1,672 matches
-
dădură din cap. Hudson se ridică de la consolă, își luă pușca și se luă după Vasquez care pornise deja spre culoarul principal. Ripley remarcă o ceașcă de cafea pe jumătate plină, o luă și o bău pe nerăsuflate. Licoarea era călduță și infectă, dar îi umezi gâtul. Caporalul o privea, așteptând să termine. ― De când n-ai mai dormit? Douăzeci și patru de ore? Ea ridică din umeri, nesurprinsă de întrebare. Tensiunea constantă o epuizase. Numai dacă jumătate din oboseală răzbătea din aspectul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Ei, ca și unii din subiecții lor, semnalează prezența experiențelor halucinatorii în timpul deprivării senzoriale. C. Lilly de asemenea s-a supus unui experiment de izolare, precum și un alt subiect. De astă dată subiectul stătea suspendat într-un tanc cu apă călduță, într-o primenire continuă, cu menținerea constantă a temperaturii (nici caldă nici rece). Suspendarea în apă era la un nivel adânc, cuprindea tot corpul, numai vârful capului era deasupra apei el respirând printr-un tub care ieșea afară din apă
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
din spate, strivit de valizele și tablourile bunicilor, urlând de groaza și ura și răzbunarea pe care, din acel moment, le-am jurat-o celor de dincolo de geam. Și vouă, adică. Meseria mea mă scutea de griji. Aveam un post călduț, de lector la Universitate, în care Statul investea anual o găleată de vopsea, cretă și bani cât să-ți dea iluzia că te-așteaptă o pensie liniștită. Locul arăta ca-n filmele lui Tarantino. Pereții erau plini de tălpi, ușile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
odată cu ea, jumătate din privirea mea de copil. Ochiul meu drept va rămâne întotdeauna opac, închis, infirm, acoperind cu rigiditatea pleoapei imaginile fragile: pereții curați, obloanele verzi, lampa plutind diminețile sub tavan, perna rotundă, răcoarea dormitorului, holul cu mozaic, lumina călduță a bucătăriei, borcanele cu șerbet roz, castronul de griș cu lapte și cacao, aburii fugind pe geam („Mănâncă, altfel o să ajungi ca ei!“, mă certa maică-mea), boneta bunicii Aneta (să nu cadă vreun fir de păr în mâncare), tablourile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și refluxul sangvin. Odată și-odată, trebuia să se întâmple ceva rău. Iubirea conta enorm pentru mine. Încă înainte să mă țin singur pe picioare, am avut o atracție iresponsabilă față de buzele guvernantei mele, o țigancă veselă și-apetisantă: erau călduțe și miroseau bine, a nu mai știu ce. Le-am ciupit și le-am sărutat atâta, până m-am ales la patru ani cu-o mononucleoză. Boala părea nostimă, mă îngălbenisem și umpleam oala de noapte cu un lichid roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
deschisă: îl pândea să intre, îi smulgea servieta și, după cum povestea Maria (mereu atentă la detalii), îi „băga bucăți“ cu ea în cap. Se auzeau plesniturile de deasupra, prin parchet și tavan. Domnul Cocă încasa în tăcere. Atunci era moale, călduț, tocmai bun de bușit; și doamna Cocă știa asta. I-am ocolit cu grijă, cotind după bloc. Cartierul fermenta la locul lui: banal, trist, intact. Nici Sadoveanu nu l-ar fi descris mai bine. Am traversat bulevardul, printre mașini și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Să torni apă în sanctuarul ăsta părea o grozăvie, dacă nu de-a dreptul un sacrilegiu. Și totuși, acum gândeam altfel. Simțeam nevoia de puțină liniște, care să aducă ordinea, dacă nu și disciplina. Un sfert de cadă de apă călduță, cu dopul la îndemână, era exact ce-mi trebuia. Moștenisem de la bunicu’ Vitalian un dop de-ăla mare, cauciucat, ceaușist. Trăgeai de lanțul lung, de-aluminiu, și zbura cada de sub tine. M-am relaxat. Nu mă pândea nici un pericol, situația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ar fi dat orice să-mi umble prin minte, să afle fiecare gând. Nu știa că așa se duce dracului treaba, când ai spus totul și nu mai rămâne nimic de-ascuns. Am mai trimis niște hamsii pe lumea ailaltă: călduțe, sleite, mustind de ulei și lămâie. Îmi bombardam stomacul cu mortăciuni proaspete, scoase din cine știe ce putregai al Mării Negre; ăsta era tot farmecul. Și-oricum, trecusem de vârsta la care să-mi pese. Aveau un gust bun și-o culoare păstoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
