9,952 matches
-
cer, înconjurată de atîția mascului rasați. Bianca de Cholo regreta însă pierderea cutiilor de aluminium, care mai miroseau încă a rom și a vodkă, pentru că tare frumoase mai erau în vitrina ei cu bibelouri, alături de dansatoarele din ipsos, maimuțicile din carton presat și mileurile croșetate. La radio răsuna o manelă de se dărîmau pereții și se abureau geamurile de acel ritm oriental, care le amețea și le punea creierii pe moațe celor două prietene și cîntau și ele, cuprinse de extaz
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
Cu această mână (stânga) artistul pictase opere nemuritoare care-i supraviețuiesc, cu pensula legată de degetele inerte, surprinse într-un efort aproape supraomenesc de a-și exprima stările sufletești și preaplinul care s-a revărsat din belșug asupra hârtiei, pânzei, cartonului, lemnului, pietrei. Dedesubtul lucrării era scris: „Mâna fratelui meu” - ceea ce producea un fior de emoție și o curiozitate îndreptățită. După accidentul survenit la 16 ani, în urma căruia Ionuț-Cătălin Florea rămăsese paralizat în proporție de 85 la sută din corp, acesta
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
crescuseră primele pene. Gheomotocul cenușiu s-a cuibărit la pieptul soției și a început să-I cugulească nasturii, îi era foame. Ne-am întosrs în apartament și i-am amenajat pe balconul cel mic un cuib într-o cutie de carton căptușită cu cârpe. I-am dat pe cioc apă și lapte până când am simțit că gușa îi era plină. Apoi am plecat în oraș la treburile noastre. Până toamna târziu l-am hrănit, la început cu lapte apoi cu firimituri
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
însoțită de Cucu, scena rămânând o clipă goală. Apoi zgomot de pași urcând. Intră brancardierii gemeni, îmbrăcați la fel, în sunetele triumfalului din Aida. Pe brancardă se află escrocul cu mâinile și picoarele gipsate. Stă în capul oaselor pe un carton sau ceva asemănător care nu se vede, astfel că în momentul în care brancardierii vor trânti targa, acesta se va „turti” comprimându-se. În urma lor Cucu și tânăra subofițer. Pașii brancardierilor acordați pe muzică, legănându-se. Escrocul - mină veselă. În mijlocul
COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
-
un metru) lungime și 3 palme (0,73 m) lățime, o tablă mai mică pentru litere (3 palme lungime și 2 palme lățime), un dulap pentru păstrarea hârtiilor(îndrumări primite, corespondență), un scaun pentru învățători, 81 de table de mucava (carton) pe care se lipeau tablele lancasteriene de citire, catehism, religie, istorie, geografie, aritmetică, precum și o putină pentru apă de băut. Manualele didactice. Prin grija Eforiei școlilor s-au tipărit table lancasteriene, care s-au trimis tuturor școlilor sătești. Erau table
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
grija Eforiei școlilor s-au tipărit table lancasteriene, care s-au trimis tuturor școlilor sătești. Erau table de citire, table pentru catehism, istorie sfântă, aritmetică, istorie, etc., toate de dimensiunile unei coli de hârtie de scris. Acestea se lipeau pe cartoane pentru a nu se strica. În general, la semicerc se fixa într-un cui tabla respectivă, iar elevii erau puși, pe rând, să citească. Un Manual de silabisim și citit folosit în astfel de împrejurări s-a tipărit la București
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
de 80 de ani stătea în fața mea. Purta o rochie colorată și o pălărie mare cu un material din catifea prins de ea, parcă era o femeie dintr-un film al anilor “40. Lângă ea era o valiză mică de carton. Apartamentul arată ca și cum nimeni n-ar mai fi locuit acolo de ani de zile. Tot mobilierul era acoperit cu cearceafuri. Într-un colț era un panou plin cu poze peste care era pus o folie de sticlă. - “Ați putea să
O POVESTE DE SUFLET de IONEL CADAR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355723_a_357052]
-
copilăria se terminase cumva, iar pe de altă parte, aștepta cu nerăbdare să intre într-un spațiu, într-o viață absolut nouăpe care le aștepta cu toată deschiderea de speranță a sufletului. Își pregătise cu grijă bagajul în valiza de carton nouă, de la rechizite, până pijamalele și „capotul” din diftină, nou nouțe. Cum școala începea într-o luni, în sâmbăta premergătoare, însoțită de mama și de Nela, sora ei mai mare, care, studentă fiind, începea cursurile pe întâi octombrie, luară rata
LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]
-
