1,577 matches
-
timp pot rămâne în rafturile unui depozit de mărfuri sau al unui magazin până la expirare) și, ca atare, nu mai pot fi vândute sau folosite în producție. Limitele de viață ale unor astfel de materii prime sunt cunoscute și, fiecare capitalist știe să-și asigure aprovizionarea cu asemenea materii prime ținând cont de perioada lor de viață. Acest lucru însă nu se poate generaliza, ci are valabilitate numai în cazul unor materii prime și al anumitor sectoare de producție. În general
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
comerciale), și, ca atare, este greu de presupus că ele pot să influențeze într-o asemenea măsură, declanșarea unei crize economice la nivel macroeconomic și, cu atât mai puțin probabil, la nivel global. Chiar și în situația în care un capitalist industrial nu reușește, la un moment dat, să găsească imediat după finalizarea producției posibilitatea de vânzare a produselor fabricate, el nu va intra în panică. În cel mai rău caz, ar putea să dea faliment, dar nu va putea fi
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
cel mai rău caz, ar putea să dea faliment, dar nu va putea fi considerat ca fiind un declanșator al unei crize economice la nivel macroeconomic. În condițiile economiei moderne o asemenea situație devine și mai puțin valabilă, întrucât oricare capitalist industrial are o multitudine de instrumente și soluții pentru a vinde (sau distribui) producția realizată pe baza unor contracte cu diverși vânzători individuali sau cu rețele de vânzare, sau prin diversele tehnici de marketing, de analiză a pieței naționale sau
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
nu sunt cauze ale declanșării unor crize economice, chiar dacă ele durează pe perioade de săptămâni, luni sau chiar ani. Faptul este și mai ireal dacă luăm în serios afirmația lui Marx după care "dacă mărfurile rămîn nevîndute, izbucnește criza". Orice capitalist, așa cum am amintit, găsește, prin intermediul sistemului industrial din care face parte, posibilitatea de vânzare a produselor fabricate, într-un timp mai scurt sau mai lung. La un moment dat, pentru a realiza sau, mai bine spus, pentru a grăbi procesul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
a fost considerată de către Tugan Baranovski 34 ca fiind creată în mod specific numai pentru a demonstra corelația dintre producție și consum în vederea evidențierii sursei cererii pentru creșterea producției corespunzând creșterii plusvalorii pe care și-o însușește, în mod gratuit, capitalistul. Posibilitatea crizelor economice, în concepția lui Marx, apare în primul rând, în procesul de realizare (în circulația mărfurilor ), care este, în mod implicit, parte a procesului reproducției plusvalorii. În opinia lui Marx, creșterea cererii determină nevoia procurării de către capitalist a
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
gratuit, capitalistul. Posibilitatea crizelor economice, în concepția lui Marx, apare în primul rând, în procesul de realizare (în circulația mărfurilor ), care este, în mod implicit, parte a procesului reproducției plusvalorii. În opinia lui Marx, creșterea cererii determină nevoia procurării de către capitalist a mijloacelor de producție și a forței de muncă și, în final, determină augmentarea capitalului prin creșterea și reinvestirea plusvalorii. Din analiza acestei scheme, Baranovski desprinde concluzia după care capitalul obținut de pe urma creșterii profitului nu întâmpină nicio dificultate în a
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
în întreprinderile tatălui său, din industria de prelucrare a bumbacului; el știa că o producție de tip capitalist, pentru a fi rentabilă, trebuie să fie, în primul rând, organizată și nu se poate desfășura la întâmplare, în mod anarhic. Niciun capitalist nu își conduce activitatea într-un mod haotic și dezorganizat și nu își investește capitalul într-un sistem de activitate care îl poate duce la faliment. Folosindu-se de aspectele pur teoretice ale gândirii marxiste, atât Engels, cât și Karl
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
acesta îi va putea asigura profitul scontat și, în același timp, poate ușura munca muncitorului (reducându-i numărul de operațiuni efectuate printr-un sistem manual), reducându-i efortul fizic. Desigur, în spatele oricărei investiții există, în principal, ideea profitului, dar niciun capitalist nu neglijează aspectul calificării muncitorului, care va lucra cu o mașină perfecționată și care, în final, marchează caracterul social al "ușurării" muncii. Teoreticienii marxiști preferă să "uite" felul în care era condusă, de exemplu, o locomotivă care trebuia tot timpul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
