11,767 matches
-
îndeosebi, corespondența sa cu Hajnoczi József, unul dintre principalii reprezentanți ai mișcării iacobine pestane: Orszógos Széchenyi Könyvtăr. Kézirattăr. Quart. Germ 810). Întreține un gen de relații favorizând dialogul Est - Vest. Indignat de rămânerea în urmă, de frânele artificiale născocite în cancelariile curților imperiale, proiectează constituții ale viitoarelor state naționale din Centru, stabilește cele mai abile conexiuni între Viena, Pesta, Zagreb și Timișoara, pe de-o parte, Paris, pe de alta. Imaginează, în sensul dublei ipostaze a Iluminismului, adică al perversiunii curentului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
epoci, monografii și sinteze, enciclopedii, lexicoane și dicționare, atlase; de asemenea, manuscrise ale unor personalități politice, militare, culturale, cum este, de pildă, valorosul exemplar din opera lui Eugeniu de Savoia, de fapt o copie-manuscris realizată de un scrib vienez al cancelariei imperiale și care reflectă o statornică preocupare pentru rarități din partea târgumureșanului. De aici și rațiunea întocmirii Catalogului, de altminteri unul excelent, absolut sincron cu acelea redactate în Europa timpului. Să fie vorba oare de o rețetă pe care oameni de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
referință tot din secolul al XVIII-lea, la Horănyi Elek, specialist în greaca veche și în literatura teologică, profesor la liceul piarist din Cluj: „De Auctore Horany Memoriae Hungarorum, Part. II, pag. 227”. Fiu de preot din Mănăștur, consilier al Cancelariei aulice din Viena, Iosif Meheși a contribuit direct la redactarea actului politic fundamental al populației române din Transilvania. Îndelungata pregătire a memoriului a necesitat un studiu atent al multor cărți istorice și filosofice, context în care opera lui Cantemir putea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Țepeș, Mihai Viteazul sau Iancu de Hunedoara. Ultimele știri de istorie românească, la care B. a fost martor, sunt cele despre domnia și familia lui Șerban Cantacuzino. Valoarea literară notabilă a cronicii, scrisă într-o limbă influențată de latina de cancelarie, este dată și de narațiunile anecdotice și de legendele istorice, asemănătoare celor din I. Neculce și cărțile populare. Importantă pentru istoriografia sârbă este ampla cronică scrisă în slavo-sârbă, între 1693 și 1705 (2600 de pagini de manuscris), din care Silviu
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
, Scânteia, j. Iași - c. 1733), cronicar. De condiție socială modestă, la început vătaf de sat, A.U. ajunge în 1702 pisar de cancelarie, iar în 1707, uricar la Logofeție, primind după un an și diferite însărcinări de hotărnicii. Și-a spus Uricariul după funcția pe care a îndeplinit-o. Cunoștea limbile slavonă, greacă, latină și, probabil, turcă. Din 1710, la porunca domnitorului Nicolae
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
Marof de cuerpo entero, La Paz, 1987; Singur în Singapur, Honolulu, 1988; Poemele poetului singur, București, 1991; Peste o mie de catrene. Sub Tâmpa din... Honolulu, Brașov, 1994; Un brașovean în arhipelagul Sandwich Hawaii, București, 1994; Însemnările unui om fără cancelarie, București, 1996; Radiografia cuvântului „dor”, îngr. Ioana Baciu Mărgineanu, Brașov, 1998; [Scrisori], în Lucian Boz, Scrisori din exil, îngr. Mircea Popa, tr. Doru Burlacu, Călin Teutișan și Rozalia Groza, Cluj-Napoca, 2001, 6-70. Traduceri: Georg Trakl, 25 de poeme, Iași, 1938
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
Hardy, William Thackeray, Virginia Wolf și, de asemenea, a scris numeroase prefețe și documentate studii introductive la traduceri din autori ai literaturii universale. SCRIERI: Un prieten al celor asupriți: Charles Dickens, București, 1951; Articole de critică, București, 1954; Furtună în cancelarie (în colaborare cu Silvian Iosifescu), București, 1956; Pornind de la clasici, București, 1957; Byron, București, 1961; O temă literară: sociologia și psihologia ratării, București, 1963; Curentele literare și evocarea istorică, București, 1963; Metamorfozele măștilor comice: procedee, motive, modalități, București, 1966; Alegoria
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
Constantin-Chiril și Metodie, primii cărturari ai slavilor) a fost folosit pentru redactarea textelor slavo-române, adică texte în slavonă (limbă de cultură, folosită mai întâi în biserica ortodoxă românească, începând cu secolul al X-lea, apoi și în mediul laic, în cancelariile voievodale, din secolul al XIV-lea), copii sau originale, mai întâi manuscrise, apoi tipărite (din 1508). Din rândul textelor literare originale scrise în slavonă și, implicit, în alfabet chirilic, se detașează, ca operă fundamentală a literaturii române vechi, Învățăturile lui