să fim cumpănite și economicoase, dar tot ei se amuzau pe seama respectului exagerat cu care tratam mizilicurile acelea pestrițe. Ciocolata din „globurile” mai mari am substituit-o cu mere, sferele mai mici cu nuci. Tabletele plate le-am umplut cu carton sau cu bucățele de scândură de traforaj. Pe cele cu forme imposibil de imitat am decis să le păstrăm ca atare, fără să mâncăm ce era înăuntru. Așa le-am grijit până în anul următor, când le-am coborât cu cutia
ALLES GUTE KOMMT VON OBEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368994_a_370323]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > MELANCOLII Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamna-mi inspiră neliniștea unui oraș cu zugrăveli albastre și teatre din carton decupat, un buen retiro pentru îngeri ce nu vor veni niciodată să-i simți, să-i vezi, să-i auzi, la ce mi-ar folosi să întreb cine-a-ncurcat coridoarele și scările înainte de somn, am ajuns tîrziu la acest
MELANCOLII de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369084_a_370413]
-
le îndrepte” (Alphonse Allais) Vasilica stătea așezată pe bordura de piatră a gardului din apropierea terasei, trăgând în piept fumul care se înălța de pe grătarul încins. Îi putea vedea pe cei câțiva clienți cum învârteau micii prin muștarul auriu, lăbărțat pe cartoanele ondulate înmuiate de zeama fierbinte scursă din carnea rumenă. Înghiți în sec, întorcând privirea către bărbatul tânăr care ducea leneș la buze o halbă aburită cu bere. Nu-l mai văzuse prin zonă. Când asistenta apăru pe terasă și se
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
cumva el să se răzgândească. - Îți plac micii, constată el, râzând de pofta cu care o vedea înfulecând. - O cunoști pe asistentă, întrebă Vasilica cu gura plină, fără a se opri din mestecat, ridicând doar pentru câteva secunde privirea de pe cartonul ondulat? - I-am adus un pachet de la sora ei, era în drumul meu. - Unde mergi? - În capitală, sunt vatman, adică șofer pe tramvai, știi... Vasilica căscă ochii. Vatman. Nu mai auzise cuvântul acesta niciodată. Părea ceva foarte important. - Aș merge
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
bolnav de iubire.Tu, unicul meu anotimpcare abia acum tresareși începe să doară.... XII. MELANCOLII, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014. Toamna-mi inspiră neliniștea unui oraș cu zugrăveli albastre și teatre din carton decupat, un buen retiro pentru îngeri ce nu vor veni niciodată să-i simți, să-i vezi, să-i auzi, la ce mi-ar folosi să întreb cine-a-ncurcat coridoarele și scările înainte de somn, am ajuns tîrziu la acest
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
ar urma să vină la ivirea primei gene de lumină cînd tu încă dormi și ne visezi ieșind din constrîngeri într-o naivă, necesară uitare de sine. Citește mai mult Toamna-mi inspiră nelinișteaunui oraș cu zugrăveli albastreși teatre din carton decupat,un buen retiropentru îngeri ce nu vor veni niciodatăsă-i simți, să-i vezi, să-i auzi,la ce mi-ar folosi să întreb cine-a-ncurcat coridoareleși scările înainte de somn,am ajuns tîrziu la acest adevăr bîntuit dedorade și
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
vitrine bântuite de vântul sărăciei. În mijlocul pieței s-a format spontan o coadă mică. Merg să văd. Pe o stiva de lăzi de lemn, un individ umflat, cu degete groase și unghii murdare, îmbrăcat într-un halat alb slinos, vindea cartoane de căte 30 de ouă. M-am așezat la coadă. Așteptând să-mi vină rândul, îi observăm gesturile: lua cartoanele cu ouă și le trântea cumpărătorului, ștergând din mers albușul care se scurgea din jumătate din ouăle deja sparte. Când
COGITO ERGO SUM: OUĂLE de MIHAELA MIHAI în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369538_a_370867]
-
de lăzi de lemn, un individ umflat, cu degete groase și unghii murdare, îmbrăcat într-un halat alb slinos, vindea cartoane de căte 30 de ouă. M-am așezat la coadă. Așteptând să-mi vină rândul, îi observăm gesturile: lua cartoanele cu ouă și le trântea cumpărătorului, ștergând din mers albușul care se scurgea din jumătate din ouăle deja sparte. Când mi-a venit rândul, l-am rugat politicos să-mi pună, pe cartonul meu, ouă întregi. S-a uitat la
COGITO ERGO SUM: OUĂLE de MIHAELA MIHAI în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369538_a_370867]
-
-mi vină rândul, îi observăm gesturile: lua cartoanele cu ouă și le trântea cumpărătorului, ștergând din mers albușul care se scurgea din jumătate din ouăle deja sparte. Când mi-a venit rândul, l-am rugat politicos să-mi pună, pe cartonul meu, ouă întregi. S-a uitat la mine mirat și descumpănit: cum adică, să pretind să primesc toate ouăle întregi ?! Nu a mai avut timp să-mi răspundă. Un val de vociferări s-a înălțat din rândul românilor de la coadă
