42,681 matches
-
Zaraza”, de către autor, unei țigănci crescută în alaiul a zece cobzari) nu are nici o legătură cu povestea uciderii (din întâmplare) a unei țigănci (față orfana, care vindea flori în spate la Hanu lu’ Manuc, în preajma Pieții de Flori, uneori mai cânta să-și atragă clienții), chiar în dreptul restaurantului Ciocârlia, față-n față cu Tribunalul capitalei, și al carei cadavru a fost găsit de un polițist beat cele-a spus ziariștilor că un individ în halat și cu borsalină trasă pe ochi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
multă imaginație a scriitorilor dornici de suspans și reclamă a publicațiilor bulevardiere, care au inventat tot felul de întâmplări cu Zavaidoc și Cristian Vasile, desi nici unul nu a fost luat de poliție și interogat. Cum acea țiganca, la rândul ei, cântă romanța Zaraza, cei care au recunoscut-o, neștiindu-i numele adevărat, au declarat că-i „ZARAZA” cea care vindea flori în piață (informații de la Marin Voican-Ghioroiu). Mircea Cărtărescu în volumul „De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era cu bandele de la Barieră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi mari artiști Zavaidoc și C. Vasile, care plângeau amândoi că doi frați la moartea prietenului lor comun Ionel Fernic (unde a cântat Orchestră de Folclor condusă de Grigoraș Dinicu), căci, nu o singură dată Zavaidoc, Cristian Vasile, Titi Botez și Ionel Fernic petrecuseră alături de Nunuța, căreia Fernic i-a închinat romanța cu același nume, în restaurantul Caru’ cu Bere din spatele Postei Centrale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din invidie. Văd că și acum are. Au inventat tot felul de minciuni.” Semnificative sunt cuvintele celebrului sau cântec:„Sânge rău de ce mi-aș face/ Și pe cine să te manii/ Este-o veche zicătoare/ Bate vântul, lătra câinii.” A cântat în localuri renumite din: Pitești, Arad, Iași, Târgoviște, Ploiești, Cernăuți, Timișoara, în Bulgaria, Cehoslovacia, Rusia, Franța, Ungaria, Ucraina. Ce timpuri!... Coborî La Berbecu Cireșica ( În locul unde a fost restaurantul, mai tarziu Cireșica, a rămas decât un amărât de colț, unde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de colț, unde și-a amenajat un băiat „isteț” o mică terasă cu 3 mese, nimic nu se mai păstrează, decât în amintirea celor peste 80 de ani sau cei care au aflat când le-au povestit părinții: aici a cântat renumitul Zavaidoc), în stația lui Zavaidoc și parcă auzi vocea vatmanului care anunța: „Dă-te neamule jos, Să bei un vin spumos/ Să mănânci peste batog/ Și să-ți cânte Zavaidoc. Tramvaiul pleacă, dar rămâne zumzetul tenor al rapsodului celebru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care au aflat când le-au povestit părinții: aici a cântat renumitul Zavaidoc), în stația lui Zavaidoc și parcă auzi vocea vatmanului care anunța: „Dă-te neamule jos, Să bei un vin spumos/ Să mănânci peste batog/ Și să-ți cânte Zavaidoc. Tramvaiul pleacă, dar rămâne zumzetul tenor al rapsodului celebru interpretând „Cântecul lui Zavaidoc” ce debutează prin întrebarea: „Cine mă puse pe mine/ Să viu seară pe la tine/ M-ai ofticat vai de mine/ C-am venit seară la tine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a rămas încă ceva, fiica celebrului lăutar, Constantă Zavaidoc care a moștenit talentul tatălui, făcând cariera muzicală puțin timp, până la 38 de ani. O familie de muzicieni: Tănase, Vasile, Zavaidoc, Zoe care își făcuse o formație, soțul ei grecul Perlidis cântă la clarinet, apoi fetițele lor, Olga, Gilly și Paula, prima cântă la vioară, cealaltă la pian, iar Paula la acordeon. Cumnată lui Zavaidoc era absolventa de conservator, iar cumnatul cântă la vioară. În interviul acordat ziaristului, scriitorului Jean Dumitrașcu, fiica
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
