8,983 matches
-
în primii ani postbelici, speranța normalizării vieții cotidiene era încă vie. De asemenea, reducerea anarhiei în relațiile internaționale părea garantată de activitatea unei noi instituții mondiale (ONU), mai decisă, mai funcțională și mai pragmatică decât defuncta Ligă a Națiunilor. Prin intermediul Cartei ONU se făceau promisiuni seducătoare în cel puțin trei-patru planuri sensibile: evitarea unui nou război, egalitate în drepturi pentru națiunile mari și mici, o justiție internațională, precum și reafirmarea credinței în drepturile și valoarea persoanei umane. Întâmpinată cu încrederea unui început
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și generalul D. Dămăceanu) a înaintat o notă cu observațiile guvernului român în legătură cu prevederile Tratatului de Pace. Pe lângă anumite rezerve, nemulțumiri, satisfacții (granița cu Ungaria) și declarații de loialitate față de noua comunitate internațională, România insista pe atașamentul total la „principiile Cartei Națiunilor Unite, principii adoptate și traduse deja în fapt... Din justiția socială, România își face o dogmă, iar din politica păcii și a bunei înțelegeri internaționale își face lege“3. Pentru guvernul de la București, integrarea în ONU se contura așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Andrew Cortier, la 11 iulie. Cererea era un document de două pagini, întocmit simplu, în care se afirma că „România caută colaborarea tuturor popoarelor dornice de pace și libertate; ea înțelege să aducă fără întârziere adeziunea ei totală la principiile Cartei Națiunilor Unite“7. Se făceau referiri și la declarațiile mai vechi ale oficialilor noștri, care afirmaseră înainte de semnarea Tratatului de Pace că România „dorește să-și reia... locul în mijlocul celorlalte popoare libere ale lumii [...] și să-și aducă contribuția la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
insistau asupra argumentului contribuției la războiul împotriva Germaniei, Vesticii ar fi dorit ca noii candidați din Est să declare solemn adeziunea la dorința de pace generală și să o dovedească prin punerea în practică a principiilor de fond incluse în Carta Națiunilor Unite 9. Bineînțeles, această condiție era o referire strictă la încălcarea libertăților fundamentale în noile state comuniste. Odată declanșată discuția despre suplimentarea numărului de membri ai ONU, românii descopereau existența unui labirint juridic care îngreuna exasperant decizia ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ori sunt sortit, ca vântul / Să fac zadarnic gesturi de-nviere?” (Metamorfozele). Unul dintre cei mai cultivați intelectuali ai generației sale, D. este în același timp un excelent traducător și un teoretician al traducerii. Principiile enunțate de el rămân o cartă a traducătorului, semnificativă pentru caracterul ei general-valabil: „Mai întâi, o bună traducere de poezie în românește trebuie să fie o bună poezie românească. În al doilea rând, traducerea de poezie nu e o simplă translație dintr-o limbă în alta
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Constanța (1966) și Facultatea de Filosofie din București (1973). A lucrat la Casa Creației Populare „Dobrogea” și la publicațiile „Dobrogea nouă” și „Tomis”. A debutat ca poet în „Luceafărul” (1960), iar prima lui carte de versuri, Floare de leandru, a apărut în 1967. După 1989 devine redactor la cotidianul „Azi” din București. Critica a remarcat că poezia lui F. - Floare de leandru, Vedere la amiază (1975), Cum am crescut un zmeu (1976), Fragi în
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
general, Reisman și Baker susțin că practica actuală a statelor, precum și reacția lor și a comunității internaționale implică faptul că multe acțiuni secrete nu sunt neapărat ilegale din perspectiva legislației internaționale. Oricum, cei doi interpretează destul de strict principiul nonintervenției din Carta Națiunilor Unite și mult mai permisiv noțiuni-cheie precum „activități secrete”, „lege” și „practică acceptată”. 54. Nikita S. Hrușciov, Khrushchev remembers: The Last Testament (Little, Brown, Boston, 1974), pp. 447-448. 55. Pentru o relatare a modului în care guvernului francez a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ca și statutul francezei și englezei că limbi ale organizației indică limpede poziția celor două literaturi În câmpul internațional. Creat În spiritul Societății Națiunilor (1919-1939), PEN-Clubul Internațional Își stabilise un numar de principii, Între care susținerea păcii În lume. Pentru Carta PEN, „Literatura, care cunoaște națiuni, nu cunoaște frontiere”, asociația angajându-se „să Îndepărteze ură dintre rase, dintre clase sau națiuni și să răspândească idealul unei umanități trăind În pace Într-o lume unită”. Organizație internațională, PEN nu s-a substituit
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
