1,815 matches
-
prind dacă pielea lui Vero era albă, dacă nu puteam găsi contrastul dungii de la sutien sau chiloți. Revin. Ai văzut cum lucește ciocolata în reclame, motorină nu alta, așa lucea și Vero, în lumina de veghe a bărcii, împletită în cearșafurile albe de damasc subțire și răcoros. Cred că lucea și datorită cremei cu care se dădea câte o oră în flecare seară, poate și din lipsă de altă preocupare, dar sigur și din cauza soarelui în care se bălăcea toată ziua
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dar probabil numai când era singur, și îl târăsc până în cameră, să-i arăt tăciunelui că ventilatorul lui de căcat de-abia se mișcă. Deschid ușa și imediat o închid la loc. în pat, goală și, probabil, adormită, Vero îmbrățișa cearșaful. O mai văzusem goală, dar întotdeauna pe barcă, cu toți de față și aveam senzația că toți se uitau la mine dacă mă holbez după ea. Recunosc. Mi-au fugit ochii de câteva ori, dar tot cu frică să nu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de un dolar, pe care de obicei îi foloseam să dau șpăgi hamalilor pe vremea când încă eram în India și ce departe era India asta de mine, ăștia rătăciți într-un buzunar de la rucsac, o mie de franci, două cearșafuri de cinci sute și celebra sută de dolari, ascunsă în curea, pentru momente de maximă criză. Ciudat e că nu mai umblasem la fermoarul secret din curea de dinainte de plecarea mea din Franța. Mai avearn o carte de credit, pe
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ea a fost mai bună decât ea, așa că am petrecut o noapte de vis. Dimineața, pe la 6, am trezit-o, i-am cerut o cafea în cameră, simțeam că trebuie să elibereze ringul. S-a trezit, s-a întins sub cearșaf, a chițăit puțin, bâiguind ceva de genul "iubitule, ce bine a fost" sau "am știut eu de ce m-am dat drept gagica ta", "îmi pare rău că relația noastră a început cu o minciună, dar mi-a plăcut". De la asta
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
eu), sânt un prieten care a avut sarcina să fie gazdă în locul lui la petrecere, el (adică eu) fiind plecat la București cu un turist care și-a pierdut pașaportul." S-a făcut albă de nu o mai vedeai sub cearșaf. Au decolat către mine în ordine: perne, pantofi, ceașca de cafea, cam tot ce-i venea la îndemînă, cât despre cuvinte, nu poate pixul să scrie și hârtia să le suporte (poate citite după 12 noaptea cu pătrățel roșu). Când
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
certitudinea că eu sânt și eu, și el. Ajuns de pe balcon în camera cealaltă, mi-am așezat cu o mână câteva haine în dulap, în timp ce cu cealaltă aruncam în baie periuța și pasta de dinți, iar cu piciorul drept tăvăleam cearșaful și perna să pară că dormisem acolo. Mi-am dat cu mâna prin păr ca să arăt adormit și deschid nervos ușa din spatele ciocănitoarei mele, care tocmai își lua avânt să penetreze. V-ați prins că am trecut din balcon în
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
citească în cinci graiuri ale pământului, să se roage în arabă și în latină unui Dumnezeu fără chip și să-și ungă trupul cu uleiuri înmiresmate așa încât așternuturile să-i păstreze parfumul mult după ce forma trupului ei a zvâcnit dintre cearșafuri, Isabel nu s-a căsătorit cu Abd al-Aziz. S-au reîntâlnit, da, nu la apus, ci într-o dimineață, în grădina de portocali sub care putrezea trupul lui Theodomer și nu, nu au plâns, ci s au iubit în bătaia
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
vâlvătaie nevăzută. Efluviile au început să se facă simțite în tot orașul. S-au ridicat încet, ca din mor minte. Trupuri străvezii de parfum în întuneric. S-au stre cu rat pe ferestrele deschise, s-au lăsat să alunece pe sub cearșafuri, printre brațe, pe sub vise, printre suflete. Au îmbibat cerneala tipografică și covoarele cu fir de lână. S-au cuibărit în tencuieli și au făcut boltă peste parcuri și linii de tramvai. Pe Alexandre l-au trezit când era bine trecut
