2,818 matches
-
dă „cîteva mostre” de „quatrene epigramatice”, cinci în romînește și unul în franceză. Două din cele romînești sînt semnate Ap. , adică Gh. D. Apostol (1886-1971), poet de factură semănătoristă care debutase editorial în 1918. Primul e mai reușit: „D-l Carp, Consilierul,/E mai tare decît fierul,/ Căci cu cît îl ciocănește/ Tot mai mult se întărește”. Al doilea scîrțîie: „Nicăieri nu se lucrează/Mai sever și mai discret,/Decît în cabina rece/La Instrucție și Parchet”. Fără îndoială, în atmosfera
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de discuție european, ceea ce reprezintă o evidențiere a particularităților naționale, prin raportare la alte experiențe similare din țări diferite. Reconfigurarea contemporană a religiei și a politicii nu este o caracteristică ce particularizează spațiul european, ci descrie un proces mai amplu" (Carp, 2007, p. 279). În subcapitolul ce urmează ne vom referi la măsurile luate de către România în privința protecției copilului prin adoptarea unor legi destul de importante care pot fi catalogate ca fiind "documente" prin care țara noastră se aliniază sistemelor moderne de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
creștinismului european, Editura Anastasia, București, 2001, în Ică, I. I.jr.; Marani, G. (coord.), Gândirea socială a Bisericii, Editura Deisis, Sibiu. Baconsky, T., "Europe Europa Creștină. Metoda cut paste", în Baconsky, T.; Ică, I. jr.; Tătaru-Cazaban, B.; Ștefoi, E.; Manolescu, A.; Carp, R., Pentru un creștinism al noii Europe, Editura Humanitas, București, 2007. Badiu, A. (coord.), Sistemul național de asistență socială azi, Editura Agnos, Sibiu, 2008. Baechler, J., "Religia", în Boudon, R. (coord.), Tratat de sociologie, ediția a II-a, Editura Humanitas
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Biserică și statul român cu privire la protecția copilului, Editura Nepsis/Editura Eurobit, Timișoara, 2010. Buzducea, D., Aspecte contemporane în asistența socială, Editura Polirom, Iași, 2005. Buzducea, D., Sisteme moderne de asistență socială / Tendințe globale și practici locale, Editura Polirom, Iași, 2009. Carp, R., "Stat, Biserică, cetățean în căutarea unui model european al religiilor", în Baconsky, T.; Ică, I.I.jr.; Tătaru-Cazaban, B.; Ștefoi, E.; Manolescu A.; Carp, R., Pentru un creștinism al noii Europe, seria Boltzmann, vol. III, Editura Humanitas, București, 2007. Cazaban, B.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
2005. Buzducea, D., Sisteme moderne de asistență socială / Tendințe globale și practici locale, Editura Polirom, Iași, 2009. Carp, R., "Stat, Biserică, cetățean în căutarea unui model european al religiilor", în Baconsky, T.; Ică, I.I.jr.; Tătaru-Cazaban, B.; Ștefoi, E.; Manolescu A.; Carp, R., Pentru un creștinism al noii Europe, seria Boltzmann, vol. III, Editura Humanitas, București, 2007. Cazaban, B.; Ștefoi, E.; Manolescu, A.; Carp, R., Pentru un creștinism al noii Europe, Editura Humanitas, București, 2007. Châtelet, A.; Groslier, B. P. (coord.), Istoria
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în căutarea unui model european al religiilor", în Baconsky, T.; Ică, I.I.jr.; Tătaru-Cazaban, B.; Ștefoi, E.; Manolescu A.; Carp, R., Pentru un creștinism al noii Europe, seria Boltzmann, vol. III, Editura Humanitas, București, 2007. Cazaban, B.; Ștefoi, E.; Manolescu, A.; Carp, R., Pentru un creștinism al noii Europe, Editura Humanitas, București, 2007. Châtelet, A.; Groslier, B. P. (coord.), Istoria Artei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006. Chelcea, S., Metodologia cercetării sociologice / Metode cantitative și calitative, ediția a III-a, Editura Economică, București
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
zece noi state membre, numărul cetățenilor europeni a crescut la 452 de milioane, iar reprezentarea confesională este următoarea: 55% catolici, 15% protestanți, 5% anglicani, 3% ortodocși, 2,5% musulmani, 0,5% evrei și 19% fără o confesiune declarată" (Sursa: Radu Carp, "Stat, Biserică, cetățean în căutarea unui model european al religiilor", în T. Baconsky et al. (Editura), Pentru un creștinism al noii Europe, Editura Humanitas, București, 2007, pp. 298-300.). După cum se poate vedea, proporția catolicilor a crescut, datorită, în special, aderării
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
neam. Dintre cele două ramuri ale goților - vizigoții și ostrogoții - cei de apus, adică vizigoții sunt pentru noi mai bine cunoscuți, din perioada când organizau expediții de pradă și jaf în sudul Dunării, fiind însoțiți și de tribul dacic al carpilor, cunoscuți drept carpo-daci și de pe când, păgâni fiind, se erijau, pe pământul Daciei, în apărători ai credinței lor păgânești, reprimându-i și martirizându-i pe creștini . Atacurile repetate ale goților, combinate cu atacurile altor populații germanice (heruli, gepizi, taifali) și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