eu eram Rommel, ea Patton; eu profesorașul local, ea Prima Doamnă a Americii. „OK.“, a zis Mihnea. „Ăsta-i un pasaj. Comentarii, vă rog.“ Îmi plăcea ideea să forfotim prin calculatorul lui Paul. Îi violam corespondența, jurnalele, intimitatea: erau toate călduțe, fragede, nevinovate. Sărmanul nu bănuia nimic, probabil că la ora asta visa la frumoasele lui sau la o catedră la facultate. Mereu mă invidiase, nu știa cum să mă dubleze mai bine. Venea tare amicul Paul din urmă (într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de genunchii mei: lama briciului se plimba nestingherită pe-obraz, o simțeam rece pe pielea aburită, parcă eram un cozonac bun de pus pe masă. Cu fiecare mișcare, sexul i se freca de picioarele mele, metalul desfăcea porii și carnea călduță ieșea la suprafață, la fel ca sânii ei din bluză. Chinul dura multe minute, exact ca la frizerie, presărat cu zgomote stranii și-atingeri neașteptate. Când rolurile păreau gata să se epuizeze, căutam inspirația prin serialele TV de joi, vineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de toamnă: de abator, canal, făină de oase, cerneală, benzină, gunoaie, câini vagabonzi, cauciuc ars. Fabricile de bere și pâine degajau pestilențe dulci-aromate, ce sufocau cartiere întregi: Gara, Berceniul, Drumul Taberei. Oamenii se trezeau dimineața acri și obosiți, cu părul călduț și hainele umezite de drojdie. Singurul moment care ne mai salva era cel în care mergeam sâmbăta la „1 Mai“ sau „Floreasca“. Acolo, orașul dispărea sub o copertină albastră, înghițit de freamătul și strigătele țăranilor veniți să-și vândă marfa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
locuitorii pe mâna acarienilor, ca pe vremea lui Ludovic al XIV-lea (nimeni n-ar fi suspectat bacteriile fojgăind prin blocuri, atacând arhitectura pielii și înlocuind-o treptat cu palatele bolii și-ale mizeriei). Orice pedeapsă era de preferat cumințeniei călduțe și iritante, pe care nimeni n-o căuta. Odată carnea lui desfăcută, părți ale Bucureștiului puteau fi dezmembrate sau comprimate, în funcție de interes. Lipscaniul granular și umbrele negustorilor împrăștiate în particole de zăpadă și mișcare ar fi atras cu siguranță atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
decât un lucru: să ieșim odată de-aici. Nu-mi mai rămăsese timp să cercetez restul dosarelor. Fochiștii se puteau oricând întoarce, iar mecanicii abia își începeau rondul de noapte. Cât despre portar, cine știe cât putea să moțăie în cabina lui călduță. Am mai scanat o dată încăperea, apoi am pornit-o spre ieșire. Nu obținusem mare lucru: certificatul meu de naștere lipsea, al lui taică-meu zăcea probabil prin alt dosar, iar pe tipul ăla, Manolescu sau Manoilescu, nu apucasem să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apucat și eu să mănânc. Mihnea mi-a întins telefonul, înainte să-l mânjească de ulei și grăsime. „Ai terminat?“ „Da, dom’ profesor. Da’ acum, lasă-mă să bag la ghiozdan. Vorbim după aia.“ Am plonjat toți trei în aluatul călduț, cu berile aproape. Ar fi mers altceva, un pahar de vin roșu, dar nu eram în Montmartre. Nici fetele nu semănau. Studiasem îndelung problema, în timpul unei burse: franțuzoaicele aveau niște picioare uscate, nervoase, cu gleznele subțiate special ca să le poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Clasici, de sus până jos. Nici un centimetru de tencuială nu rămăsese liber, toată întinderea peretelui fusese ocupată, decorată cu un semn, o literă sau o înfloritură artizanală, de parcă artistul suferise de vertij sau căpătase fobia spațiilor goale. Acolo, sub acoperișul călduț, protejată de câteva zeci de calorifere, trona secția de Periodice. Pe rafturi prinse cu șuruburi de tren în perete, presa ultimelor două secole zăcea în clasoare masive, sub coperți de piele sau carton gras. Secolele dormeau în linie, strivite și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Tarabele străluceau de departe, globurile și păpușile din turtă dulce treceau din mână în mână, împreună cu termosurile de vin fiert. Mirosea din drum a scorțișoară, portocale și zmeură coaptă, vinul era combinat cu sirop de fructe, până ieșea un amestec călduț și îmbătător, căruia localnicii îi ziceau punsch, iar eu vinifruct (îmi amintea de-o grozăvie de pe vremuri). Nu pișca la fel ca țuica noastră, dar, după vreo zece păhărele mici, fluierai arii tiroleze. Deasupra tarabelor, acoperișurile ascuțite, instalate de meșteșugari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Trăncănea mereu că, datorită comportării urâte din partea tuturor membrilor familiei lui, totul s-a stricat și că, în sfârșit, situației trebuie să i se pună capăt. Ajunseră într-un târziu pe strada Liteinaia. Încă mai era moină; un vânt deprimant, călduț, jilav șuiera pe străzi, echipajele își