5,129 matches
-
prin baruri sau cluburi, sau la chiulul organizat la anumite ore, când doreau să se răzbune pe câte un profesor sau vreo profesoară mai exigentă. Brigitté avea în grupul lor doi protejați, pe Raul și pe Emanuela pe care îi căra după ea pe unde avea chef să meargă. Pentru „generozitatea” sa financiară, cei doi o însoțeau fără să cârtească. Ce-i drept, erau amândoi mai buni decât ea la învățătură și asta nu datorită faptului că nu o ducea capul
BĂNUIELILE BRIGITTÉI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363641_a_364970]
-
îi tremura. Dacă nu ieșea așa cum dorea el, se ducea pe apa sâmbetei toată munca lui de-o viață. Tot ce muncise el strânsese în acel bulgăraș de aur din lada de zestre a muierii. Dar vorba e vorbă... Își cărară țiganii foalele, cărbunii și sculele lor și intrară în beci. Le-aduse femeia de-ale gurii, pâine, brânză, lapte covățit, ouă fierte și slană. Pe unul din ei îl trimise la șatră cu o oală de untură și cu un
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
îmi arde, Ardă până-n veșnicie! Unde-i ardere-i lumină! Tot mai singură pe cale Vâlva băilor suspină, Din adâncurile goale: „Unde sunteți, moții mei?” Tulnică din stâncă-n stâncă Sus prin Apusenii grei De-o neliniște nătângă... Parc'aud durute cară Cum vin de pe alt târâm- Sunt bolnav de tine, Țară Și așa o să rămân! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Sunt bolnav de tine, țară... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1908, Anul VI, 22 martie 2016. Drepturi de
SUNT BOLNAV DE TINE, ȚARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363731_a_365060]
-
prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut păioasele din cauza secetei care a început încă din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz rămase pe spic, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Printre boabe aurii, Mama duce-n casă cazna, Printre gureșii copii. În cuptoare pâinea crește, Se rumenesc cozonacii, Trece-un an, urmează alții Până caierul sfârșește. Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând voinicii, Mărișori, mărunți,mai micii Toți cărându-și ghiozdănelul. De pe gard, cioara privește, Cu ochii negri și răi Ar vrea și ea-n clasa-ntâi Dar școala de ciori lipsește. Râde-n gard o vrăbiuță Sporindu-i mai rău amarul, -Eu încep abecedarul, Cu stăpâna cea micuță
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364631_a_365960]
-
magistral de Coman Șova, care reușește astfel să strecoare destule aluzii la ticăloșiile din anii comunismului: „E noapte peste tot și-n zi,/ e noapte înăuntru și-n afară/ e noapte adâncă în a fi/ și noapte încă se mai cară//” (Noapte peste tot, pag. 167) și „niciun fulg curat nu cade-n iarna asta Pe nevăzute, ning noroaie peste noi” (Pe nevăzute, pag. 368). În viziunea sa, îndeletnicirea scrisului are un rol exorcizator în fața spaimei de extincție. O seninătate mioritică
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
ce-am dus-o împreună, Cu un mesaj de-adio pe monitor m-aleg: - Rămâi programator pe viață. Noapte bună ! Poezia parodiată Sunt tânăr, Doamnă (Mircea Dinescu) Sunt tânăr doamnă, vinul mă știe pe de rost Si ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge Cum aș putea întoarce copilul care-am fost Când carnea-mi înflorește și doar uitarea plânge! Sunt tânăr doamnă, lucruri am așezat destul Ca să pricep căderea din somn spre echilibru Dar bulgări de lumină de aș mânca
PROGRAMATOR SUNT, DOAMNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349508_a_350837]
-
o balerină pe poante, într-un dans languros. În altă zi poate, valurile ne vor ține la mal și nu vom putea ieși cu barca în larg. Dar, dacă totuși cineva se încumeta, valurile, grupate câte trei, nervoase și tulburi, cărând algele verzi din larg, vor arunca zeci de litri de apă în barca temerarului ce îndrăznea să se despartă de mal. Atunci. ud până la piele, el va renunța și își va amâna plecarea pentru a doua zi, sperând că în
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
