1,281 matches
-
Europei de Est, care nu era Încă un bloc. Astfel, ministrul de Externe necomunist la Cehoslovaciei, Jan Masaryk, a acceptat cu entuziasm invitația franco-britanică din 4 iulie. Chiar a doua zi, Klement Gottwald, prim-ministru și lider al Partidului Comunist Cehoslovac, a fost convocat la Moscova și instruit să se prezinte la Întâlnirea de la Paris. Dar ordinele erau clare: trebuia să profite de prezența sa la conferință ca să demonstreze „caracterul inacceptabil al planului anglo-francez, să Împiedice adoptarea unei decizii unanime și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
depinde prietenia ruso-cehoslovacă. Mergând la Paris, veți arăta că doriți să luați parte la o acțiune menită să izoleze Uniunea Sovietică”. A doua zi, guvernul de coaliție ceh a anunțat conștiincios că nu va trimite nici o delegație la Paris. „Participarea cehoslovacă ar fi interpretată ca o dezmințire a prieteniei cu Uniunea Sovietică și cu restul aliaților noștri. De aceea, guvernul a decis În unanimitate că nu va fi prezent la această conferință.” De ce au cedat cehii? Vecinii lor unguri și polonezi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
depindeau de Armata Roșie, care s-a retras din Cehoslovacia În noiembrie 1945 (deși În Praga, la fel ca și În alte părți, URSS a menținut prin personalul său diplomatic unități de spionaj și o importantă poliție secretă). În alegerile cehoslovace din mai 1946, Într-adevăr libere, dar psihologic tensionate, Partidul Comunist a obținut 40,2% din voturi În Boemia și Moravia, 31% În Slovacia catolică și predominant rurală. A fost Întrecut doar de Partidul Democrat Slovac, al cărui succes se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
alegerilor din 1948, comuniștii locali se pregăteau să vină la putere pe o „cale cehă” cu totul diferită de cele din Est. Nu e clar dacă liderii sovietici l-au crezut pe Gottwald când acesta Îi asigura că Partidul Comunist Cehoslovac va triumfa prin forțe proprii. Dar cel puțin până În toamna anului 1947, Stalin a lăsat Cehoslovacia În pace. Cehii au expulzat populația germană din regiunea sudetă (ceea ce le-a atras ostilitatea Germaniei și i-a făcut și mai dependenți de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care mâncarea fusese până atunci ieftină și din abundență 3. Ca răspuns la aceste erori palpabile, autoritățile au introdus legi În stil sovietic ce incriminau „parazitismul”, „speculația” și „sabotajul”. Cum spunea dr. Zdenka Patschová, judecătoare și membră a Adunării Naționale Cehoslovace, adresându-se la 27 martie 1952 colegilor legislatori, „procedurile judiciare au ca sarcină principală să-i demaște pe chiaburi, arătându-i În adevărata lor lumină... Neparticiparea și neîndeplinirea planului de producție agricolă trebuie să fie pedepsite sever, ca sabotaj”. După cum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al XVIII-lea. Preoți catolici marcanți au fost judecați În două rânduri la Praga, sub pretext că spionează În favoarea Vaticanului (și a Statelor Unite), și au primit sentințe Între zece ani și detenție pe viață. La Începutul anilor ’50, În Închisorile cehoslovace se aflau opt mii de călugări și măicuțe. Capul Bisericii Catolice din Ungaria, cardinalul Mindszenty, a fost Întemnițat, iar monseniorul Grõsz, care i-a succedat În ianuarie 1949, a fost găsit vinovat de complot pentru restaurarea Habsburgilor și de conspirație
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
iar spionajul În favoarea puterilor occidentale rămânea principalul cap de acuzare. Dar dintre cei 14 acuzați În „Procesul capilor conspirației Împotriva statului” 11 erau evrei. Rechizitoriul sublinia, de la prima pagină, că nu e o coincidență. „Trădătorii naționaliști-burghezi, troțkiști-titoiști, dușmani ai poporului cehoslovac” erau pe deasupra - și mai presus de orice - și „sioniști”. Stalin era - și fusese dintotdeauna - antisemit. Înainte de al doilea război mondial, antipatia lui față de evrei era mascată de distrugerea altor categorii de indivizi - vechi bolșevici, troțkiști, deviaționiști de stânga și de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mod repetat apartenența etnică a majorității acuzaților - „cosmopolitul Rudolf Margolius”, „Slánský... speranța evreimii din Partidul Comunist”, „reprezentanții sionismului internațional” etc. Originea evreiască (uneori „originea sionistă”) servea drept prezumție de vinovăție, fiind dovada intențiilor anticomuniste, anticehe. Limbajul procurorilor, transmis la radioul cehoslovac, amintea și chiar depășea vituperările triviale ale procurorului VÎșinski În procesele de la Moscova: „trădători scârboși”, „câini”, „lupi”, „javrele lui Hitler” și altele de aceeași factură, consemnate și de presa cehă. În a patra zi a procesului, cotidianul comunist praghez Rudé
