2,707 matches
-
acasă singur, și Richard l-a sunat a doua zi și i-a povestit cu detalii despre blonda respectivă, totul înfățișat ca într-o foarte proastă parodie la Monty Python. Și acesta a fost numai începutul drumului lui Ben către celebritate, adică un mic pas. Acum, numai câteva luni mai târziu, Ben stă cu adevărat bine: nu mai este un amărât de reporter, de-acum e prezentator. El este prezentatorul. Publicul știe că este disponibil, că are doi colegi de apartament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
înseamnă audiență ridicată. În ultimele câteva săptămâni, Ben a avut discuții zilnice cu șeful de la publicitate, care îi aranjează constant întâlniri cu diverși ziariști sau participări la „închiriază-un-star“ - unde părerea lui Ben despre niște aiureli e pusă alături de părerile altor celebrități despre aceleași aiureli. Dar niciodată n-a avut parte de atât de mult spațiu. A acceptat să dea interviuri, pentru că așa i s-a cerut, dar după asta și-a dat seama că ziariștii făceau mai mult decât să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
care-l cunoscuseră vag în facultate, și mai multe paragrafe erau dedicate vieții lui de puști, dar din fericire erau numai menționări ale fostelor prietene, fără vreo referire la adevărate istorii amoroase. ― Jemima avea dreptate, șoptește el, cercetând restul pagini. Celebritatea nu este tocmai cum se spune că e. La naiba, se gândește Ben. Jemmim Jones! Ei, dar de ce naiba nu m-am gândit eu la Jemima? Ea mi-ar da niște sfaturi bune despre Diana, ea mi-ar putea spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ea se uită bine în oglindă și chiar își spune „Da! Arăt bine“ înainte să iasă. Apoi mă uit în dreapta și aproape că țip de entuziasm. În sfârșit, în sfârșit, văd ce așteptam să văd de când am ajuns aici: o celebritate în realitate. Și nu vreuna bătrână, ci pe însuși George Clooney, bărbatul la care obișnuiam să visez - când nu aveam fantezii cu Ben. ― O, Doamne, șoptesc eu, e George Clooney. ― Unde? Brad nu pare prea interesat, dar eu îi fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cu coada ochiului, e superb. ― De ce nu te duci să vorbești cu el? ― Și ce să-i spun? Că-l iubesc? ― Ai putea să-i spui pur și simplu că-i admiri meseria. În general, oamenilor puțin le pasă de celebritățile aici, pentru că le vezi peste tot pe-aici, dar dacă ai de gând să le vorbești, mai bine te-ai purta normal spunându-le pur și simplu ceva care să-i flateze. „Te iubesc“ probabil că n-ar da prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Singurul lucru pe care trebuie să-l mai fac e să încep articolul de care ți-am zis. Poate că am putea să mergem la agățat de vedete? Trebuie să-mi vină o idee despre ce-o să scriu. ― Bârfele despre celebrități sunt ultimul lucru despre care ar trebui să-ți faci griji în acest oraș, spune Brad zâmbind. Tot ce trebuie să faci este să iei un număr din DailyVariety sau Hollywood Reporter, și ai să găsești acolo tot ce ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
una mică. ― Dacă te interesează să ți-o pui cu vedete. ― Exact. ― În visele tale. ― Ăla e oricum singurul loc, recunoaște Simon, și Ben râde. Diseară ne vom îmbăta foarte rău și vom încerca să ne-o punem cu niște celebrități. ― Vrei să spui că tu te vei îmbată foarte rău și ți-o vei pune cu vreo celebritate. ― Da. Femei să fie. Și înainte să apuci să-ți faci griji, să știi că nu mă interesezi. ― Nici nu știi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
singurul loc, recunoaște Simon, și Ben râde. Diseară ne vom îmbăta foarte rău și vom încerca să ne-o punem cu niște celebrități. ― Vrei să spui că tu te vei îmbată foarte rău și ți-o vei pune cu vreo celebritate. ― Da. Femei să fie. Și înainte să apuci să-ți faci griji, să știi că nu mă interesezi. ― Nici nu știi ce fericit sunt să aud asta. ― Cum te mai simți acum? Tocmai ne-am întors acasă după o doză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nu știau de psihopatia de care sufeream în vorbă și adesea n-am putut spune lecția, ori o spuneam bâlbâit, cu opriri, care păreau efectul neștiinței, dar mai apoi, mai ales din clasa a II-a, am devenit o mică celebritate. Aici, în gimnaziu, am avut pe cel mai bun profesor al meu, profesorul de limba latină, pe care îl iubeam (cu admirație) așa de mult, încît odată, când s-a zvonit că are să fie permutat, m-am rugat seara, lui
