3,702 matches
-
la angajamente care trebuiau să-i conducă la asumarea celor mai mari responsabilități după cel de-al doilea război mondial. Dacă la început au putut profita de extinderea democrației, aceasta se datorează faptului că în 1919, creștinii, și mai ales catolicii, erau mai bine integrați în națiunile lor, după ce își aduseseră contribuția la sacrificiile războiului, important factor de integrare. Ei și-au găsit locul și și-au pregătit astfel intrarea în societate, apropiindu-se, prin fraternitatea trăită în suferințe, de ceilalți
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
perioada destrămării imperiului și a începuturilor dificile ale noului regim republican. Erzberger a plătit cu viața, fiind asasinat în 1921 de teroriștii de extremă dreapta. În Franța 2, Uniunea Sacră, fondată chiar la începutul conflictului, s-a extins și la catolici. Denys Cochin, un catolic liberal cu convingeri monarhiste, a intrat în guvern în 1915, cînd legea din 1904 privind congregațiile fusese suspendată. Arhiepiscopul Parisului, cardinalul Amette, a devenit membru al Comitetului de Asistență Națională și, ca și în regiunea de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a începuturilor dificile ale noului regim republican. Erzberger a plătit cu viața, fiind asasinat în 1921 de teroriștii de extremă dreapta. În Franța 2, Uniunea Sacră, fondată chiar la începutul conflictului, s-a extins și la catolici. Denys Cochin, un catolic liberal cu convingeri monarhiste, a intrat în guvern în 1915, cînd legea din 1904 privind congregațiile fusese suspendată. Arhiepiscopul Parisului, cardinalul Amette, a devenit membru al Comitetului de Asistență Națională și, ca și în regiunea de dincolo de Rhin, clerul a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
clerici mobilizați. Astfel s-a putut realiza cea de a doua raliere, aceea a anilor 1920, fără să excludem permanența unui catolicism tradiționalist și antidemocratic, prin intermediul Acțiunii Franceze care a știut să se folosească de flacăra naționalistă. Și în Italia catolicii se găseau pe poziții patriotice, iar episcopii îi îndemnau pe credincioși să suporte suferințele și sacrificiile 3. Războiul a oferit ocazia de a sublinia legătura dintre religie și patrie, de a reduce polemicile vechi cu Statul liberal, de a spera
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pămînturi ale creștinătății. În 1916, Filippo Meda a intrat în guvern ca reprezentant al uniunii naționale. Dar ostilitatea Sfîntului Scaun, mai întîi față de intrarea Italiei în război, apoi față de participarea lui Meda la guvernare, nu putea decît să întărească autonomia catolicilor în plan politic. În același timp, după înfrîngerea de la Caporetto, în toamna anului 1917, episcopii și clerul au participat la mobilizarea tuturor forțelor. Aceste trei exemple, care se pot ușor extinde la Belgia, unde cardinalul Mercier, arhiepiscop de Malines, a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
soluții la problemele din epocă. Interpretarea dată războiului de către Biserică, drept cataclism, consecință a apostaziei generale, rezultat al societății materialiste, îi îndemna pe creștini să-și asume responsabilitățile. După "oribilul măcel", "masacrul inutil" după expresia papei Benedict al XV-lea, catolicii trebuiau să se angajeze în refacerea societăților devastate și să restabilească relațiile internaționale pe baza principiului creștin al milei, reiterat în 1920 în enciclica Pacem Dei munus. Personalitatea papilor a fost astfel determinantă în evoluția democrației creștine. Atenția deosebită acordată
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în audiență pe Marc Sangnier, i-a lăsat pe creștini-democrați să ia inițiativele. În Italia el a renunțat la Non expedit: chiar dacă puterea sa a fost limitată de papa Pius al X-lea, renunțarea sa oficială a descătușat forțele. Participarea catolicilor la viața politică din Italia avea să prindă contur. Aceasta se făcea într-un spirit creștin-democrat, sub conducerea lui Luigi Sturzo, în care papa avea încredere. În decembrie 1918 el a pus bazele Partidului Popular, lansînd la 18 ianuarie 1919
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Dar această autonomie cuprindea un echivoc, prin aceea că șeful unui partid fondat pe o bază neconfesională era preot, că succesul electoral se datora în special susținerii de către aparatul ecleziastic și că partidul, în dorința de a-i uni pe catolici, era el însuși traversat de curente diferite și contradictorii care îi slăbeau unitatea. Investirea unui nou papă la 6 februarie 1922 și instaurarea fascismului la 30 octombrie aveau să schimbe datele. Papa Pius al XI-lea vedea în angajarea laicilor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din interiorul partidului, întărea curentul creștin democrat, care a devenit dominant în grupul parlamentar. De factură confesională, așa cum o sugerează și denumirea, beneficiind de sprijinul activ al episcopatului, care-l recomanda creștinilor, el a știut să mențină unitatea politică a catolicilor dincolo de părerile cu adevărat divergente și de dezbaterile vii datorită structurii sale complexe ce cuprindea și reflecta foarte bine complexitățile sociale și lingvistice ale țării 1. O formațiune doctrinală era asigurată de Săptămînile Sociale 2 și alimentată de Uniunea Internațională
