KorAP: Find »[drukola/base=cancerigen & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...59 >

1,453 matches

Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186

lor În apariția cancerelor este cvasi-experimentală. Este, de exemplu, cazul produselor conservate prin sărare, al celor afumate sau prăjite la grătar. Tratamentele pe care le suferă aceste produse antrenează formarea unor derivați capabili să se transforme În stomac În nitrozamine cancerigene. De aceea carnea roșie prea prăjită, bogată În astfel de compuși, este acuzată de creșterea riscurilor de leziuni precanceroase ale colonului, cum sunt adenoamele. Mai multe studii au arătat că și cancerele renale și ale vezicii urinare sunt cauzate mai

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
deficiențe ale alimentației actuale este fără Îndoială insuficiența de fibre alimentare. Aceste substanțe, furnizate În principal de vegetale, nu sunt digerate de intestin și servesc la Întreținerea florei bacteriene a colonului. Ele sunt capabile să concureze și cu unii agenți cancerigeni, reducându-le efectele nefaste. Alimente Împotriva cancerului Departe de a fi doar o formă rudimentară de carburant, alimentele sunt un remediu foarte puternic În domeniul prevenirii cancerului. Numeroase studii arată că o alimentație sănătoasă, cuprinzând mai puține materii grase și

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
citiți bine etichetele și să variați regimul alimentar pentru a evita supradozajele. Substanțele cancerigene Absorbim În fiecare zi, În cantitate infinitezimală, nenumărate substanțe chimice: reziduuri de pesticide, aditivi alimentari, poluanți ai aerului și apei. Unele dintre ele sunt mutagene și cancerigene. Aceste substanțe sunt astăzi bine repertorizate. Printre cele mai cunoscute, găsim: Nitrozaminele Aceste substanțe se formează În unele celule și au capacitate cancerigenă. Ele se dezvoltă pornind de la derivați nitrați care sunt utilizați sub formă de nitriți În industria alimentară

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
chimice: reziduuri de pesticide, aditivi alimentari, poluanți ai aerului și apei. Unele dintre ele sunt mutagene și cancerigene. Aceste substanțe sunt astăzi bine repertorizate. Printre cele mai cunoscute, găsim: Nitrozaminele Aceste substanțe se formează În unele celule și au capacitate cancerigenă. Ele se dezvoltă pornind de la derivați nitrați care sunt utilizați sub formă de nitriți În industria alimentară, ca agenți de conservare. Nitriții se utilizează, de exemplu, la fabricarea jambonului - pentru a-i da culoarea roz -, a cârnaților și a anumitor

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
cu ceea ce așteaptă organismul, care reacționează prin „reflexul insulinic cefalic”, cu alte cuvinte, senzația de foame, Însoțită de o ronțăială permanentă recunoscută ca fiind responsabilă de obezitate. Produsele afumate Menționăm aici În special carnea și peștele afumate, care sunt puternic cancerigene ca urmare a prezenței unor substanțe nocive, benzipirenele, la suprafața sau pe pielea acestor produse. Uleiurile și grăsimile alimentare supraâncălzite generează aceleași substanțe nocive. De aceea este contraindicată utilizarea de mai multe ori a aceluiași ulei pentru prăjit. Din același

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
fumul, se depun pe carne. Este deci de preferat să utilizați un grătar vertical, În cazul căruia formarea acestor substanțe nocive este slabă, sau coacerea verticală pe jar, fără contact cu flacăra. Alimentele care ne amenință Nu există propriu-zis alimente cancerigene, Întrucât nu dispunem decât de foarte puține indicații asupra factorilor declanșatori, inițiatori ai procesului tumoral. Cu toate acestea, o serie de modele animale și celulare au arătat că anumiți acizi biliari, formați sub influența unei alimentații bogate În grăsimi și