afundau roțile în noroi, trăpașii și gloabele tropăiau sonor, înfundându-și potcoavele prin bălți și lovind cu ele caldarâmul. Mulțimea posacă și plouată a pietonilor rătăcea pe trotuare. Nu lipseau nici bețivii. Vedeți aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și opțiunilor oamenilor din clasa mijlocie în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, stilul impecabil al distinsului om de litere, poet, prozator, critic, reușind să se acomodeze cu relativa mediocritate a segmentului social, a mediului cultural călduț, dar nu lipsit de probleme, pe care l-a zugrăvit atât de bine. USA PATRIOT ACT O componentă importantă a reacției SUA la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 (vezi SEPTEMBER 11), reprodusă succint prin sintagma WAR ON TERROR (vezi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ridicarea moralului, nu antrenarea mușchilor. În această perioadă nota dominantă trebuie să fie odihna, nu activitatea. Ștersul cu buretele are efect de răcorire a trupului. Dacă răceala este Însoțită de febră, vă puteți șterge cu un burete Înmuiat În apă călduță timp de 15 minute, pentru a reduce febra. Notă: În general, febra care Însoțește răceala nu este periculoasă și trebuie să fie redusă doar dacă astfel bolnavul se simte mai bine sau dacă depășește 104 grade*. În mai multe studii
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Limbă și comunicare- Probleme de vocabular Testul nr. 45 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Era o zi călduță de sfârșit de iarnă. Cătră miază-noapte, cerul se boltea verzui ca piatra de chiclaz, spre miază-zi coloarea i se îmblânzea într-un albastru de floare. Vântul sufla moale din arhipelag; dintr-acolo aducea pe luciul apelor, până la Cornul de Aur
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
al omului slab care a fost tatăl lui Filip. Curtea din față e fabrica, puntea de comandă a societății : „De noi, ăștia din curtea din față, depinde cum va fi lumea noastră”. Deplin convertit, Filip lasă în urmă familia, traiul călduț, chiar și visul erotic cu o necunoscută pe care o întâlnește în mijloace de transport în comun și pleacă spre munca cea mare. De remarcat și o secvență cu Securitatea sau Miliția în civil pe care scenaristul și regizorul o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
opțional); * brânzeturi cu mucegai la interior răzuirea suprafeței; * brânzeturi semitari spălare cu saramură sau cu apă de var. * spălarea = se aplică la toate tipurile de brânză (cu excepția celor care se maturează cu Bacterium linens) și se face periodic, cu apă călduță; în final, bucățile se așează pe “cant”, pentru uscare; * întoarcerea = asigură uniformitatea sărării și a maturării și previne deformarea bucăților de brânză. La fiecare întoarcere, brânzeturile mai maturate de pe rafturile de sus ale stelajelor se trec pe rafturile de jos
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
cățărare plus lungimile de rapel). Coarda trebuie tratată cu blândețe, nu trebuie călcată cu piciorul. Trebuie ferită de muchii ascuțite, de căderi de pietre, de murdărie și de căldura excesivă. Coarda nu se spală cu detergenți, ci doar cu apă călduță, uscându-se la aer, în bătaia vântului. După fiecare folosire, coarda se verifică metru cu metru. Dacă mantaua prezintă strangulări sau uzură pronunțată, coarda respectivă trebuie scoasă urgent din uz. Pentru depozitare se recomandă strângerea corzii sub forma din poza
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
Ea are efecte importante în acnee, cuperoză, riduri, etc. Preparați o cremă din argilă în amestec cu ulei de măsline. Aplicați-o pe față o dată pe săptămână în strat subțire și lăsați-o până se usucă. Spălați apoi cu apă călduță. Ca dezinfectanți naturali se pot utiliza alcool din cidru sau alcool cu mentă Ei distrug germenii infecțioși, stimulează circulația și dizolvă grăsimile naturale în exces de pe față. Atenție, nu neglijați gâtul (ca și decolteul) dați-le aceeași atenție ca feței
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
la care s-au adăugat 2 linguri de oțet de mere. Se poate utiliza în același scop ceara, dar e mai puțin recomandabil.. Pentru părul care cade: luați 2 ouă proaspete, separați gălbenușurile, puneți-le în 1/2 l apă călduță și bateți ca o omletă, spălați apoi bine părul cu această emulsie. Lăsați-l să se usuce peste noapte. Dimineața spălați. Repetați din 3 în 3 zile. Opriți 10 zile și reîncepeți. Clătiți cu oțet, cum am spus mai sus
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]