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Biserică". El a obținut 11,49% din voturi la alegerile din mai 1936, provocînd o criză în interiorul Partidului Catolic redus la 28%, în timp ce naționaliștii flamanzi ai Vlaams Nationaal Verbond strîngeau 7,12% din alegători: 400.000 dintre alegători, în majoritate catolici, votaseră pentru Rex sau pentru VNV. Totuși, Van Zeeland, susținut de cele trei partide ale coaliției, l-a învins personal la Bruxelles în 1937, cu ocazia unor alegeri parțiale: creștin-democratul părea să fie cel mai bun baraj împotriva acestei mișcări
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Monseniorul Nolens, fondator al Rooms-Katholieke Staatspartij, și s-a confruntat cu gestionarea puterii. El a beneficiat de introducerea în 1917 a votului universal și a scrutinului proporțional și de sistemul Verzuiling, fondat pe cei trei Zuilen sau piloni ai națiunii: catolic, protestant, "general" (sau neutru). Aceste cadre ale societății structurau pînă și viața cotidiană a olandezilor în funcție de profesiunea lor de credință. Acest sistem a favorizat pilonul catolic, cel mai omogen, 80% dintre catolici votînd pentru RKS. Acesta a obținut după război
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe cei trei Zuilen sau piloni ai națiunii: catolic, protestant, "general" (sau neutru). Aceste cadre ale societății structurau pînă și viața cotidiană a olandezilor în funcție de profesiunea lor de credință. Acest sistem a favorizat pilonul catolic, cel mai omogen, 80% dintre catolici votînd pentru RKS. Acesta a obținut după război 30 de locuri în Parlament din 100, a coalizat cu partidele confesionale protestante și apoi cu liberalii, după 1933. Această coaliție, condusă, rînd pe rînd, de un prim-ministru catolic sau protestant
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai ales don Sturzo, care era conștient de caracterul inconciliabil al Evangheliei și fascismului. Șeful guvernului a dus însă o politică foarte abilă care viza anularea principalei semnificații politice a PPI-ului: aceea de a-i promova din nou pe catolici în viața politică italiană și în special aceea de a apăra drepturile Bisericii într-un Stat anticlerical și laicist. El a înțeles necesitatea unui dialog direct cu Sfîntul Scaun, care trecea prin marginalizarea partidului și prin agravarea contradicțiilor din interiorul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cu socialiștii, iritase foarte mult Vaticanul. Mussolini se angajase să respecte și să apere Biserica catolică și, nemulțumindu-se doar cu discursuri, el a luat cîteva măsuri cu titlul de simbol care i-au șocat într-un mod special pe catolici: reintroducerea crucifixului în sălile de curs și în clădirile publice, în special în tribunale, introducerea unui învățămînt religios în școlile publice și acordarea de ajutoare școlilor catolice, refacerea bisericilor distruse în timpul războiului. Se crea astfel un climat diferit de acela
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și în clădirile publice, în special în tribunale, introducerea unui învățămînt religios în școlile publice și acordarea de ajutoare școlilor catolice, refacerea bisericilor distruse în timpul războiului. Se crea astfel un climat diferit de acela al Italiei liberale, producînd în rîndul catolicilor o ruptură psihologică profundă. După decenii de persecuții, fascismului apărea ca un apărător al religiei împotriva celor doi mari dușmani: laicismul francmason și socialismul. Mussolini a știut să-și șteargă nu numai trecutul său de revoluționar, dar și anticlericalismul său
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai mulți ani, să evite rupturile și să mențină o reprezentare a diverselor curente în cadrul Consiliului Național; un mic eșec a venit din partea creării unui efemer Partid Creștin al Muncii în 1921. Dar PPI-ul asigura bine unitatea politică a catolicilor, cel puțin de fațadă. Această unitate nu a întîrziat însă să se destrame sub efectul convergenței dintre politica lui Mussolini și abandonarea de către papă. Curentul clerico-moderat, preocupat în special de ordinea socială, tradițional în mișcarea catolică italiană, era întărit. O
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
moștenit-o din secolul al XIX-lea și care domină în spasmele perioadei de după război"13. Congresul s-a pronunțat în cele din urmă pentru o "colaborare condițională" cu guvernul, ceea ce a declanșat o campanie violentă a presei fasciste împotriva catolicilor. Mussolini a cerut demiterea miniștrilor populari la 17 aprilie, amenințînd în același timp Vaticanul cu o campanie anticlericală. La 10 iulie, la ordinele superiorilor lui, Sturzo a demisionat din Secretariatul politic al partidului său. Grupul parlamentar s-a divizat prin