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
acizi secretați de bilă (care ajută la digerarea grăsimiloră și modifică flora bacteriană a colonului. Aceste substanțe, secretate În cantitate mare, au un efect agresiv și curăță celulele care acoperă pereții interiori ai intestinului. Ele se transformă atunci În substanțe cancerigene. În sfârșit, o alimentație grasă stimulează producerea de estrogen și testosteron În organism. Or, dacă acești doi hormoni ating niveluri prea ridicate, pot declanșa creșterea unor tumori la sân și prostată. Un studiu realizat pe femei din 21 de țări

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
Interesul se Îndreaptă În mod evident asupra micronutrimentelor conținute În alimente (În special În fructe și legumeă care modifică metabolismul carcinogenelor. Acțiunea preventivă a substanțelor conținute În alimente se exercită În trei moduri diferite: Împiedică, Încă de la Început, formarea substanțelor cancerigene. Transformă declanșatorii cancerului În compuși inofensivi. Încetinesc dezvoltarea celulelor canceroase. Pericolul radicalilor liberi De câțiva ani Încoace, s-a descoperit importanța radicalilor liberi În declanșarea bolilor și În special a cancerului. Radicalii liberi sunt molecule provenite din funcționarea celulară normală

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
În dezvoltarea cancerelor de stomac. Cauzând vătămări ale mucoasei gastrice, ea favorizează din cât se pare transformarea canceroasă a celulelor. În plus, conservarea alimentelor prin sărare (pește, carne etc.Ă ar antrena formarea unor substanțe numite nitrozamine, care au acțiune cancerigenă. Consumul individual de sare, oricare ar fi sursa sa, nu ar trebui să depășească 6 grame pe zi! Gesturile corecte pentru sănătate: Renunțați la obiceiul de a vă săra sistematic mâncarea fără să o gustați. Când gătiți, zgârciți-vă la

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
care are drept misiune transformarea și conservarea alimentelor, dar care distruge o parte importantă a vitaminelor lor (creșterea ofertei de conserve, produse congelate și alimente rafinateă. O bună conservare păstrează valoarea nutritivă a alimentelor dumneavoastră și Împiedică formarea de substanțe cancerigene. Regula de bază este să nu se Întrerupă continuitatea frigorifică În cadrul operațiunilor de transport, manipulare și stocare, În special pentru pește și carne. Legumele rezistă mai mult atunci când sunt stocate În bune condiții. În plus, trebuie să știți că anumite

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
pentru pește și carne. Legumele rezistă mai mult atunci când sunt stocate În bune condiții. În plus, trebuie să știți că anumite moduri de gătire provoacă o sărăcire a valorii nutriționale a alimentelor dumneavoastră. Temperatura la care acestea suferă transformări moleculare cancerigene se situează peste 100°C. Durata de gătire va fi deci cât mai scurtă posibil, pentru a evita distrugerea enzimelor, a vitaminelor și transformarea mineralelor. Modurile de gătire prin care nu se depășesc 100°C sunt la abur și Înăbușit

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
masa cu un fruct. Beți sistematic apă la masă. Evitați regimurile prea severe și dezechilibrate. Identificați-vă erorile alimentare. Mâncați În condiții agreabile și În convivialitate. Reduceți sedentaritatea practicând o activitate fizică zilnică. CUM SĂ GĂTIM FĂRĂ SĂ PRODUCEM SUBSTANȚE CANCERIGENE Antioxidanți Împotriva cancerului Așa cum am văzut, alimentele pe care le consumăm conțin nutrimente, care sunt molecule ce participă la nutriția și la metabolismul individului. Aceste nutrimente sunt responsabile de efectele protectoare Împotriva cancerului, grație puterii lor antioxidante. Pentru un mare

