9,862 matches
-
lui nea Vasile? Fire-aș al naibii! Și ce pățiși? De ce ești așa speriată? Cine, ce îți făcu? - Veneam de la tata ca de obicei și... Romelia îi povesti cu lux de amănunte toată întâmplarea. Petru îi spuse să urce în cabina mașinii, iar el prinse un levier în mână și se îndreptă către locul unde fata îi relatase că s-a petrecut agresiunea. N-a găsit pe nimeni. Se vede treaba că individul își revenise și, văzând că poate fi descoperit
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
platforme, pe care am încăput cu toții, inclusiv profesorii. Se vedea bucurie de nedescris în ochii elevilor, de mult n-au mai avut ei parte de o așa distracție! Nu după multă așteptare, mecanicul locomotivei se urcă la locul lui în cabină. Impiegatul din stație fâlfâi de două ori steagul lui, dând semnal de plecare. Trenulețul nostru, cu vreo patru vagoane-platformă pline ochi de copii și profesori, semnaliză plecarea, șuierând autoritar. Roțile începură să se învârtă, trenul se urni încetișor din loc.
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
baterie de rachetă (1529), căsuță zburătoare (1536), experimentarea principiului arderilor necesare la racheta cu mai multe etaje (1555), utilizarea aripioarelor de stabilizare având forma literei delta (1555)... "Căsuța zburătoare", propulsată în aer de rachetă, nu era nimic altceva decât anticiparea cabinei spațiale folosită de cosmonauți începând cu anii 50!... În lucrare erau menționate și pulberile lui Ioan Românul din Alba Iulia. Radioactivitatea artificială a fost descoperită de o savantă de la Facultatea de Științe București, și însușită apoi de Marie Curie și
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
și gresa mașina, avea gust de benzină pe limbă și era uns de vaselină, dar avea și avantajul că, uneori, era lăsat să conducă. Manevra camionul încărcat cu minereu pe drumul de la Șarul Dornei la Argestru și mai lua în cabină câte-un călător, câștigând astfel câțiva lei. Ajuns cu treabă prin București și-a vizitat un unchi, care era antreprenor de sonde. „Lasă mina, te fac sondor!”, i-a spus el și, după câteva zile, l-a luat într-o
ZIARIST DIN '59 de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349043_a_350372]
-
la sfârșit. Încep cu o paranteză. Vasele de croazieră din ziua de azi îmi amintesc de “Insula cu elice” de Jules Verne. Cu alte cuvinte, sunt adevărate orașe plutitoare, de sute de metri lungime, cu 10-15 etaje, cu sute de cabine, care pot transporta mii de persoane. Primul vas de asemenea dimensiuni pe care am urcat a fost un ferryboat, la traversarea Canalului Mânecii, din Anglia spre Franța. Pe cele trei punți de jos erau parcate mașinile și autocarele, iar pasagerii aveau
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
un ferryboat, la traversarea Canalului Mânecii, din Anglia spre Franța. Pe cele trei punți de jos erau parcate mașinile și autocarele, iar pasagerii aveau la dispoziție alte patru-cinci etaje cu restaurante, cafenele, autoserviri, magazine de tot felul. Nu avea în schimb cabine, pentru că traversarea durează câteva ore și are loc ziua. Despre vasele de croazieră propriu-zise nu mai vorbesc, ați auzit sau văzut că au în plus piscine, săli și terenuri de sport, săli de spectacol. Ei bine, vasele care străbat în
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
și-n lat Marea Baltică sunt o combinație între cele două tipuri și se numesc cruise-ferry. Datorită distanțelor relativ egale, au program fix, pleacă seara și ajung dimineața la destinație. Ca urmare, au și punți pentru mașini, au și sute de cabine pentru pasageri. La masa de seară am înțeles, în sfârșit, de ce bufetul suedez se numește așa. N-am văzut niciodată atâtea sute de feluri de mâncare, de la cele orientale până la felurile picante din America de Sud. Nici după masă nu te plictisești
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
am urcat și eu amestecându-mă printre ei. După câtva timp au ieșit gazda și musafirul și ne-au spus tuturor să stăm cuminți că ne plimbă până la Căminul Cultural la Ștefănescu și înapoi, după care s-au urcat în cabină. Am rămas agățat de oblonul din spate, de ce nu m-oi fi urcat și eu în codirlă, nu știu, că tare bine ar fi fost! Poate din dorința de a mă făli că stau la un loc cu cei mai
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
