6,103 matches
-
iulie 1942, în Cluj, domnul Szacsvay Ferenc, referent al primăriei, se plimba cu câțiva prieteni și cunoștințe pe un pod de peste Someș. I-a ajuns din urmă un civil, un domn mai în vârstă, care, în loc să coboare de pe trotuar pe carosabil ca să-i depășească, și-a făcut loc cu mâinile printre membrii grupului și i-a dat la o parte, spunând " Vă rog, îmi permiteți?", Szacsvay pe un ton ușor provocator i-a strigat: "De ce împingeți doamnele?", Domnul apostrofat s-a
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
semaforului a unui autovehicul, prin activarea unui trigger digital se va stoca o imagine a acestuia într-o locație specială. Algoritmul de detecție a condițiilor meteorologice nefavorabile DCMN are ca scop stabilirea condițiilor de vizibilitate în intersecție cât și starea carosabilului din punct de vedere al aderenței prin: identificare noapte/zi, existența sau nu a precipitațiilor sub formă de ploaie sau ninsoare, nivelul depunerilor de pe carosabil. Mărimea de ieșire a acestui algoritm prin intermediul blocului de întârziere BI aplică corecții timpilor furnizați
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
meteorologice nefavorabile DCMN are ca scop stabilirea condițiilor de vizibilitate în intersecție cât și starea carosabilului din punct de vedere al aderenței prin: identificare noapte/zi, existența sau nu a precipitațiilor sub formă de ploaie sau ninsoare, nivelul depunerilor de pe carosabil. Mărimea de ieșire a acestui algoritm prin intermediul blocului de întârziere BI aplică corecții timpilor furnizați de către BCF funcție de condițiile meteorologice. Algoritmul de detecție a situațiilor de urgență DSU are drept scop identificarea apropierii de intersecție a unui autovehicul purtător de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
semaforului a unui autovehicul, prin activarea unui trigger digital se va stoca o imagine a acestuia într-o locație specială. Algoritmul de detecție a condițiilor meteorologice nefavorabile DCMN are ca scop stabilirea condițiilor de vizibilitate în intersecție cât și starea carosabilului din punct de vedere al aderenței prin: identificare noapte/zi, existența sau nu a precipitațiilor sub formă de ploaie sau ninsoare, nivelul depunerilor de pe carosabil. Mărimea de ieșire a acestui algoritm prin intermediul blocului de întârziere BI aplică corecții timpilor furnizați
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
meteorologice nefavorabile DCMN are ca scop stabilirea condițiilor de vizibilitate în intersecție cât și starea carosabilului din punct de vedere al aderenței prin: identificare noapte/zi, existența sau nu a precipitațiilor sub formă de ploaie sau ninsoare, nivelul depunerilor de pe carosabil. Mărimea de ieșire a acestui algoritm prin intermediul blocului de întârziere BI aplică corecții timpilor furnizați de către BCF funcție de condițiile meteorologice. Algoritmul de detecție a situațiilor de urgență DSU are drept scop identificarea apropierii de intersecție a unui autovehicul purtător de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
propriu zis, care poate utiliza diverse tehnologii, la care se adaugă o serie de alte echipamente (în funcție de complexitatea sistemului), care furnizează informații legate de trafic (viteza de deplasare a vehiculului, numărul de osii, clasa din care face parte vehiculul, starea carosabilului etc.). Deși există mai multe tipuri de senzori WIM, care urmează a fi prezentate în Capitolul 2, principiul de funcționare al acestora este similar. Senzorii detectează presiunea sau forța cu care acționează pneurile vehiculelor, iar prin echipamentele de achiziție și
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
vehiculele încărcate regulamentar, dar care circulă în condiții climatice extreme (temperaturi ridicate sau condiții de umiditate crescută), când sarcina pe punte maxim admisă se impune a fi diminuată. Camioanele care sunt încărcate în limita legală, dar care circulă pe un carosabil slăbit produc, de asemenea, o deteriorare suplimentară a șoselelor. Mai există, însă, un aspect important legat de supraîncărcarea vehiculelor și anume siguranța în trafic a acestor vehicule. Rata accidentelor camioanelor supraîncărcate este mai mare decât a celorlalte camioane. Într-un
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
echipajelor de control al traficului). 2.2.5. Determinarea condițiilor de drum Există o legătură directă între condițiile climatice, trafic și deteriorarea șoselei. Impunerea de limite de greutate diminuate la camioane constituie o metodă practică și rezonabilă de a proteja carosabilul atunci când acesta este slăbit (în special primăvara și vara). Diminuarea limitei de greutate în timpul primăverii, atunci când solul este umed, ar trebui să înceapă cu primul dezgheț și să continue până când șoseaua este suficient de rezistentă pentru a suporta încărcări normale
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