pierderilor provocate de realizarea unor produse defecte sau care trebuie să fie din nou prelucrate pentru a corespunde, din punct de vedere calitativ și al aspectului exterior, cerințelor consumatorilor. Din toate cele prezentate mai sus se desprinde ideea că profitul capitaliștilor nu se obține în dauna salariului muncitorilor, ci, mai degrabă, în dauna venitului consumatorilor. Desigur, se poate argumenta că muncitorii sunt și consumatori și, ca atare, ei sunt expuși la o dublă exploatare, pe de o parte ca producători ai
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
notă de confuzie prin modul de exprimare; pe de o parte Marx susține că forța acumulării capitaliste nu este satisfacerea consumului, ci un factor subiectiv: goana după profit. În același timp, tot el afirmă că nu profitul îl împinge pe capitalist spre creșterea producției care determină apariția supraproducției (și în final apariția crizei economice), ci un factor obiectiv, și anume presiunea cu care se întâlnesc planurile sale de producție și vânzare cu cele ale competitorilor. În condițiile producției moderne, așa cum am
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
specifică. Referitor la procesul acumulării, Marx își pune întrebarea: de ce rata profitului nu scade mai mult în condițiile creșterii enorme a productivității muncii? Răspunsul pe care tot el îl dă la această întrebare se referă tot la tendința permanentă a capitalistului de obținere a unor profituri cât mai mari. Ceea ce nu explică însă Marx (și rămâne sub un mare semn de întrebare) este faptul că fenomenul creșterii acumulării de capital are loc chiar și în condițiile existenței și manifestării crizelor economice
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
unei mărfi. Referindu-se la metamorfoza banilor într-o marfă și, ulterior, într-o sumă mai mare de bani care include și plusvaloarea (M-B-M'), Marx arată că circulația mărfurilor implică diferite costuri (de depozitare, de transport și evidență), pe care capitalistul le extrage din plusvaloarea creată, acest lucru se realizează într-un timp în care capitalul se menține într-un stagiu considerat ca fiind neproductiv. El explică, mai departe, că reducerea timpului de circulație duce la creșterea ratei plusvalorii, ceea ce îl
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
acest lucru se realizează într-un timp în care capitalul se menține într-un stagiu considerat ca fiind neproductiv. El explică, mai departe, că reducerea timpului de circulație duce la creșterea ratei plusvalorii, ceea ce îl interesează în mod special pe capitalist. Ulterior, el ajunge la explicarea cauzelor ciclicității crizelor, legându-le de ciclicitatea capitalului fix și a celui circulant 42. Capitalul fix are două aspecte esențiale pentru înțelegerea tendințelor crizelor economice: ─ pe de o parte, capitalul fix reprezintă numai o porțiune
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
crizelor, legându-le de ciclicitatea capitalului fix și a celui circulant 42. Capitalul fix are două aspecte esențiale pentru înțelegerea tendințelor crizelor economice: ─ pe de o parte, capitalul fix reprezintă numai o porțiune a capitalului pe care îl posedă un capitalist; în momentul investirii lui în producție, acesta este imobilizat (în acel domeniu de activitate) și, ca atare, este blocat în schimbările relative ale valorii lui și în efectele asupra ratei profitului; ─ pe de altă parte, investițiile capitalului fix nu sunt
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
clasă a căpătat, în mod treptat, sensuri mult mai bine definite. Adam Smith vorbea despre "săraci" sau clasa "muncitoare". Ulterior în lucrările lui Ricardo, Saint-Simon și Fourier și, mai târziu, în lucrările lui Engels și Marx, se întâlnesc noțiunile "clasa capitaliștilor" și "clasa muncitoare". T. H. Marshall 66 își aduce o contribuție prin introducerea ideii de "drepturi sociale". El spune că "un cetățean este într-adevăr un cetățean, dacă posedă toate cele trei drepturi (civile, politice și sociale) și acestea sunt
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
cea care produce diversele bunuri materiale, muncind pentru alții, în schimbul unui salariu; factorii subiectivi privesc pe toți membrii societății care au același punct de vedere referitor la interesele lor comune. Marx numește aceasta conștiința de clasă (de exemplu, interesele clasei capitaliștilor pentru creșterea la maximum a profitului în paralel cu micșorarea la maximum (posibil) a drepturilor muncitorilor, cu excepția extinderii zilei de muncă. Pe baza unor asemenea criterii, Marx și Engels consideră că, în capitalism, societatea este împărțită în două mari categorii
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
cei mai mulți dintre profesioniști. Factorii amintiți mai sus pot fi socotiți, în opinia multor specialiști sociologi și economiști, ca factori adiacenți (pe care i-am putea numi "pasivi") și care, eventual, ar putea crea o diferențiere între viețile muncitorilor și ale capitaliștilor. În niciun caz, nu ar putea fi socotiți ca factori prioritari în interpretarea noțiunii de clasă socială. În primul rând, asemenea factori nu sunt suficienți pentru a explica poziția "de clasă" și nici nu pot fi considerați ca un imbold
