1,285 matches
-
creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), un ortopter endemic pentru această zonă. Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: pin silvestru ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), merișor (Vaccinium
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
de 8 tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Turbării cu vegetație forestiera și Tufărișuri alpine și boreale); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
40 ha) și Dealul Cetății Deva (30 ha). În arealul sitului (la baza superioară a acestuia) se află Cetatea romanica a Devei datata din anul 1269. Situl Cetății Deva dispune de patru tipuri de habitate ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de stejar cu carpen de tip" Galio-Carpinetum, "Păduri din" Tilio-Acerion "pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri ilirice de stejar cu carpen" Erythronio-Carpiniori); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă, exprimată atât la nivel de
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Deva (30 ha). În arealul sitului (la baza superioară a acestuia) se află Cetatea romanica a Devei datata din anul 1269. Situl Cetății Deva dispune de patru tipuri de habitate ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de stejar cu carpen de tip" Galio-Carpinetum, "Păduri din" Tilio-Acerion "pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri ilirice de stejar cu carpen" Erythronio-Carpiniori); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
anul 1269. Situl Cetății Deva dispune de patru tipuri de habitate ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de stejar cu carpen de tip" Galio-Carpinetum, "Păduri din" Tilio-Acerion "pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri ilirice de stejar cu carpen" Erythronio-Carpiniori); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Specii faunistice protejate prin lege (sau aflate pe lista roșie a IUCN), semnalate în arealul sitului
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Triturus alpestris"). Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
o stare de conservare favorabilă a florei și a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din sud-vestul Munților Apuseni. Situl dispune de 8 tipuri de habitate naturale: Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene și Păduri aluviale cu "Alnus
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
favorabilă a florei și a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din sud-vestul Munților Apuseni. Situl dispune de 8 tipuri de habitate naturale: Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene și Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
Munților Apuseni. Situl dispune de 8 tipuri de habitate naturale: Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene și Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); ce adăpostesc, conservă și asigură condiții de viețuire câtorva specii
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
Apusenilor, ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor). Acesta se află în bazinul hidrografic superior al râului Căian și include și rezervația naturală Calcarele din Dealul Măgura. „Măgurile Băiței” conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Fânețe montane" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și protejază mai multe specii din fauna sălbatică și flora spontană aflate în arealul ecoregiunii sud-vestice a Apusenilor. Fauna sitului
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
lepidopter (rar) din specia "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies"), larice ("Larix decidua"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), mur
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
protejată asigură culoar ecologic de pasaj (între Carpații Meridionali și cei Orientali) pentru carnivore mari (urs, lup) și dispune de opt clase de habitate naturale ("Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") ce favorizează
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
pasaj (între Carpații Meridionali și cei Orientali) pentru carnivore mari (urs, lup) și dispune de opt clase de habitate naturale ("Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") ce favorizează condiții de hrană și viețuire
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
maturna"), cosașul verde ("Tettigonia viridissima"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"). Pădurea Bogății este una din cele mai importante păduri de foioase din țară, cu o alcătuire predominantă de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992)cu specii de: gențiană mov ("Swertia
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 25.112 hectare și include rezervațiile naturale Acumularea Pârcovaci, Făgetul Secular Humosu și Pădurea Tudora. Situl dispune de cinci clase de habitate comunitare ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de fag de tip Asperulo fagetum", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
25.112 hectare și include rezervațiile naturale Acumularea Pârcovaci, Făgetul Secular Humosu și Pădurea Tudora. Situl dispune de cinci clase de habitate comunitare ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de fag de tip Asperulo fagetum", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: tisa ("Taxus baccata"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop tremurător ("Populus tremula"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
continentală a câmpiilor Banatului și Crișurilor (subdiviziuni geomorfologice ale Câmpiei de Vest) și sud-vestului Munților Apuseni. Rețeaua hidrografică principală a sitului aparține bazinului hidrografic al râului Mureș. Situl conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri ilirice de stejar cu carpen", "Păduri balcano-panonice de cer și gorun", "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri" și "Pajiști xerice pe substrat calcaros") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbusti, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992; astfel: gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), mojdrean (Fraxinus ornus), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), un arbust cunoscut sub denumirea populară de „ghimpe” ("Ruscus aculeatus") și trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia"), o plantă acvatică plutitoare. Turismul necontrolat, poluarea industrială și
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
arabile) în Țară Hațegului, încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpina Carpaților Meridionali. Rețeaua hidrografica principala a sitului aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Strei și Răul Mare. Situl conserva cinci habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Pajiști stepice subpanonice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o mare diversitate floristica și faunistica, exprimată atât la nivel de specii cât
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Carpaților Meridionali. Rețeaua hidrografica principala a sitului aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Strei și Răul Mare. Situl conserva cinci habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Pajiști stepice subpanonice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o mare diversitate floristica și faunistica, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), tei pucios ("Tilia cordata"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), sorb ("Sorbus torminalis"), clocotiș ("Staphylea pinata"), alun ("Corilus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul galben de pădure
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbuști: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies albă"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), anin alb ("Alnus incana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Ierburi și flori: țăpoșica ("Nardus strictă"), iarbă negră ("Calluna vulgaris"), păiuș ("Festuca valesiaca"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), părușcă ("Festuca supina"), iarbă vântului
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]