2,023 matches
-
etajul al doilea ființa, numai pentru angajați, o sală de sport gratuită ultimul răcnet, cu un circuit complet Nautilus, cu cel puțin o sută de aparate de urcat scări, benzi de alergare și biciclete eliptice. Vestiarele erau dotate cu saună, căzi de baie cu vibromasaj și personal auxiliar alcătuit din femei Îmbrăcate În uniforme de cameriste, și exista chiar un salon de cosmetică, unde puteai beneficia de manichiură, pedichiură și tratament cosmetic În regim de urgență. Ba se oferea chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să ne fie garanți, ceea ce e grozav. Apartamentul e mare, are două camere și, dacă punem și un paravan În sufragerie, rămâne destul loc pentru o canapea de două persoane și chiar pentru un scaun. Camera de baie nu are cadă, dar dușul pare OK. Nu avem mașină de spălat vase, spațiu de depozitare și nu avem aer condiționat, dar putem cumpăra și instala aparate proprii la ferestre. Mașinile de spălat sunt la subsol și avem portar cu jumătate de normă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
locuia la subsolul casei; aveau un program regulat, așa că nu era nici un fel de pericol de a fi surprinse, dar, după toate aparențele, faianța amplifica sunetul, iar Juliei Îi venise ideea că vocile lor, lipăitul apei și frecatul picioarelor În cadă ar putea fi auzite În camerele de jos. — Uite ce piele neagră ai, În comparație cu a mea, continuă Helen. Pe bune, ești oacheșă ca o țigancă. Presupun că apa mă face să par mai neagră, răspunse Julia. — Dar pe mine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
om - era o expresie care-i plăcea și-o folosea des. Apoi se auzi un bîzÎit plîngăreț ca de țînțar - era tot ce ajungea la ele din răspunsurile nevestei. Dă-o-ncolo, Helen! spuse Julia dezaprobator. Helen reveni supusă În cadă. Uneori, dacă țipetele Începeau cînd era singură, mergea pînă acolo Încît Îngenunchea pe covor, Își ținea părul cu mîna și-și lipea urechea de podea. „O să sfîrșești ca eunucele alea cretine de la etaj!“ Îl auzise proferînd Într-o zi. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
baie, Închise ușa fără zgomot și trase zăvorul, apoi aprinse lumina și, dintr-odată, se simți mai bine. Lumina era strălucitoare, ca luminile pe care le vedeai În sălile de operație din filme; chiar și suprafețele albe și lise ale căzii și chiuvetei creau un anume aer clinic, un sentiment al eficienței, chiar al datoriei. Nu semăna deloc cu o fătucă isterică. Își revăzu fața În oglindă și culoarea stacojie Îi dispăruse; părea absolut rațională și calmă. Se apucă să lucreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
apoi la stomac, din aceleași motive. Nu dădu atenție Închieturii mîinii, gleznelor sau fluierelor picioarelor, și nici unei alte părți de acest gen. În cele din urmă se opri la interiorul pulpei. Ridică un picior pe marginea rece și curbă a căzii, dar i se păru că poziția era prea Încordată; mări deschizătura piciorului și Îl propti de peretele din spate. Își trase fusta și se Întrebă dacă nu e cazul s-o vîre În chiloți, se gîndi chiar s-o scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și se Întrebă dacă nu e cazul s-o vîre În chiloți, se gîndi chiar s-o scoată. Dacă ar păta-o de sînge? Nu știa la ce cantitate de sînge să se aștepte. Pulpa era palidă, crem, În comparație cu albul căzii, și sub mîna ei i se păru enormă. Nu o contemplase așa niciodată Înainte, și fu izbită de cît de anodină era. Dacă ar fi văzut-o separat, nu și-ar fi dat seama că era un membru care Împlinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sîngele să curgă, apoi Își curăță piciorul, cît putu mai bine, cu o batistă umedă. Se alesese cu două linii scurte, roșu-aprins, care ar fi putut fi făcute de laba grea, dar jucăușă a unei pisici. Se așeză pe marginea căzii. Șocul tăieturii, se gîndi ea, produsese o schimbare În ea, un fel de schimbare chimică: Își simțea mintea nefiresc de limpede, de vie și purificată. Nu mai era sigură că tăierea piciorului era un lucru realmente sănătos și rațional; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