moștenit talentul tatălui, făcând cariera muzicală puțin timp, până la 38 de ani. O familie de muzicieni: Tănase, Vasile, Zavaidoc, Zoe care își făcuse o formație, soțul ei grecul Perlidis cântă la clarinet, apoi fetițele lor, Olga, Gilly și Paula, prima cântă la vioară, cealaltă la pian, iar Paula la acordeon. Cumnată lui Zavaidoc era absolventa de conservator, iar cumnatul cântă la vioară. În interviul acordat ziaristului, scriitorului Jean Dumitrașcu, fiica lui Zavaidoc, Constantă Zavaidoc, spune despre tatăl său că era darnic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Zoe care își făcuse o formație, soțul ei grecul Perlidis cântă la clarinet, apoi fetițele lor, Olga, Gilly și Paula, prima cântă la vioară, cealaltă la pian, iar Paula la acordeon. Cumnată lui Zavaidoc era absolventa de conservator, iar cumnatul cântă la vioară. În interviul acordat ziaristului, scriitorului Jean Dumitrașcu, fiica lui Zavaidoc, Constantă Zavaidoc, spune despre tatăl său că era darnic, avea mulți bani, era proprietarul a trei mașini cu șofer angajat. Ajuta cu bani studenții de la Conservator, oferea haine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Constantă Zavaidoc, spune despre tatăl său că era darnic, avea mulți bani, era proprietarul a trei mașini cu șofer angajat. Ajuta cu bani studenții de la Conservator, oferea haine oamenilor sârmani. Fiica celebrului Zavaidoc a fost o talentata soprana și pianista. Cântă din operele “Țoșca” de G. Puccini, “Faust” de Charles Gounod, “Flautul fermecat” de W.A. Mozart, iar la pian Bach, Chopin, Ceaikovski, a fost absolventa de Conser vator din Bolognia Italia, secția tehnică vocală. După succese deosebite, în 1976 se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Dumitrașcu și al scriitorului-muzicolog Marin Voican-Ghioroiu (cercetător al „fenomenului Zavaidoc”), cărora le mulțumesc, scrierea mea despre Marin Teodorescu Zavaidoc n-ar fi existat. (Continuare din numărul trecut) Trist, slab, gol, uns cu nămol, Mitică se plimbă pe o plajă pustie cântând: Sârmane leu, sârmane leu. Noi știm cât e de greu... Mamooo!... Mitică!... Nimeni n-o să mă creadă! rostește țiganca topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-s bancheri?! La noi, bancherii sunt ca niște translatori! Cum adică? Adică, atunci când ar trebui să recunoască faptul c-au rămas cu fundu gol, traduc spunând: „N-avem lichidități”! Ca si cum lichiditățile... mă-nțelegi, pe-acolo își fac drumul!... Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
avem lichidități”... Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul gol? ! Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vă spun o poveste canadiană. Au avut cană dienii-ăia de pește Prut, pardon: Niagara, un prim ministru frumos, necăsătorit, care a făcut amor secret cu o rusoaica de la cominform și sia dezamăgit alegătoarele. Iar ele nu mai votau, dar îi cântau, nu stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi cântau: Îți amintești di zilili aceli, Când te numeai său Roman sau Sangheli: Vota cu tini, sedusa, orice lele. Sperând c-aduci unire, nu belele! Dar tu le-ai neglijat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Prut, pardon: Niagara, un prim ministru frumos, necăsătorit, care a făcut amor secret cu o rusoaica de la cominform și sia dezamăgit alegătoarele. Iar ele nu mai votau, dar îi cântau, nu stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi cântau: Îți amintești di zilili aceli, Când te numeai său Roman sau Sangheli: Vota cu tini, sedusa, orice lele. Sperând c-aduci unire, nu belele! Dar tu le-ai neglijat, De graniți ai uitat, Și-n loc să fie trecători, Ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
articol de referință adeseori citat de către specialiști. ND : Claudiu, nu văd nici o femeie printre cei care ți-au influențat viața. Fiind căsătorit de patru ori, nu pot să cred că nu a trebuit să joci și cum ți s-a cântat. Ce poți să arăți despre cele care te-au ajutat, sau nu, să devii cel care ești astăzi? CGM: Soțiile mele au avut un puternic impact asupra mea. Repetată, picătură de apă, oricât de lin ar curge, poate perfora și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat Și la fântână de din vale Să-mi cânte până pe-nserat Cu voi de doruri, si de jale. Și nu fiți triști că-i vară arsă De griji, de ploi, de dorul meu Ca-n toamnă care stă netoarsa Vom băsmui cu Dumnezeu... DELIR Vin poterile dimineții Și mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