polonez - dar e și cazul celui maghiar și a celui iugoslav -, ele funcționau În fapt că simple secții de relații internaționale ale uniunilor scriitoirlor, sub controul sectorului de propagandă al comitetului central, În dezacord cu unul dintre punctele importante ale Cartei: „PEN apară principiul liberei circulații a ideilor Între toate națiunile și fiecare dintre membrii săi are datoria de a se opune tuturor Îngrădirilor libertății de expresie În propria să țară sau În comunitatea să. El se declară pentru o presă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Kamnitzer, fost președinte al PEN-Clubului din RDG, si Hermann Kant, ultimul președinte al Uniunii scriitorilor est-germani, fuseseră „deconspirați” că foști „IM”, colaboratori neoficiali ai Stasi. I se impută mai ales PEN-Clubului din RDG faptul de a nu fi respectat previziunile Cartei referitoare la apărarea libertății de expresie și la protejarea scriitorilor persecutați: “În loc să protesteze Împotriva Încarcerărilor, explulzărilor, urmăririi scriitorilor de către Stasi și bineînțeles Împotriva cenzurării textelor membrilor săi, acest PEN nu a fost decât o agenție de voiaj pentru cei care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nu era Întotdeauna bine stabilit. Referință la modelul altor asociații intelectuale care existaseră În alte țări comuniste Înainte de 1989 era foarte puternica În spiritul unora dintre membri: «cercul Petöfi» maghiar, care jucase un rol determinant În revoluția magiară din 1956, Carta 77, care reunise intelectualii cehoslovaci ce se opuseseră ocupării țării lor de trupele Pactului de la Varșovia În 1968, sau KOR, grupul intelectuali consilieri ai Solidarnosc, mișcarea poloneză care sfidase comunismul În anii ’80. Anumiți membri ai GDS au desfășurat drept urmare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și directive, cât și, foarte important, Într-un proces continuu de angajament, discurs și negociere cu diverși jucători care operează la nivel local, regional, național, transnațional și global. Noua Constituție a Uniunii Europene După cum arată constituția propusă, care include o Cartă a Drepturilor Fundamentale, Uniunea va putea să semneze tratate În nume propriu, tratate obligatorii pentru națiunile membre. În cele din urmă ar putea obține un loc permanent În Consiliul de Securitate al ONU - Înlocuind Marea Britanie și Franța. Va avea un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
putea spune chiar că drepturile omului sunt Însăși inima și sufletul documentului. La prezentarea documentului, Giscard d’Estaing a declarat cu mândrie că „dintre toți bărbații și femeile din lume, cetățenii Europei vor avea cele mai multe drepturi”42. Drepturile enumerate În Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene trec dincolo de drepturile conținute În Declarația Drepturilor Omului americană și În amendamentele constituționale ulterioare. Ele includ dreptul la viață: „nimeni nu trebuie condamnat la moarte sau executat”. Fiecare persoană are dreptul de a i se
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
chiar greoaie - și nici nu are elocvența constituției franceze sau a celei americane, este primul document de acest gen care să extindă drepturile cetățenești la nivelul conștiinței globale, cu drepturi și responsabilități care cuprind totalitatea existenței umane de pe Pământ. (În timp ce Carta ONU și următoarele convenții ale ONU referitoare la drepturile omului vorbesc de asemenea despre drepturile universale ale omului, ONU nu este o instituție guvernamentală care reprezintă cetățeni individuali, așa cum este Uniunea Europeană.) Limbajul constituției este unul universalist, concentrându-se În mod
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este motivul pentru care activiștii din domeniul drepturilor folosesc sintagma „drepturi umane” În loc de „drepturi cetățenești” pentru a face o distincție clară Între vechea idee a legării drepturilor de teritoriu și noua idee a deteritorializării drepturilor și a le face universale. Carta Tribunalului Militar Internațional care a guvernat procesul criminalilor de război de la Nuremberg, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a fost prima Înțelegere guvernamentală multilaterală care recunoștea drepturile și Îndatoririle Într-o comunitate morală care transcende statele suverane. Statele Unite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ordine care negau oamenilor drepturile lor fundamentale ca ființe umane. Dacă naziștii executau ordine Împotriva legii, ei puteau să fie judecați pentru crime Împotriva păcii și a umanității. Epoca drepturilor omului a Început cu adevărat odată cu formarea ONU În 1945. Carta ONU declară că unul dintre principalele scopuri ale organizației este promovarea și Încurajarea „respectului pentru drepturile umane și a libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie”14. În 1948, Adunarea Generală a ONU a adoptat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