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lor criminală au fost mânați de sionism, naționalism evreiesc burghez, șovinism”. Unsprezece dintre cei 14 au fost condamnați la moarte și executați, iar trei au primit Închisoare pe viață. O lună mai târziu, adresându-se Convenției Naționale a Partidului Comunist Cehoslovac, Gottwald spunea despre foștii săi camarazi: „În mod normal, bancherii, industriașii, foștii culaci n-au ce căuta În partidul nostru. Dar fiindcă erau evrei și de orientare sionistă, am trecut cu vederea originea lor socială. Această stare de lucruri s-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
decât „spionul Slánský”, denumire rituală ce funcționa ca exorcism politic 14. Procesele-spectacol - sau tribunalele, potrivit Manualului sovietic de investigație criminală al lui VÎșinski - au fost realizate cu scopul explicit de a „mobiliza opinia publică proletară”. Cum spunea pe scurt Legea cehoslovacă a Organizării Judecătorești din ianuarie 1953, rolul curților era „să-i Învețe pe cetățeni loialitatea și devotamentul față de Republica Cehoslovacă”. Robert Vogeler, inculpat În procesul de la Budapesta din 1948, nota la vremea respectivă: „Dacă judecăm după scenariul procesului, era mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al lui VÎșinski - au fost realizate cu scopul explicit de a „mobiliza opinia publică proletară”. Cum spunea pe scurt Legea cehoslovacă a Organizării Judecătorești din ianuarie 1953, rolul curților era „să-i Învețe pe cetățeni loialitatea și devotamentul față de Republica Cehoslovacă”. Robert Vogeler, inculpat În procesul de la Budapesta din 1948, nota la vremea respectivă: „Dacă judecăm după scenariul procesului, era mai important să ni se atribuie o identitate alegorică decât să ni se dovedească vinovăția. Fiecare dintre noi, În declarația sa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comuniștilor nu dădeau roadele trâmbițate, dacă politica externă sovietică se Împotmolise sau era la strâmtoare, cineva trebuia să fie de vină. Cum altfel puteau fi explicate greșelile unui Lider infailibil? Candidați erau destui: Slánský era antipatizat deopotrivă În interiorul Partidului Comunist Cehoslovac și În afara lui. Stalinistul Rajk fusese un ministru de Interne neîndurător. Tocmai pentru că puseseră În practică măsuri nepopulare al căror eșec era vizibil, toți liderii și miniștrii comuniști erau victime potențiale. Așa cum În războaiele revoluționare franceze generalii Învinși erau acuzați
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vinovat și cine nu”. În anumite cazuri, organele respective le fabricau oamenilor dosare din Întâmplare sau din pură imaginație; În altele susțineau intenționat contrariul a ceea ce știau. Astfel, doi dintre Învinuiți În procesul Slánský au fost acuzați de supraevaluarea produselor cehoslovace vândute Moscovei. De obicei, produsele fabricate În statele-satelit erau deliberat subevaluate În avantajul Uniunii Sovietice; numai Moscova putea autoriza excepții. „Supraevaluarea” În cazul cehoslovac era o practică sovietică arhicunoscută, iar procurorii o știau prea bine: era un canal prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a ceea ce știau. Astfel, doi dintre Învinuiți În procesul Slánský au fost acuzați de supraevaluarea produselor cehoslovace vândute Moscovei. De obicei, produsele fabricate În statele-satelit erau deliberat subevaluate În avantajul Uniunii Sovietice; numai Moscova putea autoriza excepții. „Supraevaluarea” În cazul cehoslovac era o practică sovietică arhicunoscută, iar procurorii o știau prea bine: era un canal prin care lichiditățile ajungeau În Vest, via Praga, pentru operațiuni de spionaj. La fel de cinică era și acuzația ( În cadrul unei Întregi campanii de defăimare) adusă Anei Pauker
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
permanent Într-un război nedeclarat cu propriii cetățeni. Ca și Lenin, Stalin exploata nevoia de inamici: era În logica statului stalinist să se mobilizeze constant Împotriva dușmanilor săi - din exterior, dar mai ales din interior. Cum spunea Ștefan Rais, ministrul cehoslovac al Justiției, cuvântând pe 15 iunie 1952 la Conferința Avocaților Cehoslovaci: (Avocatul) trebuie (...) să se bazeze pe cea mai avansată teorie, singura corectă și adevărată din lume, teoria legală sovietică, și să se prevaleze permanent de precedentul din practica legală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Stalin exploata nevoia de inamici: era În logica statului stalinist să se mobilizeze constant Împotriva dușmanilor săi - din exterior, dar mai ales din interior. Cum spunea Ștefan Rais, ministrul cehoslovac al Justiției, cuvântând pe 15 iunie 1952 la Conferința Avocaților Cehoslovaci: (Avocatul) trebuie (...) să se bazeze pe cea mai avansată teorie, singura corectă și adevărată din lume, teoria legală sovietică, și să se prevaleze permanent de precedentul din practica legală sovietică... Lupta de clasă, mereu mai ascuțită, e o necesitate absolută