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în posesia tainică a unor diverse date răzlețe din biografia lui Seymour; adică a unor fapte grave, regretabil dramatice și (după părerea mea) fundamental derutante, legate de Seymour. Anume că în copilărie, timp de șase ani, fusese Billy Black, o celebritate radiofonică națională. Sau, alt exemplu, că la cincisprezece ani fusese admis student în anul întâi la Columbia. Da, mă refer la Seymour, mi-a răspuns doamna de onoare. Cu ce se ocupa înainte de a intra în armată? Din nou m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
și în scurtul timp de când intrase în casă. Poate pentru că stătea în vecinătatea aparatului de aer condiționat și o adiere răcoroasă venea spre ea. I-am promis că o să am grijă de băutura ei și apoi am lăsat-o printre „celebritățile“ mai mici de la începutul anilor ’30 și sfârșitul anilor ’20, numeroasele chipuri din trecutul meu și al lui Seymour. Locotenentul se învârtea degajat prin cameră, fără să aibă nevoie de călăuzirea mea; acum se îndrepta, cu mâinile la spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
i-o ursesc pe Madame Bovary lui Flaubert. Și, mă rog, cei doi, cu gustul lor rafinat, l-au făcut să scrie o capodoperă. Dar i-au ucis șansele de a-și despuia inima în scris. A murit ca o celebritate, adică singurul lucru care nu a fost. Scrisorile lui sunt insuportabil de citit. Pentru că sunt mult, mult mai bune decât ar trebui să fie. Sunt o irosire, o irosire, o irosire. Îmi frâng de-a dreptul inima. În seara asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
vesel. Zilele astea atâția oameni cu pretenții au descoperit că demența e cunoaștere de ordin Înalt. Dacă i-ar picta pe Lyndon Johnson, pe generalul Westmoreland, pe Rusk, Nixon sau pe domnul Laird În stilul acela ar putea deveni o celebritate În lumea artei. Puterea și banii desigur Îi Împing pe toți la demență. Și atunci de ce n-ar câștiga oamenii bani și putere prin demență? Ar trebui să meargă mână În mână. Sammler Își scosese pantofii și acum picioarele lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
aproape disperat de a o înveseli și a o face să uite un pic, m-am hotărât s-o duc la Eastbourne. A fost nevoie de oarecare muncă de convingere cu Marjorie. Ea și Dave nu sunt obișnuiți să distreze celebrități deviante în casa lor. Când am sunat prima dată și i-am propus vizita, ea a zis că trebuie „să se roage“ înainte de a-mi da un răspuns, așa că nu mi-am făcut prea multe speranțe. Dar a sfârșit prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Jina tot avea dubii că bărbatul avea să înțeleagă situația. Soția lui nu se așteptase ca acest nou mariaj să reziste. Înainte să-l întâlnească pe Naji, Irene înșirase o grămadă de bărbați care-o vruseseră pentru frumusețea ei, pentru celebritatea ei sau pentru bani. Dar ea fusese mulțumită pentru că măcar avea ceva ce alții își doreau. Și pentru că măcar era complimentată. A făcut însă pasul și s-a măritat cu Naji Saleh pentru banii lui. La nuntă, când s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
dintr-o dată nesigură. Era ca și cum s-ar fi uitat în ochii unui străin, ca și când ar fi luat-o de la capăt. Iar acum ea avea mai puține de oferit. Nu mai avea nici măcar acea încredere în sine din tinerețe și aura celebrității. Nu mai era decât o actriță șomeră, care se îndrepta spre bătrânețe. O femeie pe care Naji nu putea să se mai bizuiască. Naji a așteptat parcă o eternitate ca să-i răspundă și, atunci când a făcut-o, i s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
are un alt punct de vedere. Și ce dacă ? Vorba ta, toți suntem musulmani. „Nu există alt Dumnezeu decât Allah, iar Muhammad este profetul lui.” Nimic altceva nu există. Cu excepția banilor, i-a tăiat-o Ahmad. Și cea mai recentă celebritate care trebuie să-ți mulțumească pentru buzele noi pe care i le-ai făcut. Apropo, a intervenit Irene la subiect, stropindu-i încă o dată ca să se asigure că frații încheiaseră discuția. Ați văzut-o pe Meg Ryan ? Pun pariu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
