urmați de un alt șir de catîri legați Între ei care cărau muniție, conduși de păstori, În spatele cărora veneau Încet bărbați ducînd tărgile goale. La dreapta, sub curbura crestei, se vedea intrarea În peștera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
caz, n-am vrea să ni-l punem Împotrivă. — Crezi c-o să coopereze? — Nu dacă-l iei tare. — Hai să mergem la el. Intrată-n magazin, Suzy trecu fărĂ să se uite nici În stînga, nici În dreapta, printre vitrine, printre butoaiele deschise, trecu pe lîngă cutii fărĂ s-arunce o privire, trecu de rafturile cu conserve și se opri În fața ghișeului cu timbre de la oficiul poștal. Domnul Packard desfăcea o ladă cu o rangă. Se uită la ea și-i zîmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]