3,886 matches
-
tunurile, cum se desfășurau trupele și cum alergau patrule de cavalerie pe văi. Izbucnește fumul dintr-un tun și se alege un colac frumos. "Uite, uite ce colac, ce cerc frumos, zice Racoveanu... Ca la circ, domnule, sar caii de cavalerie în colac, pe dealul cellalt..." La masă, când se aduc fructele. "Ara, bre, de ce n-ai adus mai puțin?... De abea se vede strugurele în dosul florilor de pe farfurie... Nici nu mai spăl bucățica de poamă, că din puțină ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și destul de rău voitori; totuși în fața blândeței nu se poartă ca niște dușmani. Azi plecăm de la Mahlata și venim la Devenci. Pe drum ne întâlnim cu o seamă de soldați bulgari liberați după ce au fost prinși de divizia noastră de cavalerie. O brigadă de 7000 de oameni s-a predat fără rezistență, și soldații (printre care era și un student din Germania) spun că n-au voit să lupte împotriva Românilor, că Danev e cel mai urât om din Bulgaria etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
doi, unul fruntașul Enea, din plutonul meu și un soldat, care s-a sinucis "din pricina mizeriilor" cum spunea el: un neurastenic. Auzim încă de dincolo de munte de dezastrele pe care le face holera între vânătorii reg. 4, între artileriști și cavalerie și între soldații regimentului Roman 14 și Dorohoi 29. Trecem muntele pe o vreme frumoasă, în condiții bune, și ajungem cătră seară la Etropol. Acolo, vedem holerici morți dela vânători. La Mircovo, după oficierea tedeumului, într-o încântătoare poziție între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trecerea e primejdioasă. Atunci pe unde să treacă trupele, dacă trecerea pe acolo e primejdioasă? Cu toate astea pe acolo trecem. În drumul de la Golemi Izvor la Turschi Izvor, trecem printr-un sat frumos Glozene unde sunt cartiruite trupe de cavalerie din corpul II de armată, de 16 zile. Ofițeri, în balcoane, privesc trecerea noastră, cu batistele la nas. Ei n-au trecut Balcanii și au făcut războiul cu șampanie, și, zice-se cu dame... Încaltea, la Lovcea, holera e în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu slujitorii lor, fânul și grăunțele. 3. Mare medelnicer: stă și el la mesele mari îmbrăcat într-un costum la fel cu stolnicul. Are subt el alți medelniceri îmbrăcați cu caftane și încinși cu brâie roșii. 4. Serdar, general de cavalerie cătră tătari, având subt mână călărimea dela Orhei și Lăpușna. 5. Mare clucer adună la camară cele trebuitoare, cum și vânatul și sarea. El adună mierea, untul, brânza pentru peșcheșul la Turci.10 Pe când visa în lumina zorilor, a venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care merge înainte și pe laturile ordiei împărătești. Întăiu atacau Azabii, după aceea ianicerii. Deliii nebunii, îmbrăcați în piei de fiară, leoparzi și lei. Amestecați cu urdia umblau dervișii, cu comanace înalte de păr de cămilă. Spahii cu flamură roșie cavalerie regulată cu pavăză, arc și curasă. Tabere de care cu proviant. Steagul ienicerilor era alb, cu un verset din coran și un iatagan brodate cu aur; aga ienicerilor avea semn al puterii trei tuiuri. Ienicerii purtau cu ei cazanele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
politică înțeleaptă, rivalitatea polono-maghiară în interesul lor și al Moldovei. De altfel, Polonia își îndreaptă până la mijlocul secolului al XV-lea eforturile sale militare în alte direcții decât cucerirea Moldovei, fiind preocupată să integreze politic Lituania sau în luptele cu cavalerii teutoni. Voievozii Moldovei, spre sfârșitul secolului al XIV-lea și în prima jumătate a secolului următor, își căutau miresele la curtea polonă, fie că era vorba de un voievod de talia lui Alexandru cel Bun, fie că e vorba de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
decât după 1470, din moment ce n-a fost în stare să-i taie capul Isaia în 1468. Afirmând că Isaia n-a călătorit acolo unde-i poruncise domnul, cronicarul comite o eroare elementară: o localitate nu se ia cu asalt de către cavalerie, indiferent cât de slabă ar fi fortificată. A treia inexactitate: oastea nu se putea risipi de la sine. O oastea se adună și se risipește (demobilizează) în urma unui ordin, dat de un șef, care e comandantul ei. Ștefan nu putea rămâne
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Regele s-a retras pentru că îl supărau condițiile climaterice, dar chiar Antoche spunea că regele a pornit o campanie în timpul iernii ca să-l surprindă nepregătit pe Ștefan. De la Carol cel Mare până în secolul al XIX-lea, din momentul în care cavaleria a căpătat o importanță deosebită pe câmpul de luptă, organizarea campaniilor militare se făcea când da colțul ierbii, ca să aibă hrană pentru cai. Matei știa ce face, așa că nu l-a luat cu frig numai după ce a ajuns la Baia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