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ale modurilor de producție antagoniste (vezi și Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei RSR, 1975, București, pp. 161 și 513) Noțiunea de clasă socială a fost preluată de Marx și Engels de la economiștii englezi, care folosiseră și denumirile de "capitalist" și "proletar", provenite, la rândul lor, de la utopiștii socialiști francezi, iar conceptul de luptă de clasă a fost preluat din dialectica lui Hegel. Lenin definea clasele sociale ca fiind grupuri largi de oameni ce se deosebesc între ele prin locul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
fond, una cu totul alta: chiar și în ipoteza în care s-ar presupune existența unui capitalism așa-zis "curat" (expresia lui Hoppe), adică unul în care apropierea inițială a capitalului nu ar rezulta decât din "homesteading" (muncă și economie), capitalistul care angajează mână de lucru (după opinia lui Marx) este direct angrenat într-un proces de exploatare, ceea ce Marx a considerat a fi fost cea mai mare contribuție a sa la analiza economică. O evaluare mai atentă a teoriei marxiste
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
pot fi produse în trei zile lucrătoare, dar el muncește efectiv cinci zile pentru acest salariu, producând bunuri de consum ale căror volum și valoare depășesc remunerația primită. Produsele celor două zile reprezintă plusvaloarea (în sensul terminologiei marxiste), pe care capitalistul și-o însușește în mod gratuit. De fapt, afirmă Hoppe, muncitorul consimte la efectuarea unui "târg" (cu capitalistul) de stabilire a salariului. Acest "târg", este o acceptare de către muncitor a unui bun prezent (salariul), în schimbul unui timp în care prestațiile
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de consum ale căror volum și valoare depășesc remunerația primită. Produsele celor două zile reprezintă plusvaloarea (în sensul terminologiei marxiste), pe care capitalistul și-o însușește în mod gratuit. De fapt, afirmă Hoppe, muncitorul consimte la efectuarea unui "târg" (cu capitalistul) de stabilire a salariului. Acest "târg", este o acceptare de către muncitor a unui bun prezent (salariul), în schimbul unui timp în care prestațiile lui (produsele finite) sunt bunuri viitoare; la rându-i, el preferă bunurile prezente, celor viitoare. Dacă acest fapt
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
condițiile de început ale capitalismului industrial din Anglia, cu totul alta este situația în care are loc un asemenea "târg" (ca să folosesc termenul lui Hoppe) în condițiile economiei capitaliste contemporane; muncitorul are o altă poziție socială și, în dialogul cu capitalistul, el își prezintă toate calitățile pe care le are (educație, calificare, experiență, spirit de organizare ș.a.m.d), iar capitalistul îi prezintă diferitele opțiuni pe care le poate oferi. Mai precis, trebuie să înțelegem că în condițiile existenței competiției între
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ca să folosesc termenul lui Hoppe) în condițiile economiei capitaliste contemporane; muncitorul are o altă poziție socială și, în dialogul cu capitalistul, el își prezintă toate calitățile pe care le are (educație, calificare, experiență, spirit de organizare ș.a.m.d), iar capitalistul îi prezintă diferitele opțiuni pe care le poate oferi. Mai precis, trebuie să înțelegem că în condițiile existenței competiției între capitaliștii dintr-o anumită ramură de activitate (industrială, agricolă sau comercială etc.), muncitorului i se oferă posibilitatea de a tranzacționa
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
el își prezintă toate calitățile pe care le are (educație, calificare, experiență, spirit de organizare ș.a.m.d), iar capitalistul îi prezintă diferitele opțiuni pe care le poate oferi. Mai precis, trebuie să înțelegem că în condițiile existenței competiției între capitaliștii dintr-o anumită ramură de activitate (industrială, agricolă sau comercială etc.), muncitorului i se oferă posibilitatea de a tranzacționa asupra salariului ce i s-ar cuveni pentru munca prestată. Refuzul unui capitalist de a oferi un anumit salariu îi permite
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
să înțelegem că în condițiile existenței competiției între capitaliștii dintr-o anumită ramură de activitate (industrială, agricolă sau comercială etc.), muncitorului i se oferă posibilitatea de a tranzacționa asupra salariului ce i s-ar cuveni pentru munca prestată. Refuzul unui capitalist de a oferi un anumit salariu îi permite muncitorului să se adreseze unui competitor al acestuia, care îi poate oferi un salariu mai convenabil în raport cu calificarea și experiența lui, cu condițiile de muncă și de risc90 pe care acesta le
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]