1,713 matches
-
20 + .50) kg T 14.11.11.37 Marmură și travertin simplu debitată în blocuri sau plăci dreptunghiulare sau pătrate cu o grosime de > 25 cm 2515.12.90 kg T 14.11.11.50 Ecausin și alte pietre calcaroase pentru cioplit sau pentru construcții cu greutate specifică ≥ 2,5 2515.20 kg T 14.11.12.33 Granit, brut sau degroșat 2516.11 kg T 14.11.12.35 Granit, tăiat simplu în blocuri sau plăci dreptunghiulare (inclusiv pătrate
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
2516.21 kg T 14.11.12.56 Gresie, tăiată simplu în blocuri sau plăci dreptunghiulare (inclusiv pătrate) 2516.22 kg T 14.11.12.90 Porfir, bazalt și alte pietre pentru cioplit / construcții, brute degroșate / simplu debitate (excl. piatra calcaroasă, granitul sau gresia pentru cioplit/construcții având o densitate aparentă de > 2,5 Kg/10 m3) 2516.90 kg T NACE 14.12: Extracția pietrei calcaroase, a gipsului și a cretei 14.12.10.30 Gips și anhidrit 2520
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
bazalt și alte pietre pentru cioplit / construcții, brute degroșate / simplu debitate (excl. piatra calcaroasă, granitul sau gresia pentru cioplit/construcții având o densitate aparentă de > 2,5 Kg/10 m3) 2516.90 kg T NACE 14.12: Extracția pietrei calcaroase, a gipsului și a cretei 14.12.10.30 Gips și anhidrit 2520.10 kg T 14.12.10.50 Piatră de var și alte roci calcaroase de tipul celor folosite pentru fabricarea varului sau a cimentului (excl. agregatele sfărâmate
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
5 Kg/10 m3) 2516.90 kg T NACE 14.12: Extracția pietrei calcaroase, a gipsului și a cretei 14.12.10.30 Gips și anhidrit 2520.10 kg T 14.12.10.50 Piatră de var și alte roci calcaroase de tipul celor folosite pentru fabricarea varului sau a cimentului (excl. agregatele sfărâmate de var și piatra calcaroasă pentru cioplit) 2521 kg T 14.12.20.10 Cretă 2509 kg T 14.12.20.30 Dolomită, brută, simplu debitată sau
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
cretei 14.12.10.30 Gips și anhidrit 2520.10 kg T 14.12.10.50 Piatră de var și alte roci calcaroase de tipul celor folosite pentru fabricarea varului sau a cimentului (excl. agregatele sfărâmate de var și piatra calcaroasă pentru cioplit) 2521 kg T 14.12.20.10 Cretă 2509 kg T 14.12.20.30 Dolomită, brută, simplu debitată sau tăiată în blocuri sau în plăci în formă pătrată sau dreptunghiulară (excl. dolomita calcinată, aglomerată) 2518.10 kg
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
70.12.10 Pavele, pietre de borduri și dale de piatră naturală (excl. ardezia) 6801 kg S 26.70.12.30 Dale, cuburi,...granule colorate artificial, ..., pentru mozaicuri 6802.10 kg S 26.70.12.40 Alte tipuri de piatră calcaroasă, n.s.a., tăiată, cu suprafața plană/netedă, transformată în alt mod 6802 [.22 + .92] kg S 26.70.12.60 Piatră monumentală/de construcții transformată și articole din aceasta, din granit, excl. dalele, cuburile/articolele similare, cu suprafețele maxime < 7
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
din granit, excl. dalele, cuburile/articolele similare, cu suprafețele maxime < 7 cm2, pavelele, pietrele de bordură, dalele de piatră 6802 [.23 + .93] kg S 26.70.12.80 Piatră monumentală/de construcții transformată și articole din aceasta (excl. piatra calcaroasă, granitul și ardezia, dalele, cuburile și articolele similare, cu suprafețele maxime < 7 cm2) 6802 [.29 + .99] kg S 26.70.12.90 Ardezie și articole din ardezie sau din ardezie aglomerată transformate 6803 kg S NACE 26.81: Fabricarea
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Fânețele seculare Ponoare se găsesc următoarele tipuri de habitate de interes comunitar: 62C0* Stepe ponto-sarmatice pe o suprafața de aproximativ 98,8%, 40C0* Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, pe o suprafața de aproximativ 1%, și 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase Molinion caeruleae, pe o suprafața de aproximativ 0,2%. 2.3.4. Peisaj Situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare se remarcă printr-un peisaj deschis, de coline cu pante domoale sau mai abrupte, ocupate de fânețe. Datorită
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
foraje pe întreaga lor grosime. În alcătuirea soclului intră șisturi cristaline, străbătute de masive granitice, și “șisturi verzi“ care apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este format din șisturi cristaline de tip palazu. Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași situate la adâncimi de 180 - 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate și calcare dolomitice. Straturile de nisip și pietriș cunoscute sub numele de „Stratele de Frătești” constituie principala rocă acviferă. “Stratele de Frătești” nu
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
de rezervație, geologică și botanica, mixtă. Ea a fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar și specie foarte rară pentru țara noastră, legată de existență condițiilor de mlaștină eutrofa. De un interes științific deosebit se bucură și stâncăriile calcaroase din acest perimetru. Rezervatia mixtă „Peșteră și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârșia Izei, păstrându-i climatul, vegetația și peisajul. Peșteră de la Izvorul Izei are statutul de rezervație speologica. Rezervatia naturală Piatră
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
localitatea de la nord la sud și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează pachete de gipsuri, precum și conglomerate de argile bentonitice, marne compacte, calcaroase. La partea inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”. Acestea se întâlnesc începând din nordul gării din Breaza, în amonte, până în dreptul cartierului Nistorești