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cu mai multe uși. O deschise pe cea mai apropiată. Era un dormitor spațios cu o mare fereastră boltită, care dădea spre o pădurice de arbori ci-clopeeni. Gosseyn îl trânti pe Prescott pe podea, lângă pat, rupse în grabă un cearșaf și cu fâșiile obținute îl legă și-i puse căluș. În vârful picioarelor, coborî din nou în living-room. Zdrăngănitul neîncetat al ustensilelor de bucătărie avu darul să-i alunge crisparea. După toate aparențele, femeia nu auzise nimic. Gosseyn traversă livingul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Care corp? ― se miră Gosseyn. Apoi înțelese. Corpul I. Uită de Crang. Intrând, văzu și alte aparate, mese, dulapuri de perete pline cu flacoane și eprubete, iar într-un colț ― alungită pe un platou mobil ― o formă acoperită cu un cearșaf alb. Uitându-se la silueta întinsă, Gosseyn simți cum, treptat își pierde stăpânirea de sine! De zile întregi i se tot vorbea de celălalt corp al său și dacă imaginea sugerată verbal, deși o respinsese, totuși îl afectase, acum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
plămâni ― pleoapele clipiră des; treptat, din nou sigur că trăiește, dar încă amețit, își lăsă conștiința să ia contact cu forma inertă, fără viață. Și fără să-și dea seama că se mișcă, se apropie de platou, întinse mâna, apucă cearșaful cu vârful degetelor, îl ridică, îl trase deoparte și-l lăsă să cadă pe jos, dezvelind cadavrul. 14 Gosseyn se așteptase să vadă niște resturi aproape carbonizate. Într-un anume fel, corpul întins, rigid pe placa de marmoră părea oribil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
rămase suspendate dincolo de ușile sălilor de examen. Între finalul examenului propriu-zis și afișarea rezultatelor, se scurseseră câteva zile de așteptare, copleșite de emoții trăite de candidați în preajma marilor ferestre ale liceului. Veni și ziua cea mare. Se afișară listele! Pe cearșafuri mari de hârtie erau înscriși fericiții câștigători ai marii bătălii. Întâlnind numele lor în rândul reușiților, atât Mihăiță cât și Vișinel fură cuprinși de o mare bucurie. Încercară totuși o palidă tristețe, neexprimată, că nu se aflau pe o treaptă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
le scuturi, începe să ningă viscolit. Poate că o înțelegere într-un fel, organică, a mîntuirii a avut loc și hotărîrea, întoarcerea sau nu, e imposibil de decis. „-E incredibil!“-exclamă Doctorul-„Îl umpem cu lichide, transpiră mereu de storci cearșafurile și febra nu scade. Parcă a băut uraniu. Aduceți pungi cu ghiață! Mă mir că nu-i fierbe creierul, cît i-a mai rămas!“. Se uită la mine, apoi studiază totul în jur: colțurile camerei, tavanul, vitraliul. Pasărea dispare și
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ghiață holocaustul. Acolo, în tăcere irespirabilă, toate cuvintele se confundă și numele se afundă într-o ireversibilitate funerară. O soră îmi injectează ceva în punga de perfuzie. Un alt medic ridică privirea de pe monitor și-mi privește corpul înfășurat în cearșafuri ude. Spasmele se domolesc. Ei nu se tem de moarte. Dar poate că-i vorba de moartea altcuiva, a unui străin. Căci toată lumea îi îngroapă pe cei apropiați cumva, cu o conștiință încărcată. Rapid și adînc. Și-i pomenesc, ținîndu-le
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
suflu spre becul incandescent. Filamentul subțire se rupe, iar camera rămâne în întuneric. Miezul nopții. Camera e goală. Pereții albi o fac să arate ca o chilie. Singurul obiect care estompează ecoul sune telor e un pat mare, învelit în cearșafuri albe. Sophia stă pe pat. Doarme. Stau la câțiva centimetri de pat. Aștept ca prin somnul ei să treacă ceva. O nălucă. Ceva care să-i schimbe ritmul respirației și să-i agite trupul. Aștept. Trag cu ochiul la clepsidra
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
să cred că ele sunt sursa mirosului nedefinit. Camera se mic șo rează brusc. Cavanosa s-a oprit lângă mine. Își pri vește soția. Vocile tac definitiv pentru o secundă. Cavanosa se apleacă și întinde mâna dreaptă. Trage cu grijă cearșaful peste trupul Sophiei. Apoi se retrage încet spre ușă. Îl urmăresc cu privirea. Sunt gata să îl prind dacă alunecă. N o să-l las să cadă. Povestea nu e gata. Povestea trebuie spusă, iar Cavanosa e un personaj important. Un
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
în secunda doi l-aș da în judecată pe ăla care a făcut patul și a avut nerușinarea să-mi ceară banii ăștia pe el. Bat câmpii. Patul n-a scos nici un sunet. S-a auzit doar un fâșâit de cearșaf. Sophia calcă pe parchet, cu picioarele goale. Parchetul nu scârțâie. E din lemn masiv. Aplicat cu un adeziv special, pe o șapă turnată perfect. Sophia deschide ușa și iese pe hol. N-are rost să-ți mai spun că nici
