1,269 matches
-
a problematicii modernizării organizațiilor internaționale, cristalizată în gândirea politică a tovarășului Nicolae Ceaușescu, se distinge prin luciditate, realism și spiritul unei înalte răspunderi" (Datcu în Caraciuc: 1980, 109; subl. m.). Dar sensul în care realismul este utilizat în propaganda oficială ceaușistă diferă radical de semnificația care i se atribuie în RI. Referitor la problematica securității europene, Romulus Neagu scrie: "Noi nu dorim repet sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la 20 noiembrie 1972 ca conferința europeană (sic!) să devină un fel de conferință
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în jos, I Pe un mal frumos... / Loc de mănăstire / Și de pomenire"; "Nouă meșteri mari / Calfe și zidari, / Cu Manole zece / Care-i și întrece..." La primul nivel de semnificații, filmul are o poveste foarte accesibilă: în vremea dictaturii ceaușiste, un scenarist prezintă spre aprobare, la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, un scenariu realizat pe temeiul acestui mit. Nu numai că nu-i este aprobat, dar autorul-scenarist ajunge să fie anchetat de "organe" și condamnat la ani de închisoare spre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Parcurg fulgerător curriculum-ul, să aflu ce știam. Nimic. Nici un cuvînt despre cel care, ani și ani, sub zîmbetul flasc-onctuos, stătea cenzorul mai perspicace decît Popescu-Dumnezeu. În schimb, poetul se arată în curriculum fost și demnitar, de ce nu? pe la ambasadele ceaușiste din străinătate, e acum nașul unei fundații, vai, religioase, e îngerașul care adăpostește în sediul propriei fundații locuință în același timp o grea colecție de artă. Adunată cu japca, se-nțelege. Asta o fi, oare, societatea de mijloc a unei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu obțin de la invitații din noaptea asta de vis ce vor. Întrebările lor (retorice) își găsesc împlinirea în oratoria ireproșabilă a telecompanionilor. Corpolentul atinge momentul de vîrf cînd se oprește la cazul (nedreptățit) al bardului (corpolent și el), fost sorcovar ceaușist, picat, vai, în dizgrația prezentului, și asta pentru că... pentru că... răii, revizioniștii literaturii amestecă, eroare! oroare! poeticul cu politicul. Înduioșător moment. Apogeul persuasiv al celuilalt invitat: omul cu pensula mereu în mînă vrea să ne frăgezească în legătură, nu cu pictura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fascinante, pe jos, în clase fără bănci, întreținîndu-se copilărește, Și asimilînd totodată. Cu oarecare întîrziere se va ajunge și la noi, sîntem siguri, la imaginea aflată deocamdată pe ecran. Mimetismul la români. Aud compatrioți care, în cel mai neaoș naționalism ceaușist, spurcă Occidentul. Capitalist. Deci nemilos, decăzut (tot decade de pe timpul Marii Revoluții din Octombrie... sau Noiembrie, dar nu vrea să și putrezească, așa cum era prevăzut). Îl spurcă, dar... dar... își întrețin odraslele acolo. Într-o competiție autohtonă la modă, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îndemna să uităm), uitați-vă la ce se întîmplă acum în România. Scoasă pentru enorm de multă vreme de pe traseul ei organic, de regat armonios și blestemată să-și urmeze destinul republican, impus de ruși și de slugile lor dejiste, ceaușiste și... nomina odiosa. Ce dezordine! Lesne explicabilă, dacă prin adeziunea ignară a populației urmașii în linie dreaptă ai celor sus pomeniți se simt ca peștii în apa lor. Cu nostalgia dezordinii planificate, în care, la adăpostul patern al liderilor neocomuniști
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fond, un atare festival n-ar beneficia de gratitudinea protocolară a șefului statului? Da, dar cînd atare personaj e depozitarul resentimentelor României profunde enesciene atunci "înaltul patronaj" sună fals. Și dintr-un alt motiv. Cel al bagatelizării. În molipsitoare descendență ceaușistă, președintele de-acum (cu acute complexe regale) își bifează, sub același înalt patronaj, și sfeștaniile la coliva lui Mihai Viteazul, și descinderea, pionierească, între bobocii începutului de an, și compătimirea formală arătată... patronilor americani îndoliați. Prea mult. Patronajul ăsta să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
climat de uluitoare facilități moderne. (Inaccesibile, vai, nouă, aici, mai ales într-o materie atît de gingașă.) Dacă tot se vorbește de irelevanța unei antinomii stînga/dreapta, atunci Vadim a dat magistrala lovitură, uitînd pur și simplu de stînga lui (ceaușistă) și plasîndu-se, voios, într-o dreaptă (extremistă). Ce vreți, se plictisise și el! Schimbarea cum bate vîntul. De la răsărit. De la apus. A pictat, o parte din viață, ca Repin. Și n-a dus-o rău: a stat excelent cu purpuria
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