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
după Conciliul din Florența, 1410), nu corespunde realității. În secolele al XVI-lea - al XVIII-lea au existat încercări de introducere a alfabetului latin pentru scrierea limbii române, dar acestea au fost sporadice: semnături ale unor persoane pe documente de cancelarie în limba slavonă, texte românești cu alfabet latin, dar în ortografie maghiară (Cartea de cântece, Cluj, 1571-1575), polonă (Tatăl nostru, în transcrierea latină polonizantă a lui Luca Stroici, 1594), italiană sau germană. De asemenea, în zona Banat-Hunedoara, s-au redactat în
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
de sentiment. I-a și expediat o depeșă, prin care îl dojenea a ispită și-l poftea să o vadă. încheia astfel acea scrisorică: „Bună seara, prietenul meu. Vă sărut”. Actul de căsătorie între cei doi s-a semnat în cancelaria notarului miresei, care nu era de acord ca o clientă ca ea să se căsătorească cu un om care nu are altă avere decât mantaua și spada. Căsătoria propriu- zisă a avut loc în ziua următoare, în salonul primăriei. După ce
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
fie la casele lor, în fața farfuriilor cu mâncare de pe mese în vreo trei ore jumătate. Ce aveam de făcut? Cum trebuia acționat? Oare să-i chem mâine pe colegii mei? Ce să le spun? Cum vom proceda cu profesorii din cancelarie? Doar nu puteau să rămână acolo până când se termină totul... sau puteau? Oare în câteva minute vor veni peste noi Gardienii chemați de către cei care au scăpat? Ce se va întâmpla? L-am căutat pe Alexandru Mirog și când l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
care mă asigura că totul avea să fie bine. Ce mult mă ajuta și încă mă ajută privirea asta a ei! Colegi, spusei eu tare ca să-i reduc la tăcere pe cei ce încă mai vorbeau, după cum bine știți, în cancelarie se află profesori, împreună cu un număr destul de mare de Gardieni. De asemenea, este copilăresc din partea noastră să presupunem că nici unul din cei existenți înaintea preluării controlului școlii nu au evadat din mâinile noastre pentru a se duce direct la cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
din aer ca să se evaporeze! Ceva trebuia să se întâmple ca să-mi strice dimineața! Oricum, ceva trebuia să se întâmple ca să-mi strice ziua, căci nu putea fi perfectă. Și ceva trebuia oricum făcut și cu profesorii și Gardienii din cancelarie. Poate e mai bine că au dispărut. Dimineața parcă era prea bună ca să fie stricată de un asemenea eveniment. Cerul era de un albastru ca safirul, iar soarele nu ardea ca în zilele trecute. Acum era mai liniștit. Era, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Dutrumof. A fost trimis de Aneriu Dutrumof și, după grimasele făcute de "șeful" său, înțelese că e de rău, iar în lipsă de inspirație a trimis după mine. Rămăsese peste noapte. Făcuseră cu rândul. Cincizeci de elevi rămăseseră doar în fața cancelariei. Stăteau câte două ore treji și apoi schimbau. Pe coridoare erau patrule permanente de câte cinci elevi. Și aceștia făcuseră cu schimbul. Nimeni nu intrase, nimeni nu ieșise. Urcaserăm dealul, ce mai rămăsese de urcat, și acum eram la poarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
școală, prima patrulă pe care o văzusem părea fericită să mă vadă. Probabil eram prima față mai străină pe care o vedeau după o lungă noapte fără prea mult somn. Aneriu? Unde-i Aneriu Dutrumof? Trebuie să-i vorbesc! În cancelarie, zise unul din ei fără prea multe întrebări. O pornisem în grabă pe scări, aproape fugind, ajungând la etajul unu foarte rapid. Am mai dat până acolo de încă două patrule. Ușa la cancelarie era deschisă. În fața ei erau câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Dutrumof? Trebuie să-i vorbesc! În cancelarie, zise unul din ei fără prea multe întrebări. O pornisem în grabă pe scări, aproape fugind, ajungând la etajul unu foarte rapid. Am mai dat până acolo de încă două patrule. Ușa la cancelarie era deschisă. În fața ei erau câțiva elevi, puși mai mult de formă acolo, decât cu un scop anume, căci nu mai aveau ce să păzească. Razele de soare, ce se strecurau printre masivii de ciment și beton din fața colegiului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mult de formă acolo, decât cu un scop anume, căci nu mai aveau ce să păzească. Razele de soare, ce se strecurau printre masivii de ciment și beton din fața colegiului și ajungeau pe scaunele albe și pe parchetul roșu al cancelariei, făceau mai degrabă din aceasta o catedrală. Părea lungă și mai lată decât era în realitate. Părea și mai spațioasă, chiar dacă era la fel de lată ca o sală de clasă. Era totuși mai lungă. Mai lungă de două ori decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
