3,446 matches
-
asigura o rotație a culturilor, introducând în asolamentul legumicol, o solă cu cereale sau cu graminee furajere. 8.4.7. Mana cucurbitaceelor Pseudoperonospora cubensis Boala a fost descoperită la mijlocul secolului trecut în Cuba, dar acum este cunoscută ca frecventă pe castraveți, pepeni galbeni, pepeni verzi, dovleci, dovlecei, fiind deosebit de păgubitoare la culturile din spații protejate. În Europa sa extins la începutul acestui secol, iar în România a fost semnalată în 1928 în sudul țării. În Moldova ea a apărut abia după
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
contact (Gr.A). Hibrizii nou apăruți : Fitness, Tyria, Regal, Matilde, Meresto, Cornisa, Cornilac, Asterix, Alibi, Pedroso și Pasamonte,sunt rezistenți sau toleranți față de acești patogeni. 8.4.9. Antracnoza cucurbitaceelor Colletotrichum lagenarium Boala este semnalată pe toate organele aeriene ale castraveților, pepenilor galbeni, pepenilor verzi și dovleceilor, ce se cultivă în câmp. Tr. Săvulescu și col. au depistat această boală în 1931 și de atunci în toate Stările fitosanitare, ciuperca este semnalată ca producând pagube de 15-30 %. Simptome. Pe foliaj și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
70 pu /0,1581 kg/ha(. 8.4.10. Cladosporioza cucurbitaceelor Cladosporium cucumerinum Boală descrisă în S.U.A. la sfârșitul secolului trecut, s-a extins în Europa, în toate țările cultivatoare și din 1932, este semnalată anual și în România pe castraveți, pepeni galbeni, pepeni verzi și dovlecei. Simptome. Atacul ciupercii poate fi semnalat încă din stadiul de 2 frunzulițe și până la maturarea fructelor. Pe primele frunzulițe și tulpinițe apar pete transparente, apoi brune de câțiva milimetri în diametru. Pe frunzele mari
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la înflorire-fructificare. Frunzele bazale se îngălbenesc treptat de la vârf sau de la margini și rămân verzi doar nervurile. Zonele îngălbenite se brunifică și treptat se usucă toate frunzele. Această fuzarioză este frecvent întâlnită la pepeni și dovleci dar uneori atacă și castraveții, producând răni brune pe tulpini, la nivelul solului sau chiar mai sus, dacă vremea este umedă. Plantele uscate rămân legate de sol doar prin vasele conducătoare ce nu au fost distruse. Fructele ce vin în contact cu solul, au pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pl. (t.p. 14 z.); Metoben 70 PU-0,1 % (1 l sol./ pl.); Topsin 70 PU 0,05-0,1 % (1 l sol./ pl.) (t.p. 7 z.). 8.4.13. Alternarioza Alternaria cucumerina Boala este întâlnită frecvent pe plantele de castraveți, pepeni, dovleci și dovlecei, pe care le defoliază rapid reducând producția. Simptome. Pe frunzele infectate, apar pete mici de decolorare, de 1-2 mm, care se pot uni și ajung până la 1 cm în diametru sau chiar mai mult. Petele sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
45-0,2 %; Vondozeb-0,2 %; Vondozeb 0,2 % (t.p. 14 z.); Bravo 500 SC-0,25 %; Shavit F 72 Wp-0,2%(2 kg/ha). 8.4.14. Alte boli ale bostănoaselor: a bacterioze pătarea frunzelor și putregaiul moale al fructelor de castraveți; b boli produse de ciuperci putregaiul negru al cucurbitaceelor: putregaiul tulpinilor de cucurbitacee; pătarea albă a frunzelor de cucurbitacee; pătarea și bășicarea frunzelor; cercosporioza (pătarea brună a frunzelor); putrezirea tulpinii și fructelor de bostănoase; putregaiul cenușiu al tulpinilor și fructelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