militare pe care le făceau muntenii și moldovenii. Nu sunt cunoscute amănuntele în legătură cu relațiile moldo-muntene la începutul anului 1469. Cerându-i regelui polon să-l ajute împotriva dușmanilor săi, Ștefan îi enumerase printre aceștia și pe munteni. Încheind luptele cu cavalerii teutoni, Cazimir își va îndrepta eforturile spre reglementarea raporturilor cu Moldova. Tratativele purtate în anul 1468 nu erau mulțumitoare pentru rege. În mod practic, potrivit cutumelor feudale, el nu avea decât o suzeranitate nominală, din care cauză caută să-l
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care nu erau cunoscute locurile. Valea este mlăștinoasă, Bârladul curgând cu dese meandre într-o luncă nu prea largă. Pământul clisos și alunecos, apa zăpezii care se topea din pricina moinei transformau valea într-un loc cu totul nepotrivit pentru desfășurarea cavaleriei. Drumul urmează pe sub poala dealului firul de apă, care de multe ori îl întrerupe trecându-1 de pe un mal pe altul. Un dușman avantajat din punct de vedere numeric nu putea să exploateze această superioritate pe un asemenea teren și într-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de înfruntat o țară care știa să se apere. Că domnul a avut dreptate în judecarea evenimentelor o arată și faptul că după bătălie, sultanul a rămas timp de trei zile în tabăra de la Războieni. Mahomed avea la dispoziție o cavalerie foarte numeroasă formată din spahii, azapii și achingii. Victorios, în chip firesc ar fi trebuit să lanseze această călărime în urmărirea oastei lui Ștefan. N-a făcut-o, iar acest amănunt spune multe. Rămâne de discutat care au fost pierderile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Transilvania, va pătrunde și el în Țara Românească și o ia în captivitate pe Maria, soția lui Țepeluș. Pregătirile făcute de sultan au avut însă ca scop cucerirea insulei Rodos, pe care o stăpâneau Ordinul Ospitalier al Sfântului Ion (cavalerii ioaniți, cunoscuți mai târziu drept cavalerii de Malta). Turcii debarcă în insulă la 23 mai 1480, dar atacurile lor sunt respinse și încetează asediul la 27 iulie. La 28 iulie 1480, sultanul trimite o altă flotă, care debarcă în sudul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
terestre. Participau trupele de elită ale Casei Imperiale - ienicerii, azapii și spahii. Franz Babinger scria că Imperiul Otoman este împărțit în 60 de sangeacate și fiecare sangeacat era obligat să trimită la chemarea sultanului 1.000 de oameni. Spahii formau cavaleria de elită; ei posedau feude și numărul lor se ridica la 40.000, în 1475. Mai erau achingii, călăreții care mergeau în dobândă, circa 15-20.000, care se deplasau înaintea armatei, aruncând groază prin sălbăticia cu care se comportau față de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
implicarea regatului în conflictul cu Imperiul Otoman. În luna martie 1485, regele a convocat Dieta la Torun, unde s-a discutat, printre altele, problema ajutorării Moldovei. Solicitând concursul vasalilor pentru a merge în sprijinul Moldovei, Cazimir a întâmpinat opoziția acestora. Cavalerii teutoni, și alți vasali ai regelui, cărora nu le surâdea de loc ideea să lupte într-o țară atât de îndepărtată, cum era Moldova, i-au cerut regelui dovada că Ștefan cel Mare era vasalul său, pentru că numai în acest
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de acesta fiind făcute „de cineva interesat de amănunte militare”, după cum crede Gorovei. Am discutat în amănunt despre afirmațiile făcute de cronicar în legătură cu lupta de la Baia. Un cronicar care nu știa că un loc întărit nu poate fi atacat cu cavaleria, neștiutor cu privire la organizarea militară a Moldovei, înseamnă că nu este nici măcar un amator în probleme de istorie militară. Afirmațiile sale în legătură cu lupta de la Șcheia sunt confuze. Nu numai că nu este un expert militar, cum l-au considerat unii, dar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu fu mișcată din loc până atunci, și în baricada pe care o făcuseră din care. Adunați și ghemuiți acolo, se făcură nevolnici de apărare și se împiedicau unii pe alții”. Situația devenise disperată când regele, din mijlocul pădurii, trimite cavaleria regească. Aici se produce confuzia. Dacă moldovenii răsturnaseră carele din capul coloanei, însemna că regele era prins în capcană. În situația respectivă, cavaleria regală ar fi putut manevra