33,891 matches
-
urmă, a început să cînte Flandern in Not." Nimic extraordinar pînă aici, un poet monden, plin de succes, cu gesturi fantaste, boeme. Numai că acel cîntec, piesa lui de rezistență în cucerirea femeilor, după cum spune glumeț Crohmălniceanu, e un vechi cîntec german despre moarte, un cîntec sumbru, obsedant, un fel de indiciu înspre partea nevăzută, plină de traume a personalității poetului: "Venise la București direct dintr-un lagăr de muncă - venise traumatizat de un eveniment care-l zdruncinase pentru tot restul
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
Flandern in Not." Nimic extraordinar pînă aici, un poet monden, plin de succes, cu gesturi fantaste, boeme. Numai că acel cîntec, piesa lui de rezistență în cucerirea femeilor, după cum spune glumeț Crohmălniceanu, e un vechi cîntec german despre moarte, un cîntec sumbru, obsedant, un fel de indiciu înspre partea nevăzută, plină de traume a personalității poetului: "Venise la București direct dintr-un lagăr de muncă - venise traumatizat de un eveniment care-l zdruncinase pentru tot restul zilelor: uciderea părinților săi de către
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
care umple ecranul, obturînd totul! Cam așa cum ne-am imagina noi o furtună de nisip din deșertul Gobi (dar, cine știe, poate în deșertul Gobi o fi senin!). La un moment dat, în cadrul acestui film care se petrece azi, răsună cîntecul " Am cravata mea, sînt pionier!" N-am înțeles subtilitatea. Una peste alta, din detalii infinitezimale, se adună o reacție finală de respingere, senzația că e vorba de o Românie contrafăcută. De fapt, regizorul a și spus că a cunoscut România
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
cărui protagoniști de vivace strălucire au fost Johnny Răducanu, fermecător, ca întotdeauna, și entuziastul, neobositul dirijor american Valentin Radu, originar din București. Titlul spectacolului-concert, "Pod peste ape învolburate", sugerează avatarurile existenței noastre cotidiene, indiferent de meridianele geografice, avataruri pe deasupra cărora cântecul poate stabili punți ale înțelegerii, ale întremării. Căci song-ul tradițional american aduce laudă omului, capacităților constructive ale acestuia. Am în vedere numeroasele aranjamente pentru grup coral, admirabil realizate de ansamblul "Sound", pregătit de un profesionist tenace cum este Voicu
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
de ecouri critice (favorabile toate) la cărțile apărute și traduse în germană - ceea ce a facilitat considerabil dialogul nostru. Știam că Margriet de Moor practică o anume autoreflexivitate literară, că story-urile romanelor ei sunt minimaliste, că povestea se autopovestește, că glasul, cîntecul sau pur și simplu tăcerea sunt tematizate și orchestrate stilistic, că filonul intimist străbate toate scrierile ei, începînd cu romanul de debut, Mai întîi cenușiu, apoi alb și pe urmă albastru și terminînd cu ultima carte tradusă în germană, Die
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
a Ultimului cînt al lui Lord Byron în Grecia. Și ca o fatalitate, numele lui Gellianu, alias Grădișteanu, apare în ultimul număr al Revistei contimporane literare și sciințifice din august 1876. Ultimul cînt al lui Lord Byron în Grecia reprezintă cîntecul de lebădă al unui înfrînt: Ca și bardul care cade, mori și tu cu arma-n mînă/ Aici moartea niciodată nu-spăimîtă pe eroi/ Caută-ți un loc în care să rămîie-a ta țarină/ Și repauz-te apoi"14). Bardul Gr(ădiște
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
de pofte alchimice e indecent cum inima/ pipăie de dinlăuntru un trup făcîndu-i propuneri..." (Pastel). Ori această incisivă notație a unei concupiscențe universale: "O lume de orgasme sau numai un orgasm/ uriaș nesfîrșit. noaptea și ziua gem precum/ porcii înjunghiați" (Cîntece de îngropat pe cei vii). Instrumentul la care cîntă Adrian Alui Gheorghe sînt simțurile puse rînd pe rînd la contribuție, ieșind la scenă deschisă. Deloc orfică, poezia sa e una fiziologică, rezultînd din orientarea organelor senzoriale în dublă direcție, spre
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
caznele capului doamnelor și domnilor cineva/ înnebunește încercînd să vorbească/ loviți-l peste vorbe/ (e o părere) obligați-l/ să se sinucidă sau aruncați-i afară mormîntul sărac/ lucrurile sînt deja simple: viii îi lingușesc/ necontenit numai pe cei morți? (Cîntece de îngropat pe cei vii). Și într-o postură și-n cealaltă, autorul se îmbată de propria sa vitalitate, transpusă în libertatea conexiunilor, o libertate confuză, iritată, primejdioasă, probă a impactului asumat cu lumea: "ești atît de liber că poți
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