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
căror paletă de gusturi nu are egal și a cărei complexitate nutrițională nu este reproductibilă. O regăsire a unui sentiment de plăcere ar putea fi cheia unei reconcilieri cu un comportament alimentar sănătos. Bilanțul acestor substanțe protectoare care neutralizează agenții cancerigeni Am selectat pentru dumneavoastră substanțele cele mai performante În ceea ce privește prevenția anticancer. Există Însă multe altele ale căror calități antioxidante nu sunt deloc neglijabile. Rolul radicalilor liberi În procesul Îmbătrânirii și În geneza multor boli justifică aportul unei protecții antioxidante suficiente

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
mică - În numeroase vegetale, printre care murele și arahidele. Seleniul Seleniul protejează Împotriva riscurilor de cancer. El este asociat cu o activare a unei enzime care elimină peroxizii și Împiedică distrugerea prin oxidare a globulelor roșii. Eficient Împotriva multor agenți cancerigeni la șoareci, seleniul Îi protejează Împotriva tumorilor de colon și mamare. O suplimentare cu 200 micrograme de seleniu pe zi timp de mai mulți ani (studiu efectuat În Statele Unite de Nutritional Prevention of Canceră a antrenat o scădere la jumătate

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
și prezintă proprietăți antioxidante excepționale. Cuișoarele, curcuma, piperul, ghimbirul, nucșoara, salvia, rosmarinul sunt printre cele mai eficace. Majoritatea au un efect benefic asupra florei intestinale, favorizând bacteriile lactice În detrimentul bacteriilor patogene. Veritabili antioxidanți, condimentele sunt și inhibitoare ale unor fenomene cancerigene. Curcuma, dotată cu o substanță complexă numită curcumină, scade cu 58% riscul de cancer de colon la cobai. Alte studii arată că această substanță ar putea fi eficace și Împotriva cancerului de piele. Nucșoara sau coriandrul ar contribui, la rândul

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
ale alimentelor (substanțe antioxidanteă, ceea ce provoacă formarea unui fel de zgură. Aceste molecule sunt apoi stocate de organism. Proprietățile acestor molecule sunt Încă insuficient cunoscute. Totuși, se știe că anumite substanțe provenite În urma prelucrării termice a alimentelor sunt toxice și cancerigene. De asemenea, legumele Își pierd o mare parte din prețioasele lor elemente. Căldura este cel mai mare inamic al vitaminelor. Cu cât este mai intensă și mai prelungită, cu atât distrugerea este mai importantă, chiar și de 95% În cazul

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
C Efecte nocive Distrugerea tuturor enzimelor Hidroliza amidonului În maltoză Distrugerea vitaminei C Hidroliza proteinelor și distrugerea moleculelor de acizi aminați Distrugerea vitaminelor B și E Distrugerea mineralelor și a oligoelementelor Distrugerea vitaminelor B2, E, PP și formarea de acroleină cancerigenă și benzipirene Un grup de cercetători spanioli au arătat că broccoli (prezentat de noi În topul celor mai importante alimente anticanceră Își pierde conținutul de substanțe antioxidante prin gătire la cuptorul cu microunde, și nimic nu garantează că acest mod

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
puteți găsi din ce În ce mai ușor În comerț, dar vă sfătuim să-l cumpărați dintr-un magazin de produse biologice. Se recomandă să se bea ceai după o masă bogată În grăsimi. Polifenolii complecși din ceai pot inhiba formarea unor agenți chimici cancerigeni. Când faceți ceai, socotiți câte o linguriță de frunze de persoană, plus una pentru ceainic. Nu depășiți doza de 3-5 cești pe zi. Pare preferabil să nu adăugați lapte. Puteți alege să păstrați ceaiul În punga În care l-ați

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
pentru capacitatea lor de a lupta Împotriva diverselor boli. În cadru experimental, s-a observat că acidul elagic este un antioxidant puternic, contribuind la neutralizarea radicalilor liberi. Cercetătorii au arătat că această substanță poate inhiba și efectele unor agenți chimici cancerigeni, stimulând totodată activitatea enzimelor care luptă Împotriva proliferării canceroase. Coacăzele roșii au, la rândul lor, o mare putere antioxidantă. Un studiu recent efectuat la universitatea din Turfs, În Statele Unite, indică faptul că afinele, din 34 de fructe testate, ar fi