dar hotărîtă, ca o nimfă care scapă de un satir. Se Întoarse În baie și Închise ușa. Se auzi zgomotul apei ieșind grăbită din robinet, vibrația flăcării boilerului și, apoi, după un minut-două, sunetul călcîielor care se frecau de emailul căzii. Kay duse cafetiera lîngă focul din salon, punînd-o alături de grătar. Se Întoarse În dormitor, degajă tava, făcu patul și Împături hîrtia de Împachetat ruptă. Florile le puse În vază, pe măsuța din salon, lîngă felicitările pe care Helen le primise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
În cele din urmă. Ar trebui să găsim un canal sau ceva de genul ăsta. — Nu, nu-i cazul. Te poți Îneca În cîțiva centimetri de apă; credeam că toată lumea știe asta. E un fapt dovedit științific. Nu vă țineți cada plină cu apă, În caz de incendiu? — La naiba, ai dreptate! exclamă Duncan privindu-l. — Hai s-o facem, D.P.! Se ridicară În picioare. — Adu scrisoarea, zise Duncan, și o pioneză... Așteaptă! Vreau să mă pieptăn. — Omul vrea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
nou pe rîs. Aprinseră lumina În bucătărie. Becul fără abajur era destul de slab, și readucea Încăperea la viață În culori Întunecate, murdare și plate: albul pătat al chiuvetei, cenușiul și galbenul linoleumului, maroniul ca de sos de friptură al lemnăriei. Cada era lîngă masa de bucătărie, lipită de perete; cu ani În urmă, taică-său o Îmbrăcase În mai mult lemn de culoarea sosului, și-i făcuse un capac. Capacul era folosit drept planșetă de scurgere. Erau cîteva vase pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
găsit! Alec pocni din degete. Să ne spînzurăm! Ideea era aproape o ușurare. Lui Duncan nu-i mai păsa cum o să facă, de vreme ce nu mai era vorba de apa de baie a lui taică-său. Puseră capacul la loc pe cadă și se uitară la pereți și tavan, În căutatea unor cîrlige, ceva de care să lege funiile. Hotărîră că lanțul de la stativul de rufe poate să-i țină pe unul dintre ei; celălalt se putea spînzura, se gîndiră ei, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
nu cu o cariocă uscată de culoare verde deschis pe care am pescuit-o din penarul lui Emily. Rich dă din umeri. — Revino-ți, Kate. O s-o iei razna. Poate, dar mi-ar plăcea să am de ales. 11.57: Cada. Locul meu preferat. Aplecată peste cada goală, adun rățuștele și bărcuța eșuată, dezlipesc literele alfabetului care, de când vocalele au căzut În veceu, formează frânturi enervate cu iz croat (scrtzchk!) pe marginea căzii. Dezlipesc un maiou Barbie Întărit, pe jumătate uscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
culoare verde deschis pe care am pescuit-o din penarul lui Emily. Rich dă din umeri. — Revino-ți, Kate. O s-o iei razna. Poate, dar mi-ar plăcea să am de ales. 11.57: Cada. Locul meu preferat. Aplecată peste cada goală, adun rățuștele și bărcuța eșuată, dezlipesc literele alfabetului care, de când vocalele au căzut În veceu, formează frânturi enervate cu iz croat (scrtzchk!) pe marginea căzii. Dezlipesc un maiou Barbie Întărit, pe jumătate uscat, care a Început să miroase a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ar plăcea să am de ales. 11.57: Cada. Locul meu preferat. Aplecată peste cada goală, adun rățuștele și bărcuța eșuată, dezlipesc literele alfabetului care, de când vocalele au căzut În veceu, formează frânturi enervate cu iz croat (scrtzchk!) pe marginea căzii. Dezlipesc un maiou Barbie Întărit, pe jumătate uscat, care a Început să miroase a ceva care seamănă cu mirosul de mormoloci, din câte Îmi amintesc. Apoi, Încep să dezlipesc dintr-un colț covorașul antiderapant ale cărui ventuze cedează cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mi se termină aromele relaxante, mă mulțumesc cu o chestie care face spumă, se numește Vitality și are o culoare radioactivă de lămâie verde. Dau drumul la o apă insuportabil de fierbinte, atât de fierbinte Încât, când mă bag În cadă, corpului meu i se pare pe moment rece. Stau pe spate, cu nările umflate deasupra apei, ca un aligator. Mă uit la femeia care dispare În oglinda aburită de lângă mine și-mi zic că ăsta e timpul ei, doar al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