Evident, momentul de special interes al întregului program, l-a constituit prezența pe podium a baritonului Eduard Tumageanian, una dintre marile voci de bariton ale sfârșitului de secol. A prezentat pentru prima dată în versiune proprie integrală Ciclul celor "Șapte cântece pe versuri de Clement Marot", în versiune orchestrală acreditată de orchestrația maestrului Theodor Grigoriu și cu participarea Orchestrei Naționale Radio, conduse de dirijorul Camil Marinescu. Dată fiind puținătatea orelor de repetiții, raportarea planurilor sonore a fost marcată de o anume
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
pentru orchestră și cor de femei. Este o lucrare de atmosferă intimă, susținută de dirijorul Camil Marinescu în zona unei spiritualități ce aparține farmecului acestei muzici. Câteva zile mai târziu, cu prilejul concertului Orchestrei de Cameră Radio, am reaudiat ciclul cântecelor pe versuri de Clement Marot, în versiunea orchestrală semnată - de această dată - de maestrul Pascal Bentoiu, unul dintre cei mai acreditați exegeți ai creației enesciene; destinată ansamblului corzilor cărora li se alătură harpa, versiunea sa cufundă evoluția vocală în atmosfera
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
care sînt active numai după apusul soarelui, majoritatea păsări. Afară, zgomot. Soare puternic. Intrînd în secție, lumina scade, se face seară, o seară artificială; în nici zece minute s-a făcut noapte de tot. Treptat, se aud țipete de păsări, cîntece frenetice în bezna ce s-a lăsat ca la tropice în junglă. Viața pînă atunci încremenită pune stăpînire umedă pe întunericul dens. Sigur că toate sunetele acelea grotești sînt semnale,... o conversație febrilă... a speciilor... Miroase parcă a oțet, a
Los Angeles by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17097_a_18422]
-
lui András Salamon Aproape de dragoste (Ungaria, 1998), băiat de la țară ajuns polițist la oraș, care nu va renunța la apetitul său teribil pentru viața trăită frenetic alături de un cîine și o chinezoaică. Parfumul retro al delicatei idile în trei din Cîntec despre dragoste și moarte (coproducție germano-maghiară, 1999) este brutal spulberat de un intrus, nazist fără scrupule. Contrar titlului, Pasiune (Ungaria, 1998) este doar un arid exercițiu de stil autoimpus la a patra ecranizare a romanului lui James M. Cain " Poștașul
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
sfârșind prin a-i împrumuta personajului liric aspectul omului-mozaic ce reproduce mimetic aspectul "fragmentarist" al realului. Iar "peisajele" lui Gelu Vlașin vor fi populate, prin urmare, de prezențe hibride, care sunt în același timp (ca la Urmuz) oameni și lucruri. "Cântecul de ospiciu" transformându-se câteodată într-un lamento erotic cu modulații burlești, în care e invocată femeia-obiect. Obsesia devălmășiei de regnuri își găsește acum expresia într-o tehnică a "tăieturilor" și a "inserțiilor", a "petelor" ce acționează asupra discursului ca
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
atât specialiștilor, cât și celor interesați de creația populară și impactul ei asupra culturii române. Recent, el a publicat, la Editura Universal-Dalsi, studiul , în care își propune să demonstreze valoarea, și nu în cele din urmă artistică, a baladei, numită "cântec povestitor", sau "cântec eroic", având părerea că asupra ei s-a insistat mai puțin decât asupra celorlalte două capodopere, Miorița și Meșterul Manole. Semnalând faptul că textul a fost cules prima dată în 1831, de către D. Ardelean, însă publicat peste
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
și celor interesați de creația populară și impactul ei asupra culturii române. Recent, el a publicat, la Editura Universal-Dalsi, studiul , în care își propune să demonstreze valoarea, și nu în cele din urmă artistică, a baladei, numită "cântec povestitor", sau "cântec eroic", având părerea că asupra ei s-a insistat mai puțin decât asupra celorlalte două capodopere, Miorița și Meșterul Manole. Semnalând faptul că textul a fost cules prima dată în 1831, de către D. Ardelean, însă publicat peste mai bine de
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
vorba de un minereu puțin bogat în materia prețioasă, care se cere separată laborios de zgura frazeologică a tendențiozității de diverse feluri. À propos de sinceritate, se pot pune cel puțin două chestiuni. În primul rînd, a fost oare autorul Cîntecelor de pierzanie, în perioada 1945-1965, un instrument docil al partidului și al statului în "mașinăria de îndrumare" a literaturii sau doar un simplu "administrator al literaturii"? Cu astuție, Mihai Beniuc încearcă a ascunde scopul de înrobire ideologică a scriitorilor, pedalînd
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
marea să "delireze", vînturile "să mugească" peste un pustiu nesfîrșit de zăpadă în care se oglindesc stelele. La răsăritul lunii peisajul se schimbă radical: vîntul încetează să răscolească ghețurile, marea se liniștește, în fundul mării totul se înseninează și se aud cîntece și se vede lumină, "visul unei nopți de vară s-a amestecat în ger". Imaginea efemeră, căci domnia selenei este scurtă și Miazănoaptea revine repede la starea ei inițială de dezolantă pustietate de gheață, ger și uragane dezlănțuite. Visul nopții