naivității!) să obțin înțelegerea (pecuniară) a C.J.-ului ieșean în tipărirea proiectatului meu album Uși ieșene celebre, a trebuit oroare! să străbat culoarele din Casa pătrată, pentru a ajunge la ușile "puterii"; înainte de toate, revulsiva impresie că pe bătutele preșuri ceaușiste mărșăluiesc aceleași fantome late-n funduri, care au deturnat pentru totdeauna efigia nobilă a Iașului; așa-mi trebuie! mi-am zis spăsit în fața refuzului perfid-grobian al apartcicilor de modă nouă; - magnolia din curtea Primăriei, altădată explodînd sublim în invoaltele corole
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în domeniul culturii, al artelor în speță. Un dialog cu parfum interbelic despre marii colecționari români de artă spulberați de comunism între istoricul Negu Djuvara și istoricul de artă Radu Ionescu este întrerupt (neprofesionist? tendențios?) de imagini cu insipidul cuplu ceaușist în timpul vernisajului noului înființat pe-atunci Muzeu al Colecțiilor, de fapt, crimă culturală în care și-au găsit cavoul excepționalele colecții particulare. Felul în care e prezentat... documentarul dezvăluie fără tăgadă stima respectivului post t.v. pentru ignarii dictatori. Ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iertare. Totul consumîndu-se adică într-o normalitate (după care atît am tînjit cu toții). Iar dacă din întinsul interviu decupezi secvența în care, întrebat fiind de reporter de ce nu a făcut mai de mult aceste mărturisiri crude despre Timișoara, fostul geal ceaușist mărturisește, sotto voce, că n-a vrut să... deranjeze, țara fiind concentrată pe aderările euroatlantice, dacă deci extragi numai și această gingășie cazonă, atunci coarda samariteană îți vibrează pînă la duioșie. Pledînd, de fapt, și ea, în favoarea aceleiași... normalități. Poți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sînt diferite. Încolo, oamenii picturii și ai scrisului se întîlnesc într-un spațiu pe care și-l vor cît mai edenic, întîlnirile acestea fiind realmente profitabile. "Spectacolele de sunet și lumină" de pe stadioane, găunoase ele însele, traduceau, involuntar, găunoșenia naționalismului ceaușist. Se-ntîlneau, în scenarii asiatice, voievozi cu recitatori din Nichita Stănescu, cete de călușari opincați cu Samsoni și Dalile dezbrăcați, pionieri cu academicieni, drîmba cu harfa, solzul cu trombonul. Știm noi pe cineva, nu?, care teribil s-ar mai vrea regizor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului? Septimiu Chelcea: Evenimentele din decembrie ’89 au deschis și pentru sociologie, ca și pentru alte științe socioumane, calea trecerii de la paradigma marxistă, În varianta ei ceaușistă - singura acceptată oficial până la acea dată -, la situația ei „normală”, de „știință multiparadigmatică”. Michel Lallement parcă spunea În Histoire des idées sociologiques, de Parsons aux contemporains (1993), apărută În traducere românească În 1998, că situația „normală” a sociologiei nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ea a reprezentat o tentativă de a salva sociologia românească prin afirmarea utilității sale pentru societatea socialistă românească și conformitatea ei cu marxismul, Într-un moment În care aceasta era deja În proces de desființare. Creșterea presiunii politice a dictaturii ceaușiste a fost umilitoare pentru sociologi, obligându-i să facă plecăciuni ideologice pentru a-și salva profesia, iar răsplata a fost desființarea sociologiei. - A mai existat o poziție, care acum este unanim acceptată, dar pe atunci era periculoasă: sociologia este o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Conducătorului, amestecă sinceritatea cu oportunismul, versalitatea cu promiscuitatea morală. După ce i se permite înființarea Cenaclului Flacăra, rolul sau de „educator” în promovarea „culturii naționale” crește considerabil, el se transformă într-un creuzet subordonat „megalomaniei amfitrionului și cauționării propagandistice a regimului ceaușist”. În același timp, profită de avantajele puterii, călătorește, se înavuțește, trăiște opulent. Dar plătește aceste beneficii oferite de sistem prin apologia puterii Ceaușescului, prin odele ce i le închină, prin publicarea unor poezii grandilocvente ce înfățișează „miracolele” împlinirilor ceaușiste. El
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
regimului ceaușist”. În același timp, profită de avantajele puterii, călătorește, se înavuțește, trăiște opulent. Dar plătește aceste beneficii oferite de sistem prin apologia puterii Ceaușescului, prin odele ce i le închină, prin publicarea unor poezii grandilocvente ce înfățișează „miracolele” împlinirilor ceaușiste. El contribuie decisiv la instituționalizarea Unicului (partid, conducător), la eternizarea Eroului Absolut, el se identifică cu rolul de cântăreț al „dăinuirii” și „permanenței”, de superstar al propagandei lirice autohtone. „Instituția Cenaclului Flacăra”, crede Paul Cernat, „a fost folosită de putere
