7,041 matches
-
sale literare, în persoana obscură și agramată a ultimului consumator de literatură.”6 În aceste condiții, ajunge student Ovidiu Cotruș și devine membru al Cercului Literar. Prima consemnare a participării lui la cenaclul Cercului Literar este din februarie 1945. „La cenaclul din 25 februarie 1945 s-a citit nota despre Pavel Dan de C. Regman, versurile lui Tudor Bogdan și nuvela Persida de Deliu Petroiu. Au luat parte domnii Lucian Blaga, Tudor Bogdan, Ovidiu Cotruș, Ovidiu Drimba, Henri Jacquier, I. Negoițescu
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
Tudor Bogdan, Ovidiu Cotruș, Ovidiu Drimba, Henri Jacquier, I. Negoițescu, Ion Nistor, Deliu Petroiu, Ion Pogan, C. Regman, Ion D. Sârbu, Radu Stanca, Robert de Suse; domnișoarele Dorli Blaga, Elisabeta Dobre, Ica Popescu, Eta Popovici.” 7 Luna următoare citește în cenaclu și primele poezii. „La cenaclul din 18 martie 1945 s-au citit versurile d-lui Ovidiu Cotruș, Virgil Nistor și Ștefan Aug. Doinaș; nuvela d-lui Deliu Petroiu, precum și traducerile din Rimbaud și Samain ale d-lui B. Marian.”8
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
Drimba, Henri Jacquier, I. Negoițescu, Ion Nistor, Deliu Petroiu, Ion Pogan, C. Regman, Ion D. Sârbu, Radu Stanca, Robert de Suse; domnișoarele Dorli Blaga, Elisabeta Dobre, Ica Popescu, Eta Popovici.” 7 Luna următoare citește în cenaclu și primele poezii. „La cenaclul din 18 martie 1945 s-au citit versurile d-lui Ovidiu Cotruș, Virgil Nistor și Ștefan Aug. Doinaș; nuvela d-lui Deliu Petroiu, precum și traducerile din Rimbaud și Samain ale d-lui B. Marian.”8 Revenirea la Cluj nu a
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
Barbu Slătineanu. În chip ciudat, Securitatea nu știe nimic despre Manuscrisul Scrima, grupajul de poeme trecut ilegal peste graniță în 1956 de călugărul Andrei Scrima, la plecarea lui definitivă spre India. În afara lecturilor din creația sa „mistico-dușmănoasă” la întrunirile de cenaclu din casele prietenilor sau simpatizanților (Alexandru Mironescu, Barbu Slătineanu, Dinu Pillat, Constantin Joja, Nicolae Radian, chilia starețului Sofian Boghiu de la Plumbuita.), este acuzat pentru lectura unor cărți interzise ale scriitorilor exilați, aduse pe căi ocolite din Occident: La tentation d
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
debutat la începutul anilor ’90, cu Desiștea, a doua sa carte, din 1996, fiind o continuare a primei, Desiștea II. Debutul său a fost primit excelent de critica momentului, Eugen Simion, Laurențiu Ulici, Lucian Raicu, Mircea Martin (Ilea a frecventat cenaclul acestuia, Universitas) au simțit nu doar forța tânărului nouăzecist, dar și promisiunea pe care acesta îndrăznea să o facă: într-un moment în care mai toată lumea se deschidea spre poeticile occidentale, spre Europa care nu era a noastră și spre
„La noi în Desiștea…“ by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3632_a_4957]
-
îl condamnă la moarte prin izolare în apartamentul său din subsol. Fante specializat în tablouri hipersexuale, Faure/Buliga e cuplat de cinci luni cu o femeie dizgrațioasă și obeză, cu trecut libertin, pe care o agățase la un spectacol al Cenaclului Flacăra și de care ajunge dependent sexual; fiică de activist trecută de prima tinerețe, Mihaela (Ella) Gîrneață duce, asemenea tuturor cetățenilor republicii, o viață duplicitară, fiind profilată oficial pe scris de lozinci și, în timpul liber, pe falsificat etichete de blugi
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
mult mai nobile decît alea pentru care au fost fătate acolo, prin americi îndepărtate. Iar publicul, în timp ce osanalele săreau în văzduh ca niște sîmburi de dovleac, se exterioriza instinctiv ca la concertele rock, ca la festivalul Woodostock. Subtil de tot, cenaclul „Flacăra” propunea tineretului un afrodiziac nou și îmbătător: patriotismul. Se putea regula ca lumea, amețind fetele cu poșircă patriotică. Fetele părea că și-o trag pentru progresul țării”. Nici morala postcomunismului nu sună mai bine, literar vorbind: „...succesul de care
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