nădit. În acest timp, mi-am sortat sculele de pescuit la baltă. Încă era prea devreme de plecat. Trebuia să fiu în jur de ora șase pe baltă, să-mi ocup locul unde nădeam și pescuiam de obicei. Mi-am cărat sculele la mașină și am pornit fără grabă spre baltă. În zece minute eram pe malul lacului. Era o zi destul de mohorâtă și umedă, dar pe malul lacului erau mulți pescari. Am avut noroc că nimeni nu se așezase pe
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
de la Padeș spre Strehaia „țăranii - spuneau cei care au făcut parte din oștirea revoluționară - îl întâmpinară > ca pe un eliberator, strigând cu entuziasm: < >. Cei juni se înrolau de voie în oștirea lui; cei bătrâni și femeile îi înlesneau cele necesare, cărând chiar cu spinarea proviziuni pentru oștirea liberatoare”. Dar cine erau acești țărani de care vorbește C. D. Aricescu? Erau locuitorii satelor de pe Valea Motrului sau din zona de nord a Mehedinților, acolo unde statisiticile ulterioare din 1831, 1838, 1855, 1899
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
și coropișnițe. De comun acord, ne-am făcut aprovizionarea la magazinele alimentare, cu tot felul de conserve, inclusiv din pește. Sigur că în acest domeniu, cel mai important lucru era să fii aprovizionat cu votcă și bere, iar ca să nu cărăm prea multe sticle, am golit votca într-un bidon din plastic, de doi litri. Berea o luasem doar pentru drum, căci existau destule surse și pe traseu. Cu fiecare cumpărătură făcută, greutatea bagajelor tot creștea. În afară de acestea, mai aveam cortul
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > SCRIITOAREA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 157 din 06 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Un hârb de lift care scârția de mama focului, parcă ar fi cărat sute de kile și nu doi tineri cu tara de până-n 150, ne ducea sus la ultimul etaj al blocului-vilă cu 5 nivele aflat pe Victoriei, vis-a-vis de sala teatrului de estradă „Constantin Tănase” și aproape lipit de vechea clădire
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
lecția de limba română” sau să convingi copilul, la ora 9,00 PM, să mai facă un efort să citească ceva despre România. Cred că fiecare familie de români din SUA are acasă cel puțin 10 cărți în limba maternă, cărate în geamantane la sosirea din România și de câte ori fac vizite în țară la rude. Dar vizitele în țară se fac destul de rar, sunt familii care n-au fost deloc în România în ultimii 10-15 ani; companiile aeriene acceptă bagaje tot
DINCOLO DE OCEAN, CUVINTELE DE ACASĂ ÎNSETEAZĂ de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349663_a_350992]
-
un ciopor mare de oi. Din coada cioporului am văzut un câine mare și fio--ros care a început să latre cu putere și să alerge spre mine cât îl țineau picioarele, speriind grozav oile și pe cei doi măgari care cărau târha- tul. Eu am înlemnit pe loc. Câinele, ajungând în fața mea, a sărit cât era de mare pe mine, punându-mă la pământ și-ncepând să mă amușine, chicotind bucuros nevoie-mare. M-am ri- dicat cum am putut în coate și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
Nu vă spun acum, va fi o surpriză...”, zise Silvia arborând un ușor zâmbet. Ziua a cincea. „Nu vă spun acum, va fi o surpriză...”, reluă Silvia, după o scurtă pauză. Au plecat „în recunoaștere” pe străzi, Dan și Mihai cărând după ei două geamantane mari care le fuseseră încredințate de Silvia. Au oprit primul cetățean care le-a ieșit în cale, un tip la vreo 30 de ani. „Bună ziua, suntem de la o librărie recent înființată și ne ocupăm cu distribuirea
O AFACERE DE MILIOANE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350218_a_351547]
-
semănat în seara ultimă a lui noiembrie. Focurile, împletite în arcuri galbene si roșii, fură fâșii din noaptea de 23 spre 24 decembrie, ajutând lumina să învingă întunericul. Poate și întunericul din sufletul nostru, pentru a accepta lumina Domnului. Copiii căraseră toată ziua lemne, coceni de porumb, crengi de pom, iar fulgii de zăpadă, curioși, se tot opreau pe căciulile lor, trase bine pe urechi și pe mâinile înroșite de frig, apoi o porneau iar, la goană. Din camera mea, aflată
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