boli produse de ciuperci putregaiul negru al cucurbitaceelor: putregaiul tulpinilor de cucurbitacee; pătarea albă a frunzelor de cucurbitacee; pătarea și bășicarea frunzelor; cercosporioza (pătarea brună a frunzelor); putrezirea tulpinii și fructelor de bostănoase; putregaiul cenușiu al tulpinilor și fructelor de castraveți (Botrytis). În vederea combaterii acestor boli sunt avizate produsele: Mancozeb 800-1,6 kg/ha, Sumilex 50 W-0,1 % (în solar) cu timp de pauză 14 zile, Shavit F 715-2 kg/ha; Teldor 500 SC-0,08%(0,8 L/ha) sau produsul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
solar) cu timp de pauză 14 zile, Shavit F 715-2 kg/ha; Teldor 500 SC-0,08%(0,8 L/ha) sau produsul biologic Trichodex 25 WP-2 kg/ha. Pentru atacul acestui din urmă agent patogen (Botrytis), se cunosc hibrizi de castraveți rezistenți ca: Dalibor, Tyria, Cornisa, Cornibac și Pedroso. În culturile de dovlecel, se vor folosi hibrizi rezistenți sau toleranți. Astfel, hibridul Arlika este rezistent față de Sphaerotheca și Colletotrichum și tolerant față de atacul de Pseudoperonospora și Cladosporium. Hibridul Opol este rezistent
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de vânt, apa de irigație sau lucrările solului. În cazuri mai rare, extinderea ciupercii se poate face prin spori iar rămânerea în sol este asigurată de scleroți. Cercul de plante gazdă al acestei ciuperci parazită facultativ, cuprinde: cartoful, morcovul, salata, castraveții etc. Prevenire și combatere. În spațiile protejate se recomandă dezinfectarea obligatorie termică sau chimică a solului. În cultură se recomandă un asolament obligatoriu în care nu trebuie să urmeze plante din cercul de gazde cunoscut iar scurgerea apei terenului trebuie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
planta nu este bine hrănită sau udată). Boli de depozit: Înnegrirea rădăcinilor-Aspergillus niger; mucegaiul verde al rădăcinilor-Penicillium spp; mucegaiul lânos-Rhizopus spp.; putregaiul uscat-Fusarium spp.; tifoza Typhula sp.; putregaiul cenușiu-Botrytis cinerea. 8.8. Bolile spanacului Viroze 8.8.1. Virusul mozaicului castraveților la spanac (pătarea galbenă a spanacului) Cucumber mosaic virus in spinach H.S. Smidt et col., 1981, face precizarea că mozaicul castraveților poate afecta culturile de spanac "cu caracter general". Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă inițial pete gălbui de decolorare, de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
putregaiul uscat-Fusarium spp.; tifoza Typhula sp.; putregaiul cenușiu-Botrytis cinerea. 8.8. Bolile spanacului Viroze 8.8.1. Virusul mozaicului castraveților la spanac (pătarea galbenă a spanacului) Cucumber mosaic virus in spinach H.S. Smidt et col., 1981, face precizarea că mozaicul castraveților poate afecta culturile de spanac "cu caracter general". Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă inițial pete gălbui de decolorare, de formă neregulată, în dreptul cărora țesuturile cresc neuniform, ceea ce duce la încrețiri și deformări ale frunzei. Într-o fază mai avansată, frunzele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virusului și pentru seminceri se va respecta o izolare spațială față de cultura de mazăre sau șofran. Plantele se vor stropi săptămânal, cu insecticide pentru combaterea afidelor sau preventiv cu uleiuri minerale 3 %. La salată se poate instala și virusul mozaicului castraveților. Bacterioze 8.9.2. Putregaiul bacterian al andivelorErwinia carotovora pv. atroseptica Boala este cunoscută în țările cultivatoare de andive, în sălile de forțare unde strică andivele. Simptome. Pe rădăcini, în timpul forțării apare un putregai umed. Apar pete cu aspect umed
