3,300 matches
-
complexe, cu feedback și cauzalitate reciprocă, deci numai analizele de tip sistem sunt în măsură să surprindă legătura dintre variabile (Boțel, 2002). Pentru identificarea relațiilor dintre variabile, am utilizat funcția de impulsrăspuns, descompunerea varianței erorilor de prognoză și testele de cauzalitate Granger. Funcția Cholesky de impuls-răspuns arată evoluția viitoare a unei variabile, provocată de un șoc în valoarea unei alte variabile, urmărind traiectoria acestui efect în timp. Metoda descompunerii varianței erorilor de prognoză ne indică volumul de informație cu care fiecare
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de un șoc în valoarea unei alte variabile, urmărind traiectoria acestui efect în timp. Metoda descompunerii varianței erorilor de prognoză ne indică volumul de informație cu care fiecare variabilă contribuie la explicarea celorlalte variabile, iar testul Granger evidențiază relațiile de cauzalitate dintre variabilele studiate - o variabilă X cauzează în sens Granger o altă variabilă Y, dacă modificarea valorilor lui X determină modificări ale lui Y, iar valorile variabilei Y pot fi prognozate folosind informațiile furnizate de variabila X. Identificarea sistemului s-
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
multitudinea factorilor care influențează - ISD, PIB, exportul și importul. Interpretarea rezultatelor trebuie să țină seama că am folosit prima diferență a variabilelor, deoarece seriile de date nu erau staționare, astfel avem de-a face cu ratele de creștere a variabilelor. Cauzalitatea Granger În tabelul prezentat în continuare, valorile din coloana „Prob.” reprezintă probabilitatea ipotezei nule: variabila dependentă nu este cauzată în sens Granger de variabilele independente. Se poate observa că singurele rezultate valide din punct de vedere statistic, la un prag
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
capital Economia României sub impactul investițiilor străine directe Rezultatele analizei econometrice elaborate sunt susținute de Ali Acaravci și Ilhan Öztürk, care, în lucrarea „Foreign direct investment, export and economic growth: empirical evidence from new EU countries”, au cercetat relația de cauzalitate dintre ISD, export și PIB, în zece țări în curs de dezvoltare, membre ale Uniunii Europene, printre care și România. Relația dintre PIB și ISD este analizată prin prisma: factorilor care determină creșterea economică; factorilor care impulsionează fluxurile de ISD
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
țări în curs de dezvoltare, membre ale Uniunii Europene, printre care și România. Relația dintre PIB și ISD este analizată prin prisma: factorilor care determină creșterea economică; factorilor care impulsionează fluxurile de ISD; rolului corporațiilor multinaționale în țara-gazdă; relației de cauzalitate dintre PIB și ISD. În literatura de specialitate există numeroase tehnici, instrumente și metode de determinare a caracterului relațiilor dintre cele trei variabile menționate, în sensul alternării calității acestora de variabila dependentă și independentă pe termen scurt, mediu și lung
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
În literatura de specialitate există numeroase tehnici, instrumente și metode de determinare a caracterului relațiilor dintre cele trei variabile menționate, în sensul alternării calității acestora de variabila dependentă și independentă pe termen scurt, mediu și lung (cointegrarea și modele de cauzalitate Engle și Granger). Lucrarea are la bază procedura în două etape din modelul Engle și Granger. Într-o primă etapă, analizează relația pe termen lung dintre cele trei variabile, iar în cea de-a doua etapă, este folosit modelul dinamic
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Lucrarea are la bază procedura în două etape din modelul Engle și Granger. Într-o primă etapă, analizează relația pe termen lung dintre cele trei variabile, iar în cea de-a doua etapă, este folosit modelul dinamic VEC, bazat pe cauzalitatea Granger pentru a testa relația de cauzalitate dintre variabile. Rezultatele cercetării lui Acaravci și Öztürk arată o relație de cauzalitate într-un singur sens, între creșterea ISD și PIB în Cehia și Slovacia; în Letonia, între PIB și ISD, și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
etape din modelul Engle și Granger. Într-o primă etapă, analizează relația pe termen lung dintre cele trei variabile, iar în cea de-a doua etapă, este folosit modelul dinamic VEC, bazat pe cauzalitatea Granger pentru a testa relația de cauzalitate dintre variabile. Rezultatele cercetării lui Acaravci și Öztürk arată o relație de cauzalitate într-un singur sens, între creșterea ISD și PIB în Cehia și Slovacia; în Letonia, între PIB și ISD, și în Polonia, între ISD și exporturi. O
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