Carol al II-lea să participe la dezvelirea acestuia. La auzul veștii că Regele urma să viziteze Bacăul, tot târgul s-a mobilizat. În cele 3 zile cât au durat pregătirile nu am mai dat pe la școală, urmăream soldații care cărau mobilă de la casa unui mare boier care locuia acolo unde, pe timpul comuniștilor, a fost Centrofarmul. Într-una din zile au dus și două oglinzi mari, despre care se spunea că erau venețiene. Toate au fost transportate la Cercul Militar de lângă
VIZITA REGALA de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350359_a_351688]
-
Carol al II-lea să participe la dezvelirea acestuia. La auzul veștii că Regele urma să viziteze Bacăul, tot târgul s-a mobilizat. În cele 3 zile cât au durat pregătirile nu am mai dat pe la școală, urmăream soldații care cărau mobilă de la casa unui mare boier care locuia acolo unde, pe timpul comuniștilor, a fost Centrofarmul. Într-una din zile au dus și două oglinzi mari, despre care se spunea că erau venețiene. Toate au fost transportate la Cercul Militar de lângă
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
supărat dacă ar fi primit chiar un sărut adevărat, nu unul prietenesc. - Și tu! Lipită de brațul lui, caută să își păstreze cât putea de mult calmul, desi nebunia ceremoniei o făcu la un moment dat să regrete că îl cărase pe Râul în tumultul rudelor înfierbântate, care strângeau mâini în toate părțile și răcneau de parca toată lumea era surda. O strângeau și pantofii cei noi! Îi ardeau tălpile și obrajii, dar indura cu stoicism, conștientă că Râul îi aruncă din când
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
cu mănuși de stropii fierbinți care sar pe piele, ce mai, îmi ia timp mult. Până coc vinetele și ardeii, pot toca legumele pentru zarzavatul de ciorbe. Așa îmi organizez fiecare treabă, să câștig timp. Pregătesc sacoșele, căruciorul, să pot căra toate, o dată, noroc că am piața aproape.. După două zile de muncă, îmi iese o zacuscă foarte bună iar eu sunt mulțumită când văd că s-a umplut un raft întreg de borcane, cam douăzeci și cinci, la număr. Mă gândeam în
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
dă acolo luăm că au și video și casetofoane și mixere, au dă toate! Ai, ce zici, mergi pă mâna mea? Veronel mai plânse odată și se culcă liniștit, prima oară după multe nopți nedormite. La sosirea în țară Timona cără prin gări, foarte fericită cinci baloturi cu haine vechi și acceptă destul de pufnitoare explicația că prietenii din R.F.G. sunt acum șomeri, că-s vai dă mama lor și că din puținul lor ne-au dăruit din toată inima hainele astea
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
toții locuitorii micii așezări, înșiruite de-a lungul văii de la poalele munților Poiana Ruscă, aflau de la un capăt la celălalt de manevrele lui. Lăsase platformele cu materie primă în incinta fabricii, iar vagoanele de clasă, pentru pasageri, urma să le care cu sine până sus la depou. Lumea le spunea acestor vagoane, simplu, clase. Erau imitații în miniatură ale vagoanelor de pe căile ferate normale. Vopsite în verde, dar foarte murdare. De funingine, pentru că locomotiva mergea cu cărbuni. Ea era neagră tăciune
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
o îmbrăcăminte specifică ritualului, din care se distingea cu deosebire gulerul, foarte lat, în diferite culori, tivit cu o bendiță aurie. Culiță rămăsese cu gura căscată, văzând cele petrecute în biserică. - Ce face ăla acolo? mă întrebase. Și ce tot cară hârțoaga aia de colo până colo? - Îl ajută pe popă, îi răspunsesem. Iar aia nu-i hârțoagă, ci sfânta Evanghelie. Mai mult decât slujba, la catolici îmi plăcea că mă puteam urca să suflu în foalele orgii. Chiar la baza
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
mari: România Literară, toate revistele din țară. A scris I. Negoițescu în revista Argeș, m-a citat dintr-o cronică. Am devenit vedete naționale. După noi la câteva luni a apărut reviste studențești și la București și Iași. Este foarte car că am fost lăudați de toți. Ei, oficialitățile, toată lumea a fost mulțumită, încântată. A existat un patriotism local, inclusiv cei de la Județeana de partid ne-au sprijinit.” Publicarea primului număr de revistă a creat vâlvă în oraș și țară, dar
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]