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Uitasem numele surorii lui David. Eu, care nu visam niciodată. Încă din copilăria joasă nu cunoșteam altceva în afară de somnul adînc, lipsit de vise. De fapt, somnul începea din momentul în care îmi strecuram mîna sub pătura înfășată cu grijă, simțeam cearșaful răcoros și trăgeam colțul cuverturii de pe pat. Ca și cum ai fi deschis o ușă. Îmi plăcea să împăturesc astfel încît deschizătura să fie cît mai mică și să alunec sub pături ca și cum aș fi dormit într-un plic. Scrisoare cu destinație
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
înmormântarea gornistului trecuse cu creionul "DA" sau "NU". 1. înmormântarea cu dricul tras de patru cai mascați DA 2. Coșciug din lemn de fag în formă de cutie DA 3. Decorațiuni de alamă pe coșciug NU 4. Perna respectivă și cearșaful necesar DA 5. Masa drapată și garnitură de plante NU 6. Patru sfeșnice la catafalc DA 7. Doliu la marchiză cu marcă inițiale NU 8. Două steaguri cu crepuri și panouri de doliu la poartă DA 9. Coliva și sfeșnicul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
adusese doar chipul melancolic al femeii în fața lui. Fenomenul funcționase și invers. Imaginea Bătrânului se dezvăluise și ea Despinei, ca și cum amândoi ar fi privit în același timp în aceeași oglindă. Șocat și răscolit, cu gesturi febrile, Bătrânul acoperi instinctiv cu cearșaful luciul oglinzii, obturând pentru totdeauna privirea rugătoare, surprinsă și nedumerită a Despinei. Deprinsese cu greutate și șovăire să iubească în taină o himeră, o știmă a apelor. Dar nu știa să primească un dar, de bună seamă neprețuit dar periculos
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
O singură dată a trebuit să înnoptez într-un mic oraș de provincie, al cărui hotel avea toate camerele ocupate. Am căutat mult timp un loc unde să pot dormi, renunțasem la cină și la duș, la prosoapele calde și cearșafurile proaspăt spălate. Eram dispus să plătesc oricât pe o cameră mică și plină de igrasie, fără telefon sau sistem de încălzire, dar care să aibă măcar un pat și o pătură. Am încercat la hotelul gării, însă nu am avut
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
batista și biletul în primul compartiment, trase fermoarul și se duse mai aproape de trunchiul copacului. Acum doamna Aurelia se uită la știri și mănâncă bomboane de ciocolată. Oare Nela i-o fi așezat pernele la spate? I-o fi întins cearșaful bine până la stinghie? 133 veni repede, Mara se urcă prin față, perforă și se așeză pe primul șir de scaune. Geamantanul îl avea între picioare, iar poșeta odihnea pe coapse. Instalată lângă fereastră, se mândri imediat cu achiziția ei, apoi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
mai scotea aburi... înseamnă că leșinul nu durase prea mult. În gură simțea gustul amar al febrei, îl durea spatele și, când încercă să ridice mâna, avu impresia că tot sângele îi țâșnise din ea și îi udase pătura și cearșaful... dar nu era sânge, era doar transpirație. Greața îi revenea treptat, în timp ce aștepta ca mercurul termometrului să urce spre pielea lui fierbinte. O clipă avu impresia că o aude pe Alma la bucătărie... o strigă... însă Alma plecase demult la
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și se chinui să se trezească. Pentru moment crezu că izbutise, că o să vadă din nou ecranul televizorului, noptiera cu medicamente, ceaiul aburind și patul cu așternutul transpirat. Alma probabil că e în bucătărie și o să vină să-i schimbe cearșaful și apoi o să-l țină de mână strâns toată noaptea. Dar când deschise ochii se trezi în ploaie printre lianele ce se cățărau pe pantalonii săi. Păsările îi atingeau fața cu vârful penelor din aripi. Primul pas a fost mai
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
tresări. Îi mângâie părul cu vârful degetelor, o văzu zâmbind prin somn și se gândi că vor ieși din cabina liftului, vor merge acasă, se vor spăla și vor mânca împreună. Era din ce în ce mai încrezător că undeva există un dormitor cu cearșafuri albastre mirosind a balsam proaspăt și o cadă de baie cu gel de duș. Se vor bălăci ore în șir în miros de lavandă și levănțică, apoi el își va tăia unghiile, ea își va pensa sprâncenele; însă mirosul de
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]