publicat la mica, dar prestigioasa Casă de Editură Max Blecher, a ajuns unul dintre cele mai vehiculate nume ale poeziei din ultima perioadă. Absolvent al Facultății de Litere din Brașov, Vlad Drăgoi se remarcase, de fapt, prin lecturile în câteva cenacluri de prestigiu, prin prezența pe diferite site-uri de poezie (printre care și Club Literar), precum și prin câștigarea Premiului „Rețeaua literară” - pentru proză - din 2011. Metode e un volum de construcție, extreme de omogen, însă care cade extrem de ușor în
Horror show by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3418_a_4743]
-
s-a făcut, în același timp, și sub auspiciile unor profesori care ne-au învățat cum să fim ca literați, cum să fim ca prieteni. Nu numai în sălile de curs de la Universitate, ci pentru că ne-au însoțit chiar în cenaclul nostru, al Cercului literar, într-o casă particulară. Și Blaga, și Liviu Rusu, și Cianciolo, și Henri Jacquier. Au însoțit acest grup care în felul acesta a devenit cosmopolit, dar care, ca să mă întorc la întrebarea dumneavoastră de la început, totuși
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
unilateral pe conținut, și acesta redus la scheme. De asemenea, nu erau disociate limpede atitudinile de autentică împotrivire la regim, de multe ori fiind urmăriți oameni care, deși au făcut compromisuri consistente cu regimul, își defulau la birturi și prin cenacluri frustrările generate de propriile abdicări. Dincolo de toate însă, rămân viața, oamenii, sentimentul de istorie furată și recuperată”. Odată stabilite premisele, nu ne rămâne decât să urmărim rezultatele acestei cercetări: demersul ni se pare demn de tot interesul. Un editorial remarcabil
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3154_a_4479]
-
Cosmin Ciotloș Atunci când, totuși, e definită în dicționarele de noțiuni literare (căci de regulă lipsește), instituția cenaclului are parte mai degrabă de descrieri decât de abordări conceptuale. Sigur că o astfel de încercare s-ar lovi de o serie piedici metodologice: pe de-o parte, cenaclul ține mai degrabă de viața literară decât de literatură (accentuata sa
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
definită în dicționarele de noțiuni literare (căci de regulă lipsește), instituția cenaclului are parte mai degrabă de descrieri decât de abordări conceptuale. Sigur că o astfel de încercare s-ar lovi de o serie piedici metodologice: pe de-o parte, cenaclul ține mai degrabă de viața literară decât de literatură (accentuata sa dimensiune practică descurajând orice efort teoretic); pe de altă parte, numărul mare de asemenea centre de rodaj al talentului (care inhibă până și circumscrierea istorică) și eterogenitatea acestora (sub
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
dezacordurile sunt de cele mai multe ori provocate de anumite incompatibilități. De gust, de sensibilitate, de nivel cultural. Cu alte cuvinte, de interpretare. Se naște o problemă nu numai nesoluționată până acum, dar nici măcar formulată explicit: cine sunt „personajele principale” ale unui cenaclu? Simțul comun acreditează fără ezitări ideea că protagoniști ar fi autorii, cei care citesc, care „se produc” în fața primului lor public. Rareori, autorii înșiși dezmint acest punct de vedere. Memoriile de cenaclu, atâtea câte există, sunt (și nu e nimic
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
formulată explicit: cine sunt „personajele principale” ale unui cenaclu? Simțul comun acreditează fără ezitări ideea că protagoniști ar fi autorii, cei care citesc, care „se produc” în fața primului lor public. Rareori, autorii înșiși dezmint acest punct de vedere. Memoriile de cenaclu, atâtea câte există, sunt (și nu e nimic reprobabil în asta) niște strălucite exerciții de self promoting. Pentru fiecare dintre ei, experiența e decisivă, mai ales prin asociere cu tinerețea, cu lipsa de rodaj în viața literară, cu ineditul evenimentului
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
tinerețea, cu lipsa de rodaj în viața literară, cu ineditul evenimentului (tradiția impunând o anumită distanță între scriitor și public). Perspectiva e, vădit, una monologală, care transformă în mod ilicit participanții în spectatori. Or, realitatea infirmă această atribuire de roluri. Cenaclurile sunt, mai presus de orice, forme de organizare ale spațiului public în care comentariul e prioritar. Modelul este elementar și reprezintă în cele din urmă un joc de societate aparte: rolurile (de autor, respectiv de ascultător) se schimbă alternativ. Fără