pus la punct un senzor rutier IRS 20/21 (Intelligent Road Sensor), compus din următoarele elemente: senzor pentru măsurarea temperaturii la suprafeța șoselei, senzor de frecvență, senzor pentru măsurarea temperaturii de îngheț și a înălțimii filmului de apă de pe suprafața carosabilului. În funcție de valorile măsurate, software-ul aferent senzorului IRS 20/21 utilizează factori de corecție pentru a calcula starea probabilă a drumului. Există și studii efectuate pentru a măsura mărimea deformațiilor straturilor de asfalt provocate de diferite clase de camioane, în funcție de
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
de factori perturbatori, iar calibrarea sistemului este de maximă importanță. Calibrarea trebuie realizată atât în laborator, cât și după montarea senzorului în șosea, înainte ca acesta să fie dat în folosință, sau după fiecare intervenție ulterioară asupra senzorului sau asupra carosabilului. Calibrarea unui sistem de măsurare reprezintă aplicarea unui număr de semnale fizice de intrare, cunoscute și înregistrarea răspunsului sistemului la acestea. Există mai multe metode de calibrare pentru sistemele de cântărire în mișcare, alegerea unei anumite metode depinzând de scopul
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
o roată, pe o punte, sau pe grup de punți, pe baza cărora se apreciază greutatea totală a vehiculului. Sistemul de prelucrare a datelor oferă și alte informații legate de trafic (numărul punților și categoria vehiculelor, viteza de deplasare), starea carosabilului, condițiile de mediu. Fig. 3.1. Structura unui sistem de monitorizare a traficului Sistemul hidraulic de cântărire în mișcare, prezentat în detaliu în Fig. 3.2 și care este studiat în aceast capitol, se compune dintr-o incintă metalică plină
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
au o stabilitate mare și se pot distribui cu mașini relativ simple dar uniformitatea distribuirii depinde de curenții atmosferici și presupune un consum mare de substanță pe hectar, fiind în prezent mai puțin utilizate. Stropirile se aplică folosind aparate portabile, carosabile sau aeronave ca elicopterele și avioanele. Eficacitatea stropirilor este mare în cazul în care picăturile de soluție sunt mici de 50-150 microni și ajung uniform pe suprafețele de tratat. În cazul folosirii aerosolilor, picăturile sunt foarte mici (30-50 microni), cantitățile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de 60%. Se vor planta cu prioritate străzile cu orientare E-V deoarece trotuarele și fațadele caselor sunt însorite o mare parte din zi. În regiunile de deal și de munte această cifră este mai mică. Dispunerea speciilor față de partea carosabilă, trotuar și construcții este diferită. Astfel pe bulevarde, vegetația se dispune sub formă de fâșii plantate de arbori și arbuști, constituite din mai multe rânduri. Când lățimea străzii este mai mică și circulația vehiculelor intensă, este indicat ca arborii să
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
diferită. Astfel pe bulevarde, vegetația se dispune sub formă de fâșii plantate de arbori și arbuști, constituite din mai multe rânduri. Când lățimea străzii este mai mică și circulația vehiculelor intensă, este indicat ca arborii să se planteze între partea carosabilă și trotuar. Arbuștii, dispuși în grupuri sau plantați sub formă de garduri vii tunse sau netunse, au un rol deosebit în peisajul străzii sau bulevardului, apărând pietonii împotriva prafului, fumului, gazelor de eșapament, zgomote, ș.a., creează astfel nișe liniștite în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
numărul de etaje ale clădirilor și caracterul acestora (blocuri, vile, case familiale etc.), destinația construcțiilor, sistemul de înverzire al cartierului în care se găsește strada, ș.a. Dispunerea vegetației de pe arterele de circulație (după Negruțiu, F., 1980). Dispunerea speciilor față de partea carosabilă, trotuar, construcții, este diferită. Astfel, bulevardele, care reprezintă artera urbană cea mai importantă ca flux de vehicule și pietoni, deci cea mai lată (10 20 m sau chiar mai mult), au benzile de circulație separate între ele prin “fâșii plantate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
constituite din mai multe rânduri. Uneori, dacă spațiul permite, se amplasează mici construcții (bănci, statui, bazine decorative, fântâni arteziene, chioșcuri ș.a.). Când lățimea străzii este mică dar circulația vehiculelor este intensă, se propune ca arborii să se planteze între partea carosabilă și trotuar iar dacă traficul este redus, atunci plantațiile se pot face de-a lungul fațadelor, cu condiția de a fi menținută distanța corespunzătoare (după Negruțiu, F. 1980). Dacă traficul este mai redus atunci plantațiile se pot face și de-
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