calea tarotului? Pe calea triadei? La sanctuarul florii de nap? Doldora de tine, femeie cu coasta strivita de primă zăpadă, Damian Petrescu cu primul și ultimul sărut inventat! N-am uitat! N-am uitat! Și vor rămâne în urmă poeții cântând în Regatul ocult al lumii, cum grădină cea plină de totemuri și amulete suspina, suspina! Fântână albastră va seca pe data, o sinarhie tainica va spune că niciun om nu va ajunge-n sine pe drepte căi, de pietre și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ci precis, mi se trage carieră de actor și regizor artistic. Prin anii 1975-1976, fiind regizor artistic la televiziune și realizând niște emisiuni cu rapsozi mi-am adus aminte de Nea Costică. Știam că în afară de a interpreta piese de teatru cântă și niște balade haiducești acompaniindu-se la vioară. Adeseori dădea spectacole cu alt rapsod vestit, Gheorghe Bobei din Bărbătești. Așa aveam să aud pentru prima dată Balada lui Ciprian Porumbescu sau serenada lui Tosseli, interpretate de Bobei iar poeziile erau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
amândoi cu mintea sprintară.) L-am adus la București la emisiune unde a făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut deseori cinstea să prezint o asemenea emisiune. Să ne trăiești Nea Costică. Să ne trăiești
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar ciobita, ea îți știe anii. dar tu Alex nu te-ascunde-n vârstă că prea des se scutură castanii. ia-ți nepoții pe genunchi și cîntă și învață-i cum să se răsfețe, insă dă-le vlaga românească fiindcă viața are multe fete. prietene, postașul e la poarta. de prin cer măicuța-ți scrie carte; știe cât de dor îți e de țară și că Amărăștii-ți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
căpitanul! zeul Neptul și sfinții serafimi suceau prin porturi troliul, cabestanul siajul mă fură din amintiri și altele năștea mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți și voi cum e Pământul, v-o spun chiar eu - creștinul neproscris: terra se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
unul din altul firesc 7 oglinzi ce toate oglindesc Același obiectiv: Nimic. CREDEM Doar noi credem că unele stele Strălucesc mai puternic decât altele. Sau că ele-ar străluci la fel. De fapt, nici nu există Stelele țel VIAȚA Ea cântă Cea mai frumoasă simfonie La coardă sufletului meu De omenie De ce, oare de ce nu sunt în stare Să mă opresc și s-o ascult? Întrebarea mă Obsedează de mult... ARMONIZARE Iubirea noastră crează Universuri. Totul e atat de simplu: Hai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mare, Ziua când singur mă duc prin Altar, Îmi scot inima Și o mănânc. Ce delicioasă e! Zeul zâmbește, mulțumit; El știa așa dar... VIAȚA CĂ O CLIPĂ M-am trezit Crezând că-i diminea?a. Era deja zi. Pasarelele cântau. Așa c-am mai zăbovit un pic, Scriind această poezie. PAȘI SPRE POEZIE Este deosebi de îmbucurător să stai îndelung de vorbă cu un tânăr care nu știe că tu știi că el este poet. Deci de acea îmi punea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Îmi închipui cu ce plăcere relatase, într un eseu - scris într-o perioadă de vârf a cultului lui Ceaușescu - atitudinea pe care o avusese Skriabin față de Putere: "aghiotantul țarului l-a invitat în numele acestuia pe Skriabin la Palat pentru a cânta unui auditoriu care îl admira; cu o desăvârșită curtoazie, Skriabin mulțumind pentru prețuire, l a invitat pe înaltul admirator în sala de concert, acolo unde oficiază el arta sa. ș...ț Lingușirea puterii și a bogăției de către unii artiști îl
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]