alte forme de plural. În greacă, era ghites, tot cu g 39 nemodificat cu vocala care urma. Era deci ușor să se confunde gheti cu goti, ultimul atestat ca plural la Orosius” . Deși este greu de admis o deplasare a carpilor împreună cu goții spre Spania, ei aparținând unei civilizații sedentare, totuși, admițând această ipoteză, ar trebui să avem o mărturie despre ei în macrotoponimia spaniolă, despre trecerea sau șederea lor într-o zonă a Spaniei, așa cum avem despre goți și alani
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
politică de recucerire a teritoriului norddună rean abandonat. Pe lista de priorități, dacă se poate spune așa, a împăratului Constantin, vă zut de biserică drept primul împărat creștin, a stat recuperarea fostei Dacii. Timp de mai multe decenii, vizigoții și carpii, aliați fiind, au făcut dese expediții în provinciile sud- dunărene, de unde aduceau mulți prizonieri, unii dintre ei fiind creștini. Constantin cel Mare învinge pe vizigoți și carpi în mai multe lupte și impune vizigoților, în anul 332, un foedus, un
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vizigoților, în anul 332, un foedus, un tratat de alianță care mai era în vigoare pe timpul împăratului Valens (367-379) . Constantin cel Mare nu face decât să continue o politică de recuperare începută în timpul tetrarhiei, care obținuse victorii importante împotriva carpilor, goților și sarmaților, la sfârșitul secolului al III-lea, când se vorbește de „restabilirea provinciei Dacia” . Refacerea unor castre ca cel de la Gornea, Orșova, Ad Mediam (Mehadia) în care au stat garnizoane din cunoscutele Legiuni a XIII Gemina și a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
În care dorința producțiilor proprii, Într-o vreme În care meseria condeiului nu le dădea Încă influența și puterea obținute mai târziu, era mai mică decât plăcerea de a gusta producțiile altora. Din mijlocul acestei aristocrații locale se ridică Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Iacob Negruzzi. Pogor și Rosetti se formează În școlile Franței. Ceilalți se Întorceau de la studii din universitățile germane. Al cincilea emul al grupului și acela care trebuia să devină conducătorul lui, Titu Maiorescu, se Înapoia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un an mai târziu, la Iași, la 24 august 1868. Familia Negruzzi a dat Însă culturii române și alți cărturari de seamă, unul dintre aceștia fiind Iacob Negruzzi, participant activ la Întemeierea prestigioasei Societăți „Junimea” alături de Titu Maiorescu, P. P. Carp, V. V. Pogor și Th. Rosseti, cunoscutul conducător al revistei „Convorbirir literare” de la 1867 până la 1893. C. Negruzzi a făcut proiecte literare vaste, ca și I. H. Rădulescu, dar Împrejurările nu au permis realizarea lor. Nu e de mirare că, deși
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la fiecare aniversare a Junimii că originile acestei societăți „se perd în noaptea vremurilor”, se presupune, totuși, că aceasta ar fi fost fondată în 1863. Ce se știe cu precizie este numele fondatorilor: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, P.P.Carp și Theodor Rosetti... Și uite așa, cu bune cu rele, a venit și anul 1867, când a apărut revista Junimii, botezată de Iacob Negruzzi cu numele „Convorbiri literare”, pe care a și dădăcit-o cât timp a apărut la Iași
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ai cumpărat „un testemel de perje” și, în înțelegere cu slugile lui Pogor, care făceau curat în odaia cu pricina, ai garnisit bine cu perje scaunul lui Pogor. Tocmai în seara aceea și-a făcut apariția la ședință și P.P.Carp, pentru a face o comunicare de ordin politic. După începerea ședinței, mătăluță, care știai că la Junimea „anecdota primează”, ai cerut voie să spui „Ce-a pățit popa de la Neamț, în noaptea Sfântului Toma”. Atât i-a trebuit lui Pogor
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
deja, m am hotărât să aștern pe hârtie tot ce știu, ce-mi amintesc și ce mi s-a povestit despre ÎNVĂȚĂTORII de pe meleagurile Frasinului; pe lângă ei să povestesc despre cât mai mulți oameni din această frumoasă comunitate - Frasin. Leocadia-Georgeta Carp Familia M-am născut în refugiu, în 1944, la Bogdănești - Râmnicu Vâlcea, din părinții Olga și Macarie Grosu - învățători. La acea vreme, tata era pe front, în linia întâi, mama era la catedră, în Bogdănești, Râmnicu Vâlcea. Locuiam la directorul
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