aburită de lângă mine și-mi zic că ăsta e timpul ei, doar al ei, singură, cu excepția dinozaurului Barney stingher pe care nu l-a observat, care Își ițește deodată capul dintre genunchii ei, cu un rânjet de criminal În serie. Cada e foarte veche, cu porțelanul străbătut de vinișoare gri-albastre. N-am mai avut bani după ce am făcut bucătăria, așa că gradul de jeg crește pe măsură ce urci: cu cât urci mai sus, cu atât standardul descrește. Bucătărie Terence Conran, cameră de zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Împreună, iar eu Îi pieptăn părul plin de afine. După ce găsesc o cămășuță curată, schimb cearșafurile și o bag pe Emily În pat, curăț cât pot de bine salata rusească lipicioasă de pe plăpumioara Barbarei și pun cearșaful la Înmuiat În cadă, mă Întind pe podea lângă patul fetiței mele și Încerc să evaluez pierderile În cazul În care Abelhammer este atât de supărat Încât renunță la serviciile prestate de Edwin Morgan Forster pentru Fundația Salinger. Un client de două sute de milioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
e ideală. Dar ce-i aia ideal? Mami care stă acasă și-și pune viața la picioarele copiilor ei. Voi ați face asta? Aș putea eu face asta? Nu mă cunoașteți destul de bine dacă credeți că aș putea. Ies din cadă, mă dau cu niște cremă pe petele roz solzoase de pe mâini, În spatele genunchilor și urechilor, mă Înfășor În halat și mă duc În birou să-mi verific mesajele Înainte de culcare. De la: Jack Abelhammer Către: Kate Reddy Katharine, nu-mi amintesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Emily a răsunat În Întuneric, Întrerupându-ne din... O, capul meu. Am nevoie de apă. În baie, aprind lumina. Lumina Îmi perforează ochii. Sting lumina. Beau un pahar de apă, apoi Încă unul. Nu e de-ajuns. Mă bag În cadă și dau drumul la duș, lăsând apa să-mi curgă direct În gură. În drum spre pat, văd că e ceva scris pe prima pagină a pliantului hotelului. Aprind lampa de birou: „Unele lucruri care se Întâmplă pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
e ceasul?! 19tc "19" Dragoste, minciuni, sângerăritc "Dragoste, minciuni, sângerări" Oare poți simți mirosul trădării pe trupul persoanei iubite? Sunt convinsă că Richard poate. De când m-am Întors din New Jersey, a stat călare pe mine, ba cocoțat pe marginea căzii În timp ce eu Încercam să Înmoi amintirea călătoriei pentru a scăpa de ea, insistând să mă spele pe spate, făcându-mi complimente pentru coafura pe care nu mi-am mai schimbat-o de trei ani de zile. Și privindu-mă fix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
am Îndrugat verzi și uscate și cred că am mai obținut câteva luni, timp În care am putea face ca fondul să fie profitabil. La hotel, Îmi pun un pahar generos de alcool și tocmai mă pregătesc să intru-n cadă când sună telefonul. Dumnezeule, acum ce mai e? Pentru prima dată În viața mea, răspund de la telefonul din baie: un aparat de culoare bej, agățat pe perete lângă suportul pentru prosoape. E Richard. Vocea Îi e schimbată. Draga mea, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
din istoria omenirii. Beth ne-a zis că dacă respirăm gâfâit, cum ne-a Învățat ea, vom reuși să controlăm durerea. Așa că am luat-o În serios și m-am antrenat. M-am antrenat Încontinuu: la coadă la supermarket, În cadă, Înainte de culcare. Nu am știut. Mi s-a rupt apa În liftul de la Banca Angliei, Împroșcând pantofii impecabili ai unui analist japonez În tranzacții la termen, care s-a scuzat Îndelung. Am contramandat prânzul cu un client de pe mobil și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de neconfundat a unui călcâi. E prima dată când recunoaște copilul ca pe ceva permanent, de care nu se poate scăpa după plac, și știu că pot să spun orice, numai nu ceva afectuos: —Lovește des? —Ohoho. Când sunt În cadă, poți s-o vezi cum o ia razna. Zici că e un spectacol cu delfini, la naiba. —Asta nu Înseamnă neapărat că e fată, Cand. Hei, eu sunt fată, și ea la fel, bine? Candy Îmi măsoară zâmbetul și adaugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
rău fiecare colț aurit al acestui palat pentru oaspeți plătitori. Oriunde întorceam ochii vedeam moartea. Femeile care luau micul dejun în L’Espadon, în salonul plin de oglinzi și decorațiuni florale, se injectaseră cu atâta Botox încât arătau ca îmbălsămate. Cada din baia mea era atât de mare încât mi-era teamă c-o să mă înec în ea. Apoi, mai erau și halatele de baie: de fiecare dată când îmi cădeau privirile pe unul dintre aceste superbe, pufoase halate de culoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]