termina cum e mai rău pentru noi. Tot în București, tata a mai lucrat ca paznic și pe alte șntiere, ca de exemplu la blocul „Spicul” și la Operă. Îl însoțeam peste tot, citeam instrucțiunile de serviciu lipite pe pereții cabinei sale, în care scria că paznicul este dator să-l imobilizeze pe infractor și să anunțe organele. Cum să facă tata așa ceva îmi spuneam eu, că-l vedeam bătrân, deși nu avea mai mult de cincizeci și cinci de ani
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
ore și nu știa ce se va întâmpla cu relația lor, mai bine spus cu ea. El poate că nici nu-și făcea probleme. Ea pleacă și rămâne definitiv plecată, lăsându-i doar amintirea unei nopți de dragoste într-o cabină de barcă. Părea tristă, nesigură pe ea, poate dezamăgită. Era la prima experiență de acest gen în viață și nu știa cum să se protejeze psihic în cazul unei rupturi. Când a lăsat gândurile să zburde singure în imaginația sa
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
el și-a cam zdrelit nasul și fața. Apoi a avut mult de umblat pe la CFF să-și sudeze bicicleta ruptă, în timp ce eu, conștiincios, m-am dus la școală, pe jos. Distracțiile majore începeau când aveai ocazia să mergi în cabină, sau în spatele cabinei, pe vreo remorcă forestieră. Sau în lada unui camion. Erau câțiva șoferi pe care-i știam bine atunci: Olteanu, Chifoi, Spetcu, Tiron. Auzeam de departe zgomotul remorcii și claxonul de avertizare. Ne ziceam, cine o fi, Olteanu
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
cam zdrelit nasul și fața. Apoi a avut mult de umblat pe la CFF să-și sudeze bicicleta ruptă, în timp ce eu, conștiincios, m-am dus la școală, pe jos. Distracțiile majore începeau când aveai ocazia să mergi în cabină, sau în spatele cabinei, pe vreo remorcă forestieră. Sau în lada unui camion. Erau câțiva șoferi pe care-i știam bine atunci: Olteanu, Chifoi, Spetcu, Tiron. Auzeam de departe zgomotul remorcii și claxonul de avertizare. Ne ziceam, cine o fi, Olteanu? Da, el era
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
o fi, Olteanu? Da, el era, îi cunoșteam mașina. Apărea la cotitura drumului, falnică, lucioasă, de culoare verde închis. Făceam semne cu mâna să oprească. Când șoferul era în toane bune, oprea. Ne punea să ne suim pe remorcă, în spatele cabinei. Fetele erau privilegiate, mai ales fata pădurarului, erau luate în cabina șoferului. De, fiecare cu rangul lui. Aveam obiceiul să dăm un leu, că ne lua șoferul în remorcă, dar unii dintre șoferi, mai omenoși, nu primeau, spre bucuria noastră
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
cotitura drumului, falnică, lucioasă, de culoare verde închis. Făceam semne cu mâna să oprească. Când șoferul era în toane bune, oprea. Ne punea să ne suim pe remorcă, în spatele cabinei. Fetele erau privilegiate, mai ales fata pădurarului, erau luate în cabina șoferului. De, fiecare cu rangul lui. Aveam obiceiul să dăm un leu, că ne lua șoferul în remorcă, dar unii dintre șoferi, mai omenoși, nu primeau, spre bucuria noastră. Vara băteam drumuri lungi prin pădurile din Demacușa, fie pe râul
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
pădure, seara, împreună cu fratele meu mai mare. Eram obosiți, cu coasele pe spinare. Lucraserăm la descopleșire, la plantațiile din parchete. Din urmă ne ajunse un tractor, șofer era un sătean numit Brustur. Ne cunoștea. Oprește, ne spune să urcăm în spatele cabinei, pe tractor. Dar acolo nu prea aveai unde să pui picioarele, nu era platformă dreaptă, erau doar niște fiare. Când a luat tractorul viteză la vale, din cauza denivelărilor pe drum, am început să sărim în sus, picioarele se desprindeau de
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
tractor. Vai, ce bine era de mers pe propriile picioare, în liniște și fără spaima de a cădea. Altădată ne întorceam de la afine, de pe munte, împreună cu tata, și ne-a ajuns din urmă un tractor care avea un soi de cabină. Om bun, șoferul a oprit și noi am urcat în cabină. Acolo mai erau vreo patru femei cu coșuri de afine, așa că stăteam cam înghesuiți. La urcare, tata și-a închis ușa cabinei peste degetele de la mână. S-a lovit
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
liniște și fără spaima de a cădea. Altădată ne întorceam de la afine, de pe munte, împreună cu tata, și ne-a ajuns din urmă un tractor care avea un soi de cabină. Om bun, șoferul a oprit și noi am urcat în cabină. Acolo mai erau vreo patru femei cu coșuri de afine, așa că stăteam cam înghesuiți. La urcare, tata și-a închis ușa cabinei peste degetele de la mână. S-a lovit rău de tot, îi dădeau lacrimile. Când tractorul începu să gonească