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe principiul că scriitorii n-au nevoie să gândească, ci doar să Înțeleagă. Înțelegerea se limita de fapt la angajament, iar tinerii intelectuali din regiune nu doreau mai mult. „Eram copiii războiului”, scria Zdenìk Mlynáø (care se alăturase Partidului Comunist Cehoslovac În 1946, la 15 ani), „și, cum nu apucasem să luptăm Împotriva nimănui, am dus mai departe spiritul războinic În primii ani postbelici, când aveam În sfârșit ocazia să ne batem pentru ceva”. Generația lui Mlynáø nu cunoscuse decât anii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
urmat, după trei zile, demonstrații studențești În toată țara și o grevă la aceeași Universitate din Varșovia. În cercurile neostaliniste din partid au Început discuții sinistre despre pierderea controlului, iar unii chiar au anunțat la Moscova pericolul „revizionismului” În stil cehoslovac. Regimul Gomu³ka a contraatacat decisiv. Greva și protestele aferente au fost Înăbușite cu o violență considerabilă - un membru al Biroul Politic și doi miniștri importanți chiar au demisionat În semn de protest. Alți 34 de studenți și 6 profesori (inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
societate au fost mai puțin afectate. O trăsătură distinctivă a anilor ’50 În teritoriile cehe și slovace a fost mobilitatea socială ascendentă a muncitorilor sau, mai exact, mobilitatea socială descendentă a tuturor celorlalți. Procentul copiilor de muncitori În Învățământul superior cehoslovac a crescut de la mai puțin de 10% În 1938 la 31% În 1956 și aproape 40% În 1963. Distribuția veniturilor În Cehoslovacia anilor ’60 era cea mai egalitaristă din Europa sovietizată. Conducerea comunistă adusese astfel Cehoslovacia la „socialism deplin”, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a publicat Zert (Gluma), un roman neoexistențialist și declarat autobiografic despre generația stalinistă În Cehoslovacia. Acei ani, „era construcției socialismului”, cum i se spunea oficial, deveniseră ținta predilectă a condamnărilor pronunțate de intelectuali: la al IV-lea Congres al Scriitorilor Cehoslovaci, În vara anului 1967, Kundera, Vaculík, dramaturgul și poetul Pavel Kohout și tânărul dramaturg Václav Havel au atacat conducerea comunistă de după război pentru dezastrul moral și material provocat. Ei doreau o Întoarcere la moștenirea culturală și literară a Cehoslovaciei și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Polonia, nu știa cum să răspundă acestor provocări. Privat de opțiunea antisemită, el i-a cerut ajutorul lui Brejnev pentru a Înfrunta opoziția locală. Sosit la Praga În decembrie 1967, liderul sovietic a dat doar recomandarea obscură ca președintele cehoslovac să facă ce crede de cuviință: „E treaba voastră”. Colegii lui Novotný au profitat de ocazie: la 5 ianuarie 1968, Comitetul Central al Partidului Comunist Cehoslovac a ales un nou prim-secretar În persoana lui Alexander Dubček. Noul șef era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la Praga În decembrie 1967, liderul sovietic a dat doar recomandarea obscură ca președintele cehoslovac să facă ce crede de cuviință: „E treaba voastră”. Colegii lui Novotný au profitat de ocazie: la 5 ianuarie 1968, Comitetul Central al Partidului Comunist Cehoslovac a ales un nou prim-secretar În persoana lui Alexander Dubček. Noul șef era tânăr (avea 47 de ani, cu șaisprezece mai puțini decât Novotný), provenea din aripa reformistă a partidului și, cel mai important, era slovac. Ca lider al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sistemului economic și politic. Partidul promova acum oficial ceea ce Programul numea „un experiment unic al comunismului democratic”: „socialismul cu față umană”, cum i se spunea În popor. În timp (documentul menționa o perioadă de tranziție de zece ani), Partidul Comunist Cehoslovac avea să permită apariția altor partide cu care va concura În alegeri adevărate. Nu erau idei originale, dar, afirmate public de organele oficiale ale unui Partid Comunist aflat la putere, ele au provocat un seism politic. Era Începutul Primăverii de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
iluzii și cea mai periculoasă: convingerea lui Dubček că putea ține Moscova la distanță, că va reuși să-i asigure pe camarazii sovietici că evenimentele din Cehoslovacia erau benigne - că aveau chiar de câștigat din popularitatea recentă a Partidului Comunist Cehoslovac și din credința regăsită Într-un proiect socialist Întinerit. Dacă Dubček a făcut această eroare de calcul fatală, e fiindcă reformiștii cehi Înțeleseseră greșit lecția din 1956. Ei credeau că vina lui Imre Nagy fusese ieșirea din Pactul de la Varșovia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Îi păsa mai puțin de securitatea militară și mai mult de faptul că partidul Își pierdea monopolul. Încă de pe 21 martie, la o Întâlnire a Biroului Politic sovietic, șeful Partidului Comunist din RSS Ucraineană, Petro șelest, se plângea că exemplul cehoslovac e molipsitor: zvonurile de la Praga afectau negativ starea tineretului ucrainean, raporta el. Liderii polonez și est-german le-au făcut reproșuri similare colegilor sovietici la Întâlnirea din Dresda În aceeași lună (confruntându-se cu tulburări la el acasă, Gomu³ka era foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]