universale conexe ale omului vor fi incluse În legea oficială. Curtea Europeană a Drepturilor Omului este investită cu autoritatea de a arbitra prevederile Convenției Europene, iar Curtea Europeană de Justiție este responsabilă pentru supravegherea judecătorească a conformării statelor membre cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Puterile judecătorești ale Curții pentru Drepturile Omului și ale Curții Europene de Justiție Înlocuiesc autoritatea judiciară a statelor membre ale Uniunii. În plus, toți cetățenii Uniunea Europeană au dreptul de a face recurs la deciziile luate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mod eufemistic ca „autoapărare anticipată”. Criticii spun că această politică este un oximoron și că amenință subminarea Întregului sistem de Înțelegeri al perioadei de după cel de-al doilea război mondial, care sunt Înscrise În articolul 2 și articolul 51, al Cartei ONU și care interzic oricărei țări să atace o alta, dacă nu este atacată În prealabil și atunci numai În autoapărare 23. Statele Unite ale Americii răspund că dacă ar trebui să aștepte până adună suficiente dovezi În ceea ce privește activitățile ostile sau
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Consum. Ulterior intră ca redactor la „Glasul patriei”, revistă a cărei secție culturală o conduce din 1961. Este pensionat provizoriu, pe motiv de invaliditate, în 1965, iar definitiv în 1969. Cu literatură debutează în 1966, la revista „Argeș”, iar prima carte, Ferestre spre azur, îi apare în 1970. A mai colaborat la „Albina”, „Îndrumătorul cultural”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Luceafărul” ș.a. Consecvent convențională și lipsită de mari pretenții, poezia lui S. rimează marotele unui clasicism de manual. Atemporală încă din momentul publicării
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
A trece în revistă părerile predecesorilor face parte deci din regula „jocului” exegetic, iar adevăratul interpret nu ar putea să treacă peste ele cu nici un preț. Aceste două mari principii, coroborate cu cel al „modestiei intelectuale” constituie un fel de cartă deontologică fundamentală, pe care Ieronim se obligă să o respecte în comentariile sale. Tratatul despre Anticrist Către anul 399, Ieronim redactează, la cererea prietenului său, Paulin de Nola, un scurt tratat despre Anticrist. Se consacră ulterior traducerii tratatului Peri archon
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu versuri în 1966, la „Povestea vorbii”, supliment al revistei „Ramuri”, editat de Miron Radu Paraschivescu, pe care S. îl va considera unul din mentorii săi. În 1968 i se difuzează radiofonic prima piesă de teatru, Balerina portocalie, iar prima carte, Poeme banale, îi apare în 1969. Cu o intensă activitate publicistică, S. fondează el însuși câteva reviste cu o existență efemeră: „Ecoul” (Vălenii de Munte, 1969), „Accent” (Vălenii de Munte, 1998), și participă la înființarea revistei „Interval” (Brașov, 1990). Volumele
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
interdisciplinaritate ce poate fi numit interdisciplinaritate instrumentală și metodologică, în care disciplinele studiate sunt doar pretextul, suportul dobândirii de metode de lucru, de exprimare, de comunicare. Cu prilejul primului congres mondial al transdisciplinarității din 06. 11. 1994, a fost adoptată Carta transdisciplinarității. În articolul 3 al Cartei, se arată: . Interdisciplinaritate și corelarea cunoștințelor Încă de la început se cuvine să facem distincția între corelațiile obligatorii și minimale impuse de logica predării noilor cunoștințe și interdisciplinaritate. Corelarea cunoștințelor este un procedeu folosit ca
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
instrumentală și metodologică, în care disciplinele studiate sunt doar pretextul, suportul dobândirii de metode de lucru, de exprimare, de comunicare. Cu prilejul primului congres mondial al transdisciplinarității din 06. 11. 1994, a fost adoptată Carta transdisciplinarității. În articolul 3 al Cartei, se arată: . Interdisciplinaritate și corelarea cunoștințelor Încă de la început se cuvine să facem distincția între corelațiile obligatorii și minimale impuse de logica predării noilor cunoștințe și interdisciplinaritate. Corelarea cunoștințelor este un procedeu folosit ca o modalitate simplă, cu caracter strict
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
civică, educația ecologică, educația în spiritul drepturilor omului, educația în spiritul drepturilor omului, educația în spiritul valorilor europene și al dialogului cultural european. Valorile Uniunii Europene sunt acelea ale unei societăți caracterizate prin toleranță justiție, pluralism, solidaritate, fiind înscrise în Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene semnată la Nisa în 2000: demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, drepturile omului. Unităților de învățământ le revine sarcina de a face cunoscute aceste valori, de a le promova și de a contribui
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
formularea definitivă), U.S. din R. este o „asociație profesională de creație, fără scop lucrativ sau patrimonial (nonprofit), neguvernamentală, constituită în scopul sprijinirii și apărării literaturii și a intereselor profesionale, economice, sociale și morale ale scriitorilor”. Uniunea aderă la principiile din Carta fundamentală a drepturilor omului („libertatea de creație și opinie, primatul valorii, solidaritatea profesională, eficiența și transparența”), promovează „dialogul cultural intern și internațional”. Subordonările politice și îngrădirile ideologice sunt excluse. O pondere sporită dețin acum prevederile privind patrimoniul organizației, menționarea provenienței
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]