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
proprii le pot comenta, în alte întâlniri, pe ale altora. (Există chiar o presiune discretă în acest sens, taciturnii nefiind foarte bine văzuți). În orice caz, asistența nu e nici pasivă, nici inertă. De altminteri, în mare măsură, calitatea unui cenaclu depinde și de calitatea intervențiilor. Lucrul este știut și e suficient să survolăm la spațiul cultural românesc pentru a-l proba. Chiar dacă nu a consacrat o echipă de comentatori (Maiorescu rămânând acolo singurul critic profesionist), Junimea secolului al nouăsprezecelea a
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
bucurat autorul Direcției noi a făcut totuși ca, dincolo de animozitățile de moment, gândirea Junimii să se impună ca una omogenă. Reflecțiile acestea, în parte lipsite de relief, vin să pregătească o ipoteză destul de îndrăzneață: aceea că, în esența lui, un cenaclu nu este altceva decât unitatea minimală (și delimitabilă) a unei „comunități interpretative”. Sintagma a fost lansată de Stanley Fish în 1976, într-un eseu din Critical Inquiry (reluat și dezvoltat, patru ani mai târziu în foarte cunoscutul Is There a
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
fi de acord numai în măsura în care ești deja de acord cu ea”. Dar tocmai această imperfecțiune se dovedește extrem de propice demersului meu: dacă, extins la scara istoriei literare, raționamentul lui Fish eșuează în inefabil, în definirea unor grupuri locale (cum sunt cenaclurile), el este de o remarcabilă precizie. La toate nivelurile, definiția comunităților interpretative poate umple conturul lăsat de absența unei conceptualizări satisfăcătoare a noțiunii de cenaclu.
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
istoriei literare, raționamentul lui Fish eșuează în inefabil, în definirea unor grupuri locale (cum sunt cenaclurile), el este de o remarcabilă precizie. La toate nivelurile, definiția comunităților interpretative poate umple conturul lăsat de absența unei conceptualizări satisfăcătoare a noțiunii de cenaclu.
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
500 € lunar pentru plata staff-ului.Îmi pare rău pentru "intelectualul lui Băsescu", Teodor Baconschi, pe care îl văd, deocamdată, doar sub formă de chibiț al PMP, pe la televizor. "Intelectualul lui Băsescu", Sever Voinescu pare a se fi retras din cenaclu. Scrie cronici și articole interesante în "Evenimentul Zilei" despre literatură și muzică".
Năstase: Ce mai fac "intelectualii lui Băsescu" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31178_a_32503]
-
Țepeș, Zorba sau Copacul. Poeme, nu mai trebuie s-o spun, optzeciste avant la date. Sau, mai corect, pendant la date, dacă ținem seama că în același timp, în România literară (nr. 20/ 1978) apăreau cele două faimoase pagini consacrate Cenaclului de Luni. Nu știu dacă editorii lui Ion Monoran au consultat și arhivele periodicelor. (Bănuiala mea e că nu, de vreme ce unele poeme fără titlu din volum au titlu în revistă). Cel mai probabil, aceștia au lucrat direct cu manuscrisele. Eliminând
Monoran, plutonicul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2896_a_4221]
-
în care s-au afirmat primele promoții echinoxiste, adică între 1968 și 1983, când tripleta din fruntea „Echinox”- ului, adică Marian Papahagi, Ion Vartic și Ion Pop, a fost „eliberată din funcție” (1983 era anul în care era desființat și Cenaclul de Luni bucureștean), pot depune directă mărturie: linia majoră a acelei direcții a fost exigența valorică, pe de o parte, iar pe de alta, exigența etică, cultivarea simțului răspunderii, al construcției și onestității intelectuale. În ce mă privește, am vorbit
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
diplomatul și scriitorul Vintilă Horia (1915-1992), savantul În istoria religiilor și scriitorul Mircea Eliade (19071961), diplomatul și scriitorul Aron Cotruș (1891-1961), ca busturi În bronz executate de sculptorul Nicăpetre, despre care am auzit vorbindu-se În ianuarie 2012 și la Cenaclul care Îi poartă numele de la Toronto. La Câmpul Românesc lui Aron Cotruș i s-a ridicat și o splendidă troiță În preajma râului trecând leneș mai la vale. și noi l-am trecut cu bucurie pe un pod ca să ajungem la