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
totul spectacular, la declanșarea războiului din Etiopia, război prezentat credincioșilor ca o nouă cruciadă; episcopul nu a fost zgîrcit nici cu discursurile lirice, nici cu binecuvîntarea drapelelor și a altor simboluri ale cuceririi. Ideologia cruciadei a dus la reacții ale catolicilor față de intervenția italienilor în Spania. Afascismul a fost o atitudine foarte răspîndită în cadrul ACI, mai ales în asociațiile intelectuale, FUCI și Mișcarea Laureaților 14. FUCI, sub influența președintelui său, Igino Righetti, și a Monseniorului Montini, s-a situat mai întîi
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un nou antifascism catolic, care nu viza doar reînchiderea parantezei, ci dorea să construiască o alternativă catolică la regim, propunînd, imediat ce era posibil, un Stat pluralist, personalist și social. În felul acesta s-a copt un program ce prevedea prezența catolicilor în societatea civilă și politică. Aceste reflecții au dus, în 1943, la redactarea "Codului Calmaldoli", un veritabil program de refacere creștină a națiunii. Succesiunea la regim era pregătită; Renato Moro subliniază importanța acestor asociații în formarea oamenilor care aveau să
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
după cum dorința lui Konrad Adenauer și a lui Adam Stegerwald de a-l transforma într-un partid creștin-național superior diferențelor confesionale s-a sfîrșit brusc. Încercările de a plasa la stînga acest partid care continua să aducă 76% din voturile catolicilor nu au izbutit: Heinrich Mertens, care propunea aderarea catolicilor la social-democrație și a creat Bund Katholisher Sozialisten în 1926, a rămas izolat, ca și Vitus Heller, fondatorul în 1920 al unui partid creștin social în Bavaria (extins în 1926 în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Stegerwald de a-l transforma într-un partid creștin-național superior diferențelor confesionale s-a sfîrșit brusc. Încercările de a plasa la stînga acest partid care continua să aducă 76% din voturile catolicilor nu au izbutit: Heinrich Mertens, care propunea aderarea catolicilor la social-democrație și a creat Bund Katholisher Sozialisten în 1926, a rămas izolat, ca și Vitus Heller, fondatorul în 1920 al unui partid creștin social în Bavaria (extins în 1926 în întreaga țară), și care avea un program de naționalizări
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din martie 1930 pînă în mai 1932, împreună cu guvernul său prezidențial. Acesta mai era traversat de curente puternic naționaliste, mărturie fiind dezbaterile din Katholikentage și prințul Alois Fürst zu Löwenstein, președinte al Comitetului Central care organiza aceste mari întîlniri ale catolicilor germani. În final partidul rămînea puțin sensibil la apelurile lui Marc Sangnier și obsedat de spectrul bolșevismului ce s-a aflat scurt timp la putere în învecinata Ungarie și pentru un moment prezent în Germania, dar nu disprețuia tema loviturii
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
al Partidului Creștin Social fondat în 1899 de Monseniorul Jan Sramek, era un partid modern, apropiat de ideile apărate de Partidul Popular Italian sau de Partidul Democrat Popular Francez. El a jucat un rol important în a-i determina pe catolicii cehi și moravi să accepte Republica. Partidul Slovac, condus de Monseniorul Andrej Hlinka, apărător al autonomiei slovace (ceea ce i-a adus șefului său cîteva luni de închisoare în 1920), era de factură populistă și naționalistă. Aceste partide au obținut rezultate
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
interimatul prim-ministrului Svehla, bolnav între anii 1925-1929. Datorită sprijinului popularilor cehi, au fost introduse numeroase reforme în domeniul agriculturii și al protecției sociale a muncitorilor. Cazul Cehoslovaciei este foarte interesant fiindcă el dezvăluie tensiunile la care au fost supuși catolicii și deosebirile de păreri în răspunsurile lor. El ne permite să vedem, prin destinele diferite ale partidelor ceh și slovac și prin șefii lor, cît de diferiți erau creștin-democrații de celelalte curente ale catolicismului. În fața dramei anilor 1938-1939, PPC-ul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ce au condus la regimuri autoritare, chiar dictatoriale, sprijinindu-se pe un creștinism tradiționalist dacă nu chiar reacționar, nu au lăsat nici o șansă de dezvoltare partidelor creștin-democrate după modelul sturzian. Tentațiile autoritarismului Austria oferă un bun exemplu de atragere a catolicilor spre un sistem autoritar. Moștenirea lui von Vogelsang și a lui Karl Lueger a fost fructificată în așa măsură încît, ca și în Germania, fiind purtat de întîmplări, Partidul Creștin Social a ocupat un loc important în mica Austrie scăpată
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]