termen lung dintre cele trei variabile, iar în cea de-a doua etapă, este folosit modelul dinamic VEC, bazat pe cauzalitatea Granger pentru a testa relația de cauzalitate dintre variabile. Rezultatele cercetării lui Acaravci și Öztürk arată o relație de cauzalitate într-un singur sens, între creșterea ISD și PIB în Cehia și Slovacia; în Letonia, între PIB și ISD, și în Polonia, între ISD și exporturi. O cauzalitate biunivocă a rezultat între PIB și export, pentru Letonia și Slovacia, și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
dintre variabile. Rezultatele cercetării lui Acaravci și Öztürk arată o relație de cauzalitate într-un singur sens, între creșterea ISD și PIB în Cehia și Slovacia; în Letonia, între PIB și ISD, și în Polonia, între ISD și exporturi. O cauzalitate biunivocă a rezultat între PIB și export, pentru Letonia și Slovacia, și între export și ISD, pentru Letonia. Nu există o relație unică pe termen mediu și lung sau de echilibru între PIB real, export real și ISD în Bulgaria
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
export și ISD, pentru Letonia. Nu există o relație unică pe termen mediu și lung sau de echilibru între PIB real, export real și ISD în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, România și Slovenia. Analiza econometrică sugerează că nicio relație de cauzalitate în cadrul modelului dinamic VEC pentru aceste țări, inclusiv România, nu poate fi estimată. Relația de cauzalitate PIB, exporturi de bunuri și servicii și ISD, capătă semnificații particulare de la o țară la alta, în funcție de nivelul său de dezvoltare economico-socială, de competitivitatea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de echilibru între PIB real, export real și ISD în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, România și Slovenia. Analiza econometrică sugerează că nicio relație de cauzalitate în cadrul modelului dinamic VEC pentru aceste țări, inclusiv România, nu poate fi estimată. Relația de cauzalitate PIB, exporturi de bunuri și servicii și ISD, capătă semnificații particulare de la o țară la alta, în funcție de nivelul său de dezvoltare economico-socială, de competitivitatea, în sens larg și în sens restrâns, din punct de vedere microși macroeconomic, precum și de particularitățile
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
utilitățile publice (deși această diferențiere există în cazul României), cât despre elemente care alcătuiesc modul de viață și activitate specifice pentru o colectivitate sau alta. De altfel, rămânerea în urmă a satului (ruralului), în privința beneficierii de facilități tehnice, are o cauzalitate istorică multiplă. În societățile dezvoltate însă apropierea satului de oraș, în privința confortului locuirii, a devenit atât de mare, încât percepția tradițională a ruralului, ca zonă slab dezvoltată, și-a pierdut semnificația. Unele zone exterioare centrului urban oferă, adesea, un nivel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
al depresiilor, în special anomalii ale sistemului neurotransmițător noradrenergic și, mai ales, dopaminergic, în schimb, așa după cum constată numeroși autori, nu există încă un model univoc care să explice în mod riguros depresia, în special la adult, în termeni de cauzalitate (Ce anume provoacă ce? Tulburarea organică provoacă depresia sau depresia antrenează aceste tulburări?). În ceea ce privește adolescentul propriu-zis, majoritatea studiilor organice întreprinse nu fac decât să reia aceleași ipoteze și să aplice adolescenților deprimați aceleași experimente ca și la adulți. Într-un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unor factori de mediu și a celor care țin de „evenimente de viață” asupra stărilor depresive ale adolescentului. Totuși, este necesar să privim aceste lucruri cu o oarecare prudență: aceste evenimente de viață nu trebuie înțelese ca niște factori de cauzalitate liniari ci ca niște factori de risc al căror cumul și repetare par să aibă o pondere patologică deosebită. Mai multe studii recente au abordat aceste relații complexe (Choquet și colab., 1988; Berndt și Zinn, 1992; Gispert și Eheeler, 1992
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a unui adolescent este în același timp un act individual dar și un gest social, care pune sub semnul întrebării mediul în care trăiește subiectul. Act binar în aparență (este sau nu este), acesta reclamă adesea explicații în termenii unei cauzalități liniare deși determinanții sunt multipli, iar gestul este întotdeauna polisemic. Provocând adultului contrareacții negative (cum poate un tânăr care are toată viața înaintea lui s-o risipească astfel!), tentativa de suicid ridică problema chiar a rolului activității medicale, ceea ce explică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au propus să analizeze aspectele concrete ale conduitei suicidare. În schimb, semnificația actului suicidar se dovedește a fi mult mai complexă, supradeterminată și polisemică. Punând în cauză dorința de viață a subiectului, putem ușor înțelege că o explicație în termenii cauzalității lineare, corelând acest act cu un eveniment punctual, ar fi în cel mai bun caz foarte incompletă, dacă nu chiar total înșelătoare. Cu toate acestea, în psihologia simțului comun tocmai acest gen de explicații pare să atragă întotdeauna adepți. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adevărate prin calcul și măsurare cantitațională, ci și prin matricea de apreciere a calitativului, fenomenele economice neavând sens altcumva decât ca rezultat al dualității raționale și emoționale regăsite în natura umană. Știința economică este, în definitiv, o știință a descifrării cauzalității în care sunt implicate atât obiecte, nu neapărat fizice, cât și subiecți, nu exclusiv raționali. Economia nu se ocupă doar de efecte, ci și de evenimente de tip comportamental, după cum ar fi incompletă ca metodologie dacă ar viza doar cantitativul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