COGITO ERGO SUM: OUĂLE de MIHAELA MIHAI în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369538_a_370867]
-
venit imediat, nu au decât 4 ani pentru îmbogățire. Banii astfel realizați unt negrii și trebuie spălați. Sunt astfel ascunși printre buștenii furați și pleacă odată cu ei în paradisurile fiscale unde pot fi tezaurizați neimpozabil. Ce fac bogătașii noștri de carton cu acești bani obținuți ilegal?. Chefuri, lux, iahturi și avioane sau vile în toate colțurile lumii în afara României. Este evident o crimă abdominală deoarece sumele realizate nu numai că nu sunt impozitate dar nu creează locuri de muncă. Mai ieri
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
de lipsa de apetit pentru investiții. Banii se fac din tunuri imobiliare sau export de materie primă, evident ilegal. Totuși legile sunt astfel concepute de scumpii noștri legiuitori, votați de milioane, încât nimeni nu se poate atinge de bogătașii de carton pe când investitorilor li se găsesc paiele in ochi. Nimeni nu vrea să observe bârnele din ochi legilor. Aș zice chiar al legiuitorilor care nu se prea spală pe mâini. Din bruma de economie de piață câștigată în ultimul sfert de
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
litru, abia trăiești. Și ziceți că e bine?! În Brăila, unități de producție funcționale în 1989, azi în ruine: - Progresul, excavatoare hidraulice pe senile, utilaje metalurgice; 13.000 angajați; - Laminorul, table, fier-beton, cuie, sârmă, oțel-beton, nituri; - Combinatul Chimic, substanțe chimice, carton, celuloza și hârtie; 12.000 angajați; - Combinat de fibre artificiale, celofibra, azi nu se mai produc nicăieri în România; - Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului, mobilier din lemn masiv, PÂL și chibrituri; 1.500 angajați; - Fabrică de ciment “Stâncă”, 300 de
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
frumoși sunt redați prin picură. Anii au trecut, punându-mă să-i pozez ori să lucrez alături de el, pentru a vedea de am simțul creației. Până să termin școala generală, ream singura elevă la care desenam pe coli immense de carton duplex, hărți geografice, animale domestice și sălbatice, flori și copaci pentru laboratoarele școlii fiindcă uneori, acestea nu existau. Nicu, niciodată nu m-a ajutat prin a mi le face el. Îmi explica, apoi le supunea controlului ochiului său. Odată când
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
și inconfundabil în creația sa variată și plină de coloratură. În anul 1983, luna februarie, eu am avut la Biblioteca Județeană Panait Istrati o personală compusă din aproape 60 de lucrări de grafică în tuș, acuarele și ulei pepânză și carton. La vernisajul acesteia, alături de fostul meu prof. Vespasian Lungu, a fost și Ion, care a vorbit atât de frumos, încurajându-mă. La câteva zile în aceiași lună pe data de 13, am fost și eu la vernisajul expoziției sale de
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
Deșeurile reciclate sunt folosite pentru a realiza noi produse din același material, mai ieftine și cu un consum mai mic de energie? Deșeurile adunate separat se duc la pubelele de colectare selectivă din imediata apropiere a locuinței tale. Hârtia și cartonul se pun în pubela albastră, plasticul și metalul se pun în pubela galbenă, stila se pune în pubela verde, resturile organice se pun în pubela de compost. Restul deșeurilor se pun în pubela neagră. Prezent responsabil, viitor durabil! Că dragostea
NATURA, PRIETENA MEA! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368229_a_369558]
-
doct. Dar de fapt este semidoct. Sau mai bine sfertodoct cum îi spunea un confrate. Critica lui pute a larmă didactică. N-a făcut în viața lui o poezie. N-a scris nici un roman. El doar critică. Crede că un carton de filolog îi dă acest drept. Nici nu-și poate imagina cum ar ieși din mâinile lui un sonet, că din creier nici vorbă să iasă! Stă pitit în dosul unei văduve și-și varsă veninul de sub poalele ei cu
LICHEAUA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362729_a_364058]
-
năluci din adâncuri de timp sub pleoapa bolnavă, avidă de amintiri, trenuri de demult cu oameni fantomă și cu femei pe care le-am mângâiat cu o lacrimă spunându-le te iubesc, trenuri care au rămas părăsite în gări de carton unde se turnau filme cu cow-boy și unde se dădeau lupte de bravadă; mai ții minte iubito când am găsit în patul tău un centaur care-ți mângâia fotografia lângă scheletul uitat de groparii care-ți lăsaseră ochii deschiși cu
MAI ŢII MINTE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362751_a_364080]