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
acționeze În mai multe moduri În lupta contra cancerului. Acidul elagic este un excelent antioxidant care neutralizează moleculele de oxigen nocive, al căror rol În apariția proceselor canceroase este bine cunoscut. Acidul elagic contribuie și la detoxifierea diverselor substanțe potențial cancerigene, Împiedicând totodată divizarea celulelor canceroase. Experimente pe animale cărora cercetătorii le-au administrat acid elagic concomitent cu o substanță cancerigenă au demonstrat o diminuare a riscului de cancer esofagian și hepatic. Migdala, campioană În prevenție la toate categoriile Migdala este

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
nocive, al căror rol În apariția proceselor canceroase este bine cunoscut. Acidul elagic contribuie și la detoxifierea diverselor substanțe potențial cancerigene, Împiedicând totodată divizarea celulelor canceroase. Experimente pe animale cărora cercetătorii le-au administrat acid elagic concomitent cu o substanță cancerigenă au demonstrat o diminuare a riscului de cancer esofagian și hepatic. Migdala, campioană În prevenție la toate categoriile Migdala este o sursă excepțională de vitamina E (240 mg la 100 grameă. O porție de 30 grame de migdale acoperă 60

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
cancere. O armă anticancer Numeroase cercetări au arătat că multe dintre cancere sunt rare În țările În care se consumă mai multe legume cu frunze, cum este spanacul. Carotenoidele conținute În acesta joacă rolul de gărzi de corp contra agenților cancerigeni. Este vorba despre luteină, alfa-caroten și beta-caroten, care stimulează enzimele Însărcinate cu detoxifierea corpului, prin debarasarea organismului de substanțe chimice nocive și adesea toxice. Sfaturi practice Spanacul trebuie ales cât mai proaspăt posibil, prelucrat termic un timp cât mai scurt

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
mult mai mic În rândul grecoaicelor În comparație cu restul femeilor europene. Acizi grași indispensabili Uleiurile de măsline și de rapiță conțin grăsimi polinesaturate care favorizează producerea unor substanțe numite prostaglandine, dintre care unele sunt capabile să intre În competiție cu agenții cancerigeni, reducând astfel efectele lor nefaste. Știm astăzi că uleiul de măsline conține multă vitamina E, dovedită a fi un inhibitor al leziunilor celulare ce pot declanșa un cancer. Uleiul de rapiță este bogat În acizi omega-3 (prezenți În special În

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
aceste substanțe, disulfura de dialil prezintă proprietăți anticarcinogene remarcabile. Acest compus previne dezvoltarea a două faze precoce ale cancerogenezei: inițierea și promovarea. Activitatea antiinițiatoare rezultă din două mecanisme complementare. Pe de o parte, disulfura de dialil Împiedică activarea unor substanțe cancerigene. Pe de altă parte, ea stimulează enzimele capabile să neutralizeze activitatea substanțelor cancerigene. Aceste două mecanisme reduc toxicitatea substanțelor cancerigene pentru ADN-ul celulelor. Disulfura de dialil este metabolizată În ficat Într-un compus oxidat care ar putea sta la

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
a două faze precoce ale cancerogenezei: inițierea și promovarea. Activitatea antiinițiatoare rezultă din două mecanisme complementare. Pe de o parte, disulfura de dialil Împiedică activarea unor substanțe cancerigene. Pe de altă parte, ea stimulează enzimele capabile să neutralizeze activitatea substanțelor cancerigene. Aceste două mecanisme reduc toxicitatea substanțelor cancerigene pentru ADN-ul celulelor. Disulfura de dialil este metabolizată În ficat Într-un compus oxidat care ar putea sta la originea efectelor descrise. În ambele cazuri, cercetările respective au vizat prevenirea cancerului de

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]