performanțele cognitive ale fizicii, care au conferit științei în general statutul de putere. Fizica operează cu metode care o asigură să-și întemeieze teoria pe adevăr, inclusiv în privința coincidenței cu faptele a tezelor ei ce stă la baza forței predictive: cauzalitatea lineară ce exprimă recurența. Fizica este prietenă cu adevărul demonstrat în maniera incontestabilă a experimentului. Dar, atât și nimic mai mult, care ar putea să-i confere drepturi de a pretinde filiații genetice în orice direcție a cunoașterii, uneori având
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în maniera inductivă, fie în cea deductivă. Timpul este egal cu sine și ca trecut, și ca prezent, și ca viitor pentru fizică. Evident că pentru varianta ei clasică, îndoielile în privința obișnuințelor cognitive ale fizicii survin la nivelul cuantic, unde cauzalitatea lineară nu este de ajutor ca model explicativ, când ubicuitatea elementelor suspendă timpul, iar nonlocalizarea anulează spațiul cu sensurile lor primare, de exemplu (Bohr, 1969). În fond, fizicienii reproșează Economiei ceva ce este imposibil de făcut în legătură cu obiectul ei: să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
economice pentru că pe această cale se nuanțează enunțurile, se aproximează adevărurile cu care operează, inclusiv pentru reinterpretarea problemei ciclurilor și din perspectiva ideilor, al unui balans al preferințelor pentru modelul explicativ al teoriilor. În bună măsură ciclurile realității economice, fără cauzalitate lineară, își găsesc reflectarea în ceva ce pare să fie un ciclu al teoriilor, al schimbării periodice a accentelor în configurarea contextelor economice. Fixarea în dogma ipotezei de lucru și în credința efectelor determinist interpretate creează inevitabil un fel pervers
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de sensuri. Sistemele economice nu au cum să fie sisteme fizice pure, de natură obiectuală, pentru că sunt, pur și simplu, sisteme ale intersubiectivității. În Economie nu se ajunge la reguli și regularitate pe calea clasică a fizicii, bătătorită de determinism, cauzalitate și recursivitate, ci și pe una mai complicată, atașată stărilor dinamice ale sistemelor complexe, cu comportamente stocastice, decelabile ca posibilități, supuse incertitudinii ofertelor și riscului matematizat probabilistic. Obligația predictivă a economiei este simptomul unei maladii, cea a fizicalizării perspectivei, chiar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pentru faptul că neregularitățile prin autocopiere sugerează procesul de creștere, ultima relicvă a teoriei progresului păstrată cu sfințenie de Economie. Dar este posibil ca recursul la teoria fractalilor să acopere ca o scuză salvatoare păcatul Economiei de a crede în cauzalitate lineară, în determinismul vizibil al cogniției materialiste din care provine. Haina de împrumut, pentru a putea să aibă acces la clubul complexității, constituie o soluție rușinoasă, dar sănătoasă, pe principiul că mai bine este să evadezi în metateorie decât să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tristețe la credința unora care continuă să susțină, de exemplu, că experimentul galileian cu planul înclinat a fost consecința existenței în natură a tipurilor de viteză și, mutatis mutandis, că ideea de sistem explică retroactiv faptele și fenomenele istorice. Obsesia cauzalității, dar mai ales ridicarea determinismului cauzal la rang de metodă de explicare relativistă a lumii, acoperă suprafața ideii de sistem și o face atemporală. Evrika are eterna ei trăire în fiecare teoretician predispus la sfidarea temporalității. Doar că strigătul de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
persistentă, fie la femeie, fie la bărbată; vaginismul (spasmul involuntar al musculaturii vaginului, care ineterferează cu actul sexuală. Trebuie notat faptul că pentru a pune un diagnostic disfuncțiile prezentate mai sus trebuie să fie recurente și persistente. Înainte de presupunerea unei cauzalități psihologice trebuie exclusă posibilitatea unei baze organice a disfuncției sexuale. Kaplan (1974Ă susține o teorie multicauzală a disfuncțiilor sexuale la mai multe niveleintrapsihic, interpersonal și comportamentalși enumeră patru factori are au un rol în apariția acestor tulburări: lipsa de informare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]