convinsă și avea parțial dreptate că guvernul liberal Ion I. C. Brătianu "nu va mai dura multă vreme" a căzut la 28 decembrie 1910 -, avansa ideea constituirii unui cabinet conservator a fost realistă, la 29 decembrie formându-se guvernul Petre P. Carp -, dar era foarte critică la adresa partidului, "care în România dă dovadă de o indisciplină extremă". Motivul era o dispută internă între conservatori, "care durează de zece ani, pentru că aici trufia ține locul rațiunii". Era informată asupra acestei stări de spirit
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Hotelul Erbprinz din Weimar, în iulie 1909, unde s-a întâlnit cu M.B. 93 Oraș din Persia, văzut în călătoria din anii precedenți. 94 Domnișoară de onoare a soției Kronprinz-ului. 95 Într-adevăr, a urmat guvernul conservator Petre P. Carp, 29 decembrie 1910-28 martie 1912. 96 Ion N. Lahovary (1844-1915), om politic conservator, diplomat și ministru în mai multe guverne. 97 Generalul Iacob Lahovary (1846-1907), ministru de război în mai multe guverne, deputat și senator. Alexandru Lahovary (1841- 1897), diplomat
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Carol I, rege al Angliei / 131 Carol, prinț moștenitor al României / 27, 53, 57, 67, 110, 133 Carol al V-lea, rege al Spaniei / 31, 115, 183 Carol de Hohenzollern / 57, 63, 66, 130 Carol-Theodor, duce de Bavaria / 105, 122 Carp, Petre P. / 28, 134 Căzan, Gheorghe Nicolae / 39 Cecilia, prințesă moștenitoare a Germaniei / 74, 80, 81, 85, 89, 91, 96, 101, 106-107, 109, 115, 117, 131, 140, 144, 147, 158, 176, 178 Chamfort, Nicolas-Sébastien Roch, supranumit Charlotte- Elisabeth de Bavaria
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
semilunar; - inferioară pentru articularea cu cel de al patrulea și al cincilea metacarpian; - externă pentru realizarea articulației cu osul mare; - internă prin care se realizează articularea cu semilunarul; - anterioară, palmară prezintă apofiza unciformă pe care se prinde ligamentul anterior al carpului; - posterioară, dorsală este singura nearticulară. Cele opt oase ale carpului sunt solidarizate între ele prin formațiuni ligamentare realizându-se în ansamblu un masiv osos convex posterior, concav în sens transversal. La nivelul feței anterioară se formează astfel un șanț cu
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al cincilea metacarpian; - externă pentru realizarea articulației cu osul mare; - internă prin care se realizează articularea cu semilunarul; - anterioară, palmară prezintă apofiza unciformă pe care se prinde ligamentul anterior al carpului; - posterioară, dorsală este singura nearticulară. Cele opt oase ale carpului sunt solidarizate între ele prin formațiuni ligamentare realizându-se în ansamblu un masiv osos convex posterior, concav în sens transversal. La nivelul feței anterioară se formează astfel un șanț cu direcție verticală - șanțul carpian. Marginile acestuia sunt formate lateral de
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de piziform și cârligul osului cu cârlig și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai degetelor, flexor radial al carpului însoțite de nervul median. OASELE METACARPIENE Oasele metacarpiene sunt în număr de 5 și formează scheletul palmei. Sunt oase lungi. Extremitatea superioară sau carpiană prezintă: - o fațetă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
dintre oasele metacarpiene vecine. Prezintă o fațeta articulară pentru trapez sub formă de șa. Al doilea metacarpian nu are fațetă lateral externă și nici cele trei fațete pentru primele trei oase din cel de al doilea rând de oase al carpului. Al doilea metacarpian prezintă apofiza stiloidă a celui de al doilea metacarpian pe care se inseră mușchiul primul radial extern. Al treilea metacarpian prezintă apofiza stiloidă pe care se inseră terminal mușchiul al doilea radial extern. Al patrulea metacarpian nu
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al brațului prin intermediul capului lung. MUȘCHII ANTEBRAȚULUI Musculatura antebrațului este grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; * planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; * planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; * planul al patrulea: pătratul pronator. Primele două planuri de grupe musculare au originea comună la nivelul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ANTEBRAȚULUI Musculatura antebrațului este grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; * planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; * planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; * planul al patrulea: pătratul pronator. Primele două planuri de grupe musculare au originea comună la nivelul epicondilului medial al humerusului sunt denumite
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]