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cenaclului Flacăra”, crede Paul Cernat, „a fost folosită de putere ca filtru de selecție, spațiu de negociere și supapă defulatorie, pentru a face mai ușor de înghițit pilula ideologica”. Adrian Păunescu a fost folosit pe post de „îmblânzitor” al totalitarismului ceaușist, a acționat ca „anestezist național” în vederea „lobotomizării comuniste a populației”, a fost „manipulatorul magic” care a creat o atmosferă extatică, „menită a înalța ideologic sufletele adepților, modelându-le mințile și afectele”. Operația care a generat întregul complex de infiltrări propagandistice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tradițiile culinare autohtone, precum și cultul unei austerități alimentare au simplificat gramatica meselor bucătăriei de înaltă clasă, care „a intrat în adormire“, ascunsă în amintirile și cărțile de bucate ale ultimilor boieri. Presa postdecembristă, avidă după informații referitoare la traiul nomenclaturii ceaușiste, a publicat în 1990 meniul servit la masa oficială dată de conducerea de partid și de stat în ziua de 23 august 1989. Gustările cuprindeau salată de vinete, castraveți cu urdă și mărar, rulouri de șuncă, drob de miel, crochete
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fi un fel de D.O.C., Denumire de Origine Controlată). O asemenea pasăre trebuie crescută în condiții precise: hrană naturală, formată din cereale și produse lactate (fără chimicale și fără celebra făina din oase de pește care metamorfoza puii ceaușiști în minipescăruși), dar și din toate insectuțele și viermișorii găsibili în spațiile verzi, deschise, în care animalele din Bresse se pot mișca libere. Un pui de Bresse nu poate fi tăiat decât după patru luni de viață, iar sacrificarea nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
-se, că au fost ucise în Revoluție. De fapt, acel cimitir sinistru existase încă dinainte de 1989, acolo erau aduși oameni morți neidentificați și/sau nerevendicați de familiile lor; mulți dintre acei "săraci" erau victime ale criminalității din anii '80. Regimul ceaușist ascundea crimele cotidiene. În realitate, a fost un triumf al minciunii asupra adevărului, ceea ce a făcut imposibilă o viață social-politică și economică sănătoasă pentru românii de după 1989. În mod paradoxal, cadavrele de dinainte de revoluție, torturate pentru a acredita "prezența teroriștilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
iubit, iar acasă, poate chiar în fața televizorului, să fie înjurați și contestați regimul și liderii lui. Românii, în duplicitatea lor "protectoare", nu au crezut niciodată că ceea ce văd la televizor și în societate, inclusiv în 1989, este adevărul, iar regimul ceaușist și cel de după el niciodată nu și-a făcut iluzii că acele aclamații și manifestări de iubire erau adevărate. Un fel de joc dogmatic de-a șoarecele și pisica între societate și stat. Duplicitatea în gândire și în acțiune este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
regimului: redactează și difuzează manifeste, trimite scrisori de protest Comitetului Central al PCR și al UTC, ziarelor „Scânteia” și „România liberă”, revistei „Flacăra”, precum și ambasadorilor Austriei și SUA, prezentând situația dezastruoasă a țării și denunțându-i pe principalii vinovați (cuplul ceaușist). În august și în noiembrie 1989 postul de radio Europa Liberă îi difuzează un amplu și vehement text venind ca din partea Frontului Salvării Naționale (ceea ce pare o sintagmă fără acoperire, creată spre a conferi autoritate scrisorii sale și a induce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
Interesante documentar sunt cele câteva „fișe de istorie literară” despre reviste puțin cunoscute („Concordia” din Pesta, „Independentul literar” din București ș.a.). Există în sumar și o secțiune autobiografică, în care M. încearcă să clarifice gesturile sale de contestare a regimului ceaușist (în altă secțiune a cărții M. se ocupă și de strategiile retorice antitotalitare) și de implicare a sa în evenimentele din decembrie 1989. Ediția Mihai Eminescu, Icoane vechi și icoane nouă (Pagini de ziar) (1975), alcătuită în colaborare cu Gh.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
că e mai bine canalizată. Iar mandatul său actual va fi unul memorabil doar în măsura în care va duce la bun sfârșit cele spuse de mine mai devreme. Dacă nu, va fi doar cel de-al treilea președinte al României în descendența ceaușistă și pace. D-sa are posibilitatea de a alege să vopsească în continuare portocala ori să fie cu adevărat președintele schimbării. Cred că are forța necesară, nu știu dacă are și buna-credință la fel de necesară. Nu m-am lămurit încă dacă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și comentariile naratorului întrețesând textul narativ sunt interesante sub raportul tehnicii romanești. Acoperind intervalul 1978-1989, paginile de jurnal cuprinse în volumul Frica și... alte spaime (1996) oferă un tablou al traiului de zi cu zi din perioada acută a dictaturii ceaușiste, pe care autorul o atacă cu toată înverșunarea ființei îndelung umilite și jignite de minciună și teroare. Stăpânit în viața de zi cu zi, impunându-și în permanență o circumspectă autocenzură, în fapt pierdut în marea de frică ce a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]