iar în apropierea fațadelor arbori de talie mare. Pentru a se asigura circulația în siguranță a autovehiculelor pe șoselele cu două sau mai multe benzi de circulație arborii se plantează la o distanță de 4,5 m de marginea părții carosabile și, respectiv, 3 m de marginea platformei. La intersecții și la schimbarea direcții străzii, vegetația nu trebuie să împiedice vizibilitatea conducătorilor de vehicule și a pietonilor. Distanțele între exemplarele de arbori pot fi egale, întrerupte uniform sau neuniform, deoarece, în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
profilului longitudinal i se asigură o pantă de 0,5-1 % . Pe terenurile denivelate, pantele longitudinale maxime admisibile ale aleilor pietonale sunt: 5 % în cazul îmbrăcăminților de asfalt, beton, dale; 10 % pentru aleile pavate; 15 % pentru aleile balastate. În cazul aleilor carosabile din parcuri, limita pantei longitudinale este de 7 %. Înclinarea aleilor se poate reduce prin străbaterea oblică a curbelor de nivel și chiar prin serpentine. În acest caz, în zonele de curbură, aleile schimbându-și direcția, se proiectează lărgiri corespunzătoare și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cotele trotuarelor, aleilor, platformelor și altele asemenea); ● denumirea și destinațiile fiecărui corp de construcție; ● sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale, în situația în care declivitatea terenului este mai mare de 10%; ● accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; ● planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. 1.3. Planul privind construcțiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor de utilități urbane din
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
cele trei dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor etc.); - denumirile și destinațiile fiecărui corp de construcție; - sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; - accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; - planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. 1.3. Planul privind construcțiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor de utilități urbane din
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
cotele trotuarelor, aleilor, platformelor și altele asemenea); ● denumirea și destinațiile fiecărui corp de construcție; ● sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale, în situația în care declivitatea terenului este mai mare de 10%; ● accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; ● planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. 1.3. Planul privind construcțiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor de utilități urbane din
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
cele trei dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor etc.); - denumirile și destinațiile fiecărui corp de construcție; - sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; - accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; - planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. 1.3. Planul privind construcțiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor de utilități urbane din
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
teritorială cel în cauză își are domiciliul sau reședința." 3. Articolul 4 va avea următorul cuprins: "Art. 4. - Sunt interzise închiderea sau crearea de restricții pentru circulația vehiculelor sau a pietonilor, depozitarea de materiale ori lăsarea de obiecte pe partea carosabila a drumurilor publice și a trotuarelor, fără acordul prealabil al organelor de poliție Executanții de lucrări în partea carosabila a drumurilor publice au obligația că, la terminarea lucrărilor, să aducă porțiunea de drum respectivă la starea tehnică inițială, stare verificată
HOTĂRÂRE nr. 890 din 11 decembrie 1998 de modificare şi completare a Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122705_a_124034]
-
interzise închiderea sau crearea de restricții pentru circulația vehiculelor sau a pietonilor, depozitarea de materiale ori lăsarea de obiecte pe partea carosabila a drumurilor publice și a trotuarelor, fără acordul prealabil al organelor de poliție Executanții de lucrări în partea carosabila a drumurilor publice au obligația că, la terminarea lucrărilor, să aducă porțiunea de drum respectivă la starea tehnică inițială, stare verificată și atestata de administratorul drumului și de organul de poliție care a avizat executarea lucrărilor. Lucrările care se execută
HOTĂRÂRE nr. 890 din 11 decembrie 1998 de modificare şi completare a Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122705_a_124034]
-
vizibilitatea căii ferate, potrivit standardelor în vigoare, de la locul unde conducătorii vehiculelor sunt obligați să oprească potrivit prezentului regulament." 5. La articolul 12, litera b) alineatul 3 va avea următorul cuprins: "Pietonii nu trebuie să se angajeze în traversarea părții carosabile decât după ce s-au asigurat că acest lucru se poate face în siguranță. Pietonul surprins în timpul traversării de semnalul de culoare roșie va continua deplasarea numai după ce s-a asigurat că o poate face fără pericol, iar dacă drumul este
HOTĂRÂRE nr. 890 din 11 decembrie 1998 de modificare şi completare a Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122705_a_124034]