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
un tractor care avea un soi de cabină. Om bun, șoferul a oprit și noi am urcat în cabină. Acolo mai erau vreo patru femei cu coșuri de afine, așa că stăteam cam înghesuiți. La urcare, tata și-a închis ușa cabinei peste degetele de la mână. S-a lovit rău de tot, îi dădeau lacrimile. Când tractorul începu să gonească la vale, noi cei din cabină am început să săltăm până în tavan. Am făcut cucuie în cap. Afinele s-au răsturnat, noroc
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
femei cu coșuri de afine, așa că stăteam cam înghesuiți. La urcare, tata și-a închis ușa cabinei peste degetele de la mână. S-a lovit rău de tot, îi dădeau lacrimile. Când tractorul începu să gonească la vale, noi cei din cabină am început să săltăm până în tavan. Am făcut cucuie în cap. Afinele s-au răsturnat, noroc că gălețile erau legate cu baticuri la gură. După niciun kilometru, n-am mai putut suporta teroarea din cabină și am cerut șoferului să
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
la vale, noi cei din cabină am început să săltăm până în tavan. Am făcut cucuie în cap. Afinele s-au răsturnat, noroc că gălețile erau legate cu baticuri la gură. După niciun kilometru, n-am mai putut suporta teroarea din cabină și am cerut șoferului să oprească, să coborâm. Ah, ce liniște și bine era acum să mergi pe jos către casă, luând-o pe plaiuri bine știute! În satele Argel, Rașca, Putna, pe unde circula mocănița erau și altfel de
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
duc... Tânărul, care făcuse armata la parașutiști, s-a strecurat pe altă ușă și i-a urmărit pe japonezi. Unul câte unul. Și ce credeți? Se duceau la closet! În răstimpul dintre un japonez și altul, a intrat într-o cabină, a luat o poziție strategică și a așteptat. Concluzia: Fiecare vizitator intra, controla robinetele, trăgea apa fără să utilizeze instalația, se uita în recipientul cu săpun și, înainte de a ieși, inspira tare și adânc aerul. Apoi nota ceva într-un
SCHIŢE UMORISTICE (5) – CONTRACT CU JAPONEZII de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349427_a_350756]
-
Nu e singurul loc unde kitsch-ul își dă mâna cu arta ! Trenulețul așteptă, ca un aligator la pândă, să ne ducă prin vastele grădini. Coadă. Cardul nu a are, aici, putere de seducție. Și totuși, șoferul ne ia în ... cabina lui. Sunt convins, și acum, că ne-a mirosit că suntem români. După ce confirm, mă turie tot drumul cum „un țigan de-al vostru m-a tăiat pe obraz, la metrou, în Paris” și, apoi trece, fulgerător, la marile probleme
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
au făcut asta, căci eu sunt în roming...pentru vreo o săptămână, poate și câteva zile..), oare n-ai avea o mulțumire sufletească dacă din start dând acești bani unui copil sărac? Ce dacă ai stă că strigoiul într-o cabina singur vreo luna, iar atunci când practic mai ai posibilitatea să mai iei legătură cu ai tăi...tocmai atunci te atacă șacalii care stau la călduț și la berica, fetițe și altele. Ai tace, doar pentru că nu poți face nimic/ mie
EXISTA COMPANIE DE TELEFONIE SERIOASA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344513_a_345842]
-
sfințită de om te simți bine, ai sufletul împăcat atât cu tine însuți cât și cu cei din jur. Parcă ai iubi toată lumea iertând oricui ar fi greșit față de tine. Nu poți simți aceste entități într-o sală limitată de cabine de vot unde „fierbe” răutatea din privirile oficialilor care se înfruntă cu ură fățișe. Ar trebui ca în biserică să găsești un loc de reculegere. Există asemenea biserici. Sunt chiar destul de frecvente. Dar în multe din ele te simți stânjenit
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
în stânga.Așa. Semnează aici, în dreapta. Ne vom întâlni , duminica.Îți convine? După ce vii de-acasă.Uite, ai numărul ăsta de telefon. Îl memorezi, și-apoi arzi hârtia! Dacă între timp apar probleme mă cauți! Ori îmi dai telefon, de la o cabină publică. Și nu uita: NU SPUI LA NIMENI NIMIC! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (33) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 852, Anul III, 01 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile
DEŞERTUL DE CATIFEA (33) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348038_a_349367]