clasă. Să trimită câțiva oameni, vreo cinci sau șase la ușa mare, a profesorilor, și să mențină, pentru oricine ar putea veni din afară, o atmosferă normală. L-am rugat ca, atunci când va veni Ana, s-o trimită aici, în cancelarie. La fel să facă și cu Velail și cu Soliteraj. Pe Govar, dacă îl vede, să încerce să-l trimită acasă. A dat din cap amuzat și a plecat în grabă strigând pe unul, Mihai. M-am întors îngândurat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nu pentru totdeauna. Le-am spus să fie tot atât de activi și de expeditivi și cu ceilalți musafiri care ar fi putut veni. Zâmbetul lor mi-a dat întrucâtva încredere în abilitățile pe care le posedă. Mă întorsesem și pornisem spre cancelarie, dar ceva m-a oprit. Ceva ce nu mă așteptam să aud în acele momente. Un sunet. Un sunet, pe care-l mai auzisem undeva, cândva, m-a oprit în loc. Curiozitatea m-a făcut să mă întorc înapoi grăbit, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
îți dai seama, eu nu am cum să îți spun. Dar... Niște ultime cuvinte. Alege-ți prietenii cu grijă. Ai face bine să începi pregătirile în seara asta și ai face și mai bine dacă ai face o vizită prin cancelarie după ce ieși de aici. Foarte interesant... foarte! Ultime cuvinte? zisei nedumerit. Întocmai. E timpul să pleci, iar eu să fac de asemeni. Acuși se va întuneca și tu ai treabă de făcut. Te caută prietenii, Corvium, iar prietenii sunt niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
motivul pentru care au fost puși să păzească o ușă. Mergem? Da, îngădui Constantin făcând primii pași. Ești ciudat, Corvium. Mulțumesc, spusei zâmbind. Unde mergem? Pentru asta am venit... e o întrunire și nu o să îți placă ce fac. În cancelarie? Da. De unde știai? Un profesor mi-a spus. Zâmbi, crezând că e o glumă. Am coborât pe scările zeităților. Am trimis după cei care m-au ajutat la intrarea în liceu și după cei pe care știam că mă puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
pe care-i chemasem. Nu îi văzusem, dar îi auzeam. Nu eram nervos. Nici supărat. Într-un fel, eram iritat și foarte nemulțumit și pot să spun chiar... curios. Cine convocase întrunirea și de ce? Ne apropiam din ce în ce mai mult de ușa cancelariei. În fața ei erau doi elevi ce păreau să aibă rolul de a-i păzi pe cei care erau înăuntru sau cel puțin să nu dea voie celor din afară să întrerupă întrunirea. Rămâneau pe loc, chiar dacă noi ne apropiam. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ajuns în fața lor, ceilalți au format un semicerc în jurul celor doi, cum se formase în jurul dirigintelui în clasă, zilele trecute. Și pare atât de îndepărtată ziua aceea de momentul de acum... Nu aveți permisiunea lui George Govar să intrați în cancelarie, zise unul din ei timid, vizibil intimidat de prezența atâtor oameni în jurul lor. Cu sau fără permisiunea lui Govar, noi vom intra în cancelarie! Chiar vreți să stați în calea noastră? Se uitară încurcați unul la altul, neștiind ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
îndepărtată ziua aceea de momentul de acum... Nu aveți permisiunea lui George Govar să intrați în cancelarie, zise unul din ei timid, vizibil intimidat de prezența atâtor oameni în jurul lor. Cu sau fără permisiunea lui Govar, noi vom intra în cancelarie! Chiar vreți să stați în calea noastră? Se uitară încurcați unul la altul, neștiind ce să facă. Ce-ar fi să vizitați parterul câteva minute, băieți? Înfricoșați de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă nu s-ar fi dat, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
despre ce?" Am pus mâna pe clanță, apăsând-o în jos. Ușa albă s-a deschis cu un scârțâit timid. Capitolul 4 Puțina lumină care mai dădea în partea asta a școlii se întindea leneș pe peretele îndepărtat din spatele sălii. Cancelaria era o imensă încăpere, lungă cât două săli de clasă. În fața ușii duble era un singur scaun gol ce se afla la capătul unei mese ovale de culoare albă. De jur împrejurul ei se aflau scaune, de asemenea de culoare albă. Cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]