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
decât noaptea, în casă, mi se pare neclintita pace și liniște de la Miclăușeni, și ireală prin această imuabilitate, splendoarea toamnei în parcul arzând auriu fără ca vreo frunză să se miște, fără cea mai ușoară adiere de vânt, fără ca vreo tresărire, cântec de pasăre, bâzâit de insectă să-i dea viață. Vrăjite sunt deci parcul și casa pentru ciclonul ce răstoarnă o lume: trece peste ele fără să le atingă! Izolate prin toropeala și prin credința oarbă a celor două femei fără
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
de fiecare zi. Modelele de rang înalt propagă - s-ar zice - dreptatea, corectitudinea, principiile alese. Elitele împlinesc foamea de adevăr, ele fiind locomotivele care tractează întreaga garnitură. "Actualitatea" marelui Will e străveche, de neclintit, imuabilă și veșnic dinamică. În străbunul cîntec bisericesc, adevărul răsună astfel: "Și soarta a făcut,/ Și Domnul a știut./ Și mai departe/ A fost să fie așa precum se știe". Despre viața lui Shakespeare se pot multe scrie și povesti, straniu dovedindu-se burlescul amestecat cu istoria
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
devenit mai tîrziu Poeții tineri, atunci și colaboratori ai Jurnalului literar, dar și la alte reviste ale vremii. România literară a sprijinit tinerele talente, după cum făcuse și Universul literar între anii 1938-1939 și, mai tîrziu, prin rubrica lui Ștefan Baciu, Cîntece noi, cu mențiunea că aceasta oferea și o succintă prezentare. Alți colaboratori cu poezie: Ion Ronda, Dimitrie Scheianu, Ion Aurel Manolescu, Liuben Dumitru; unii dintre aceștia făceau parte din gruparea bucureșteană Adonis. Și proza literară s-a bucurat de atenția
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
a întîmplat cu seriile mai vechi ale revistei din vremea conducerii lui Perpessicius sau Camil Petrescu. Afirmația nu poate fi tăgăduită, dar se impune a lua în considerație și anii 1940-1945 ai Universului literar care, cel puțin, prin mijlocirea rubricii Cîntece noi a lui Ștefan Baciu (1918-1993) a adus un însemnat reviriment în sprijinirea tinerelor talente. Poșta redacției prezentată în sumarul revistei România literară a avut un rol însemnat pentru statornicia publicației. Chiar în articolul-program, Cuvinte pentru încă un drum se
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
brașovenilor, versurile lui Gyr sunau teribil: Nu pentru o lopată de rumenă pîine/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mîine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane!// Pentru sîngele neamului tău curs prin șanțuri,/ Pentru cîntecul țării, țintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane!" Apelul la eliberare spirituală era de natură să neliniștească "forurile" de partid. Și totuși! Confuzia în care se găsesc, ideologic, comunismul românesc aflat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
lămurit pe greci să țină la ideea că țara lor alcătuiește un pod între Europa și Orient, că trebuie să păstreze vechile decorații orientale...". Pământul valah, mai puțin cunoscut, permite imagini mai libere, așa că Andersen poate imagina un text pentru cântecul păstorilor în Dobrogea. Hans Christian Andersen - Bazarul unui poet, Memorii de călătorie în Grecia, Orient și țările dunărene; trad. din daneză, prefață și note - Grete Tartler, Ed. Univers, București, 2000, 232 p. Zece luni în Țările Române în 1857 sosește
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
din Groapa demnității noastre, sînt reproduse cîteva cuvinte ale noului președinte al Republicii Moldova. Și ele se referă la literatură (ca să vezi ce-i preocupă pe comuniștii de azi și de ieri!): Noi nu vom insista să fie scrise poezii și cîntece despre marile isprăvi ale comuniștilor". Cronicarul recitește ca să înțeleagă mai bine: nu vom insista. Aha, spre deosebire de predecesorii lor întru leninism (portretul străbunicului umplea un perete întreg al sălii unde s-a desfășurat congresul partidului), voroninii actuali nu insistă. Să se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
m-am ambiționat să scriu. Și scriam. Mai era unul cu veleități de poet, săracul, a murit, Iacobescu îl chema. Era de la țară, băiat de popă. Și îl țin minte din cauza comicăriei, îl țin minte cum, cu multă seriozitate, cînta cîntecul ăsta: (Cîntă.) "Frumoasa mea..." Uite, rîde de mine! (A intrat Lygia Naum.) Nu mai rîde de mine, mă, iubito! Așadar, a început ca un joc, pentru a le demonstra lor... Da, pe urmă au început să mă respecte, trimiteam la
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]