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se va face la interval de 7 zile, alternând produsele, pentru a nu se ajunge la rase fiziologice rezistente. 11.2. Bolile lalelelor Viroze 11.2.1. Mozaicul frunzelor la lalele, begonie, nemțișor, petunie, flox, mușcatăCucumber mozaic virus Virusul mozaicului castraveților a fost descris în 1916 și acum este cunoscut în toată lumea ca producând boli deosebit de grave la diferite plante de cultură, plante ornamentale și specii lemnoase. Poate fi semnalat pe ochiul boului, pe nemțișor, petunii, flox, zinii, lalele, mușcate. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Viroze Pătarea clorotică inelară și în benzi Tobacco rattle virus (vezi 11.2.2.). La gladiole mai pot fi întâlnite următoarele virusuri: Bean yellow mosaic virus mozaicul galben (descris la fasole); Cucumber mosaic virus mozaicul și malformarea florilor (descris la castraveți). Bacterioze 11.4.1. Râia tuberobulbilor de gladiolePseudomonas gladioli pv. gladioli Boala a fost descrisă inițial în S.U.A., însă acum este răspândită în Australia și Europa. Din 1943 este semnalată în împrejurimile Bucureștiului. Simptome. Bacterioza se manifestă la baza frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
f. 28% (c) m.sg. + m.pl. m. 92%, f. 8% Propozițiile testate au fost: (22) a. Morcovul și ardeiul sunt gustoși / gustoase. b. Papucul și pantoful sunt rupți / rupte 161. c. Stâlpii și peretele sunt proaspăt vopsiți / vopsite. d. Ardeiul și castraveții sunt stricați / ?stricate. Preferința generală pentru feminin poate fi explicată dacă forma de feminin este forma nemarcată la plural. Cu alte cuvinte, există reguli de inserție din vocabular (engl. vocabulary insertion rules) pentru [f +m. +pl.] și [f +pl]. Utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fată] și automobilul său pot fi .......................... (admirat) pe prima pagină a tabloidelor de azi. Testul al II-lea 1) Morcovul și ardeiul sunt............... (gustos). 2) Papucul și pantoful sunt.............. (rupt). 3) Stâlpii și peretele sunt ............... (proaspăt vopsit). 4) Ardeiul și castraveții sunt ................. (stricat). 5) Haina și nasturele sunt .................. (cusut cu ață portocalie). 6) Pantalonul și cămașa trebuie................. (apretat). Capitolul 8. ESTE DUBLAREA CLITICĂ UN TIP DE ACORD? 1. Preliminarii Cliticele de dublare a complementului sunt analizate uneori ca mărci ale acordului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cămașa lui Ion part. mototolit, -ă nom. mototolirea, mototolitul A SE MUMIFICA Morții se mumifică tranz.: E-urile din mâncare mumifică morții part. mumificat, -ă nom. mumificarea (mumificatul − rar) A SE MURA Hainele neuscate corespunzător se murează tranz.: Ion murează castraveți part. murat, -ă nom. murarea, muratul A SE MURDĂRI Ion se murdărește pe pantaloni tranz.: Ion își murdărește pantalonii part. murdărit, -ă nom. murdărirea, murdăritul A SE NETEZI Tenul se netezește datorită cremei tranz.: Crema netezește tenul part. netezit, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
caș dulce, urdă, telemea desărată, smântână), margarină, untdelemn crud și oțet de mere. Sunt ușor suportate supele cu zdrențe de ou, legumele verzi fierte (fasole păstăi, mazăre crudă), salate de legume (cu pătrunjel, țelină, mărar, spanac, lobodă, morcov ras, lactuca, castraveți, ardei gras). Mai pot fi consumați cartofi fierți sau copți, carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, biban, șalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de rasol). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, chifle, tăieței
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
În insuficiența hepatică. Deosebit de eficient este consumul de dimineață, pe stomacul gol, a unei lingurițe cu ulei de măsline, cu o felie de lămâie. Sunt excluse grăsimile fierte și prăjite, sosurile cu rântași, prăjelile, unele legume dure (varză, napi, conopidă, castraveți), fructele de mare crude, zahărul și produsele fine de patiserie. Întrucât sunt suprimate alcoolurile tari și băuturile prea acidulate, se vor consuma cantități mai mari de ape plate și ceaiuri medicinale pentru eliminarea toxinelor acumulate În ficat. Vor fi evitate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