plimbare când Irene s-a așezat pe un scaun verde, din plastic, cu fața spre râu. În mână avea un pahar cu un vin surprinzător de bun. Pe Irene niciodată n-o deranjase să fie prinsă în capcană. La apogeul celebrității, primise cu brațele deschise mulțimile de admiratori, beneficiile care curgeau cât era ziua de lungă și interviurile la care producătorii insistau să meargă. Dacă drumul o conducea către bogăție, Irene trebuia să-l urmeze; n-avea nici un sens să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pereților canionului. Irene nu se imaginase vreodată în munți, iar dacă acum iubea locul ăsta, atunci cine știe ce altceva avea să adore ? Orășele de provincie ? Liniștea ? Anonimatul ? Niciodată nu-i trecuse prin minte c-ar putea să nu mai tânjească după celebritate. John a gustat din berea cu hamei pe care Ellis o prepara în subsolul casei, iar Mary s-a așezat lângă Irene. Alice a apărut dinspre râu. Venea înspre el cu teamă, dar Irene și-a ținut gura. Când Alice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
față, până când bustul i-a ajuns paralele cu pământul. Allahu Akbar, a repetat el. Subhanna rabbiyal Azeem. Alice se uita fix în paharul de plastic; Irene și Mary și-au întors privirile către râu. Irene nu mai era interesată de celebritate, în schimb căpătase obiceiuri și mai rele. Acum devenise mofturoasă când venea vorba de priveliștea de la fereastra ei sau de persoanele care-i țineau companie. Devenise prea bătrână ca să-și mai irosească timpul cu oameni pe care nu-i plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a luat-o în sus, pe cărarea care ducea la Lucky Creek. Nici nu s-a deranjat să schimbe două vorbe cu vedeta de cinema și cu soțul ei. Mai avusese de-a face și-nainte cu liberali de la Hollywood - celebrități care se întorceau în natură cu un anturaj de-o sută de persoane, directori de studiouri care cereau fripturi proaspete, dar refuzau s-audă de unde venise acestea. După părerea lui Ellis, toți erau niște ipocriți înveliți în blănuri. El nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Jacqui, n-ar fi putut să spună cum se întâmplase asta - nu avea nici o calificare deosebită, singurele ei atuuri erau că avea o fire vorbăreață, practică și nu se lăsa impresionată de tâmpiți, nici măcar de cei faimoși. Susține că majoritatea celebrităților sunt fie piticanii, fie flecari, fie amândouă.) E posibil ca aspectul fizic să fi contribuit puțin la succesul ei; ea însăși se descria uneori drept o aschimodie blondă și, ca s-o spunem pe șleau, părea cam ațoasă. Era așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și îi urmărește fiecare mișcare. Obiecția lui Jacqui nu era că e de-a dreptul meschin să te plângi că te privește o veveriță, ci că se aflau la etajul cinci - și nu exista nici o veveriță. I se luase de celebrități. Voia o schimbare radicală, să descopere din nou lucrurile esențiale, să lucreze pentru cei săraci și suferinzi, într-o leprozerie, dacă se putea. Acestea erau vești minunate, deși surprinzătoare, iar acum era momentul perfect să scot din geantă formularele pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
curiozitate, apoi aveau să-și piardă interesul. Pe la mijlocul dimineții, Franklin m-a condus în camera de taină a Ariellei spre a-i putea mulțumi că mi-a păstrat slujba. Un perete întreg era acoperit cu fotografii care o reprezentau alături de celebrități. În costumul albastru-cobalt care era semnul ei distinctiv, mi-a primit mulțumirile dând încet din cap, cu ochii pe jumătate închiși. Nu exista nimic mai deconcertant decât Ariella când își juca rolul de Capo di tutti Capi. Poate mă poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
că se numea Fumero, Francisco Javier Fumero? — Da. Întru totul. Îl cunoașteți cumva? — Nu, intonarăm amîndoi În polifonie. Părintele Fernando se Încruntă. — N-ar fi de mirare. Francisco Javier a ajuns, În cele din urmă, un personaj de o tristă celebritate. — Nu sîntem siguri că vă Înțelegem... — Mă Înțelegeți de minune. Francisco Javier Fumero e inspector-șef al Brigăzii Criminale din Barcelona, iar reputația lui se Întinde, cu asupra de măsură, și pînă la noi, cei care nu ieșim din această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]