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”. Acestea se întâlnesc începând din nordul gării din Breaza, în amonte, până în dreptul cartierului Nistorești. Depozitele de fliș, alcătuite din argile verzi, marne cenușii și gresii calcaroase verzui, se găsesc în partea de nord a localității, în special în cartierul Gura Beliei. Argilele acestea fac trecerea spre un pachet de marne compacte, calcaroase, roșii și verzi - marnele de Gura Beliei. Pe teritoriul orașului au existat două brațe
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
dreptul cartierului Nistorești. Depozitele de fliș, alcătuite din argile verzi, marne cenușii și gresii calcaroase verzui, se găsesc în partea de nord a localității, în special în cartierul Gura Beliei. Argilele acestea fac trecerea spre un pachet de marne compacte, calcaroase, roșii și verzi - marnele de Gura Beliei. Pe teritoriul orașului au existat două brațe ale Mării Tetis. Unul era situat în apropierea munților, iar celălalt era poziționat mai la sud. Acestea au fost izolate în timp, fiind ulterior umplute de
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm - 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Depresiuni umede intradunale; Dune mobile embrionare (în formare); Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri); Galerii ripariene și tufărișuri ("Nerio-Tamaricetea" și "Securinegion tinctoriae"); Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition"; Lacuri distrofice și iazuri, Lagune costiere; Mlaștini calcaroase cu "Cladium mariscus"; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din "Molinio-Holoschoenion"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști sărăturate de tip mediteranean
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri); Galerii ripariene și tufărișuri ("Nerio-Tamaricetea" și "Securinegion tinctoriae"); Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition"; Lacuri distrofice și iazuri, Lagune costiere; Mlaștini calcaroase cu "Cladium mariscus"; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din "Molinio-Holoschoenion"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști sărăturate de tip mediteranean ("Juncetalia maritimi"); Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
caeruleae"); Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din "Molinio-Holoschoenion"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști sărăturate de tip mediteranean ("Juncetalia maritimi"); Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Stepe ponto-sarmatice; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Vegetație anuală de-a
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul Nordic este o falie numită “Falia Lhotse”. Sub , Formațiunea Rongbuk formează baza Everestului. Ea constă din șist silminit-K-feldspat și gneiss cu numeroase silluri și dike-uri de leucogranit cu grosimi de la un cm la
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
socială, tineret, mediu, vânat, construcții. În anii din urmă, s-a discutat dacă este util ca o țară atât de mică să aibă zece parlamente. Austria este o țară predominant montană, datorită poziționării sale în Alpi. Alpii Orientali Centrali, Alpii Calcaroși de Nord și Alpii Calcaroși de Sud se află parțial în Austria. Din aria totală a Austriei (), doar un sfert se află în zone de șes, și doar 32% din țară se află sub altitudinea de . Alpii din vestul Austriei
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
În anii din urmă, s-a discutat dacă este util ca o țară atât de mică să aibă zece parlamente. Austria este o țară predominant montană, datorită poziționării sale în Alpi. Alpii Orientali Centrali, Alpii Calcaroși de Nord și Alpii Calcaroși de Sud se află parțial în Austria. Din aria totală a Austriei (), doar un sfert se află în zone de șes, și doar 32% din țară se află sub altitudinea de . Alpii din vestul Austriei fac loc dealurilor și câmpiilor
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
m), Domăneasa, Vîrful Răspunsului (915 m). Fenomenul carstic este prezent în munții noștri doar înspre extremitatea sudică. Cleanțurile care străjuiesc Valea Mare, porțiunile înguste cum sunt Cheile Voinicoțului, izbucurile sau „bigărele”, peșterile sau găurile din stânci, toate trădează un relief calcaros. Peșterile care există în teritoriul localității Bănia sunt bine ascunse și nu pot fi găsite decât de cunoscătorii acestor locuri. Cea mai mare și cea mai lungă între ele, este peștera de la Gaura Cornii. Aceasta, se află însă, ca o
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
datorat influentelor mediteraneene, influențe ce se manifestă și în floră și vegetație. Relieful este variat și armonios îmbinat. Zona muntoasă cuprinde o parte a versanților vestici ai munților Almajului, culminând cu vârful Svinecea Mare ( 1224 m ), cel mai înalt vârf calcaros din județ. Cheile încep de la ultimele case de la ieșirea din Eftimie Murgu, în partea de SV. Ele au luat naștere în urmă eroziunii efectuate de răul Rudarica. Pe o lungime de 1,5 km, cheile devin înguste, pereții masivelor cristaline
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
silvic este de , fiind într-o continuă scădere datorită defrișărilor intensive.În comună există 5 gatere, care antrenează o forță de muncă de 100 persoane. Resursele naturale sunt reprezentate de cariera Marmora, cu calcar grezos, și cariera Bâzga cu gresie calcaroasă și calcar oolitic, neexploatată în prezent. Fondul forestier al comunei Răducăneni este format din: În Răducăneni își desfășoară activitatea și clubul de fotbal AS Astra Răducăneni.
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
deluros, cu pante mai mult abrupte și doar pe alocuri line. Solul e deteriorat și de faptul că întregul masiv Poiana Ruscăi este construit din șisturi cristaline, în care de multe ori se întâlnesc infuzii granitice, grenodioritice și pe alocuri calcaroase, ce prezintă atracții deosebite. Acest masiv muntos apare de departe ca un scut bombat la mijloc, unde se înalță vârful Padeș. Acesta a constituit în vremuri de restriște loc de refugiu al locuitorilor din împrejurimi din fața năvălitorilor străini. Masivul muntos
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]