cu greu, fiind ea însăși atacată. Wapowski nu l-a urmat aici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de apărare și se împiedicau unii pe alții”. Situația devenise disperată când regele, din mijlocul pădurii, trimite cavaleria regească. Aici se produce confuzia. Dacă moldovenii răsturnaseră carele din capul coloanei, însemna că regele era prins în capcană. În situația respectivă, cavaleria regală ar fi putut manevra cu greu, fiind ea însăși atacată. Wapowski nu l-a urmat aici pe Miechowski, care scrisese că regele și wielkpolanii trecuseră de pădure în ziua de 25 octombrie și își așezaseră tabăra, după ce ieșiseră din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-au prăvălit peste poloni, blocând drumul. Se menționează faptul că „însuși Ștefan, Voievodul Moldovei, a sosit cu mare oaste de călăreți”. Aflând regele că oastea rămasă în urmă se află într-o situație dificilă, a trimis în ajutorul ei cavaleria regală. A aflat, deci, nu era în pădure, unde-ar fi fost el însuși martorul celor petrecute. Wapowski relatează „Aceasta - cavaleria regală - ieșind din pădure în marș grăbit, în sunetele trâmbițelor și al tobelor, în zgomotul luptătorilor și în sclipirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
călăreți”. Aflând regele că oastea rămasă în urmă se află într-o situație dificilă, a trimis în ajutorul ei cavaleria regală. A aflat, deci, nu era în pădure, unde-ar fi fost el însuși martorul celor petrecute. Wapowski relatează „Aceasta - cavaleria regală - ieșind din pădure în marș grăbit, în sunetele trâmbițelor și al tobelor, în zgomotul luptătorilor și în sclipirea armelor strălucitoare, se aruncă cu mare avânt asupra dușmanului. Se încinse o luptă cruntă: cetele lui Ștefan n-au putut susține
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a desființat ipoteza lui Górka, arătând că ea a pornit de la confuzia dintre numele Moldovei și Munteniei care era identic: Valahia. În cel mai autorizat izvor, cronica lui Wapowski, întâlnim informația potrivit căreia „cetele lui Ștefan” s-au luptat cu cavaleria regală în tabăra de la intrarea în codru. Așadar, oastea moldovenească s-a luptat în Codrii. Istoricul Fr. Papée a afirmat că Ștefan cel Mare nu a participat la lupta din Codrii Cosminului, dar admite că, pe lângă aliații lui Ștefan, au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
feudală central-europeană. Pe stâlpul din stânga, din fața altarului, s-a descoperit o frescă înfățișând un cavaler feudal în armură. Toate acestea l-au determinat pe Nicolae Iorga să subintituleze cel de-al patrulea volum din marea sinteză de istorie a românilor Cavalerii. În 1907 și 1908, Ion Bogdan a realizat două studii despre organizarea militară a Moldovei în Evul Mediu în care, făcând o paralelă cu organizarea militară din Polonia și Ungaria, a ajuns la concluzia potrivit căreia în Moldova a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apusul Europei nu este identic cu modul în care apar relațiile feudale în sânul societății românești. Datorită ofensivei musulmane spre inima Franței, după cucerirea Spaniei, Carol Martel a fost obligat să formeze o armată de călăreți, care să se opună cavaleriei musulmane. Neavând venituri, care să îngăduie organizarea unei călărimi greu înarmate, Carol Martel a înzestrat pe cavalerii săi cu o bucată de pământ numită feud. În schimbul feudului, stăpânul acesteia era obligat să meargă la oaste, la chemarea regelui. Astfel s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1302, francezii numărau 1.500-2.000 de cavaleri și 1.500-2.000 de arbaletieri. Flamanzii aveau 6.000-7.000 de sulițași și 60 de cavaleri. Frontul, pe care desfășura lupta, era de 800 de metri. Terenul fiind accidentat, nu îngăduie cavaleriei franceze să atace, din care cauză asistăm la prima victoriei a infanteriei asupra cavaleriei, în Evul Mediu. În schimb, la Cassel, în 23 august 1328, Filip al VI-lea, regele Franței, masacrează oastea flamandă de pedestrași care, din pricina lipsei de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Flamanzii aveau 6.000-7.000 de sulițași și 60 de cavaleri. Frontul, pe care desfășura lupta, era de 800 de metri. Terenul fiind accidentat, nu îngăduie cavaleriei franceze să atace, din care cauză asistăm la prima victoriei a infanteriei asupra cavaleriei, în Evul Mediu. În schimb, la Cassel, în 23 august 1328, Filip al VI-lea, regele Franței, masacrează oastea flamandă de pedestrași care, din pricina lipsei de apă, părăsise poziția întărită. Au fost uciși 3.185 de flamanzi, ceea ce înseamnă că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]