digestie la care ar fi supus ficatul și pancreasul. Lista alimentelor interzise Începe cu băuturile alcoolice, grăsimile animale Încinse, carnea grasă, mezeluri, afumături, conserve, prăjeli, tocături, sosuri grase, măruntaie, ouă, brânzeturi grase și frământate, leguminoase uscate (fasole, mazăre, linte), ridichi, castraveți, dulciuri concentrate, condimente iritante, cozonac, nuci, alune, migdale, cacao, ciocolată. Este necesară limitarea consumului de sare pentru a evita acumularea de lichide În cavitatea abdominală. O detaliere merită a fi făcută asupra consumului de alcool care reprezintă una dintre cele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
zilnică sunt: grăsime animală, slănină, tocături, mezeluri, afumături, pastramă, măruntaie, viscere, creier, carne (de porc, oaie, rață, gâscă, vânat și pește gras). Sunt excluse și sosurile cu rântași, prăjeli, conserve din carne, sardele, pâine sărată, unt sărat, murături, varză murată, castraveți, măsline, muștar, condimente iuți, alcooluri tari, cacao, ciocolată, coca-cola, Înghețată, ape minerale (clorosodice și bicarbonate). Datorită acumulării de lichide În corp, se impune diminuarea consumului zilnic de apă, concomitent cu respectarea dietei hiposodice. Regimul de viață În timpul crizelor, bolnavul va
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
recomandate supe de legume, piureuri de legume (cu spanac, pătrunjel, morcov, ridichi, urzici, țelină), cartofi În salate, carne slabă de vită și pui, brânză de vaci, lapte degresat, iaurt, paste făinoase, sucuri de legume (morcov, țelină, sfeclă roșie, salată verde, castraveți) și sucuri de fructe (mere, lămâi, grapefruit), Îndoite cu apă. Sucurile se consumă În cantitate de circa 2-3 litri pe zi, băute prin Înghițituri rare. Bune efecte are ridichea neagră, cu acțiune coleretică și colagogă În drenarea căilor biliare. În locul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ml suc și se crește doza, treptat, astfel că, după 3 săptămâni, să se ajungă la 400 ml pe zi. În continuare, se scade din nou doza până la 100 ml zilnic. Efectul deosebit de bune are sucul combinat din morcov, castraveți, ridichi și sfeclă roșie, În părți egale; se bea câte un păhărel (100 ml), de 2 ori pe zi, având acțiune directă În dizolvarea pietrelor din vezică. Se mai recomandă cura, pe durată de 1-2 săptămâni, cu fructe dulci proaspete
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
primele 24 de ore se vor consuma numai lichide, supe de zarzavat, ceaiuri (de mușețel sau snătoare) și sucuri de fructe (limonade). Foarte bun este sucul de legume proaspete (preparat din 300 ml morcov + 30 ml sfeclă roșie + 90 ml castravete) și sucul de pere proaspete, asociat cu suc de păpădie și suc de ridiche neagră. Este deosebit de eficient uleiul de măsline din care se Înghite câte o lingură pe zi, urmată de o pauză de 20-25 minute când se stă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și aminoacizi (30 cal/kg corp), administrate prin perfuzii, În cateterul venos central. După 4-5 zile se poate trece la o dietă orală semilichidă (300-400 ml pe zi), formată din ceaiuri medicinale calde, apă plată și sucuri nesărate din tomate, castraveți, ridichi, cireșe, portocale, lămâi și coacăze, cu adaus de fermenți pancreatici, vitamine liposolubile (A, D, K), vitamine cu proprietăți antioxidante (C, E) și vitamine din grupul B. Din momentul În care au trecut 7-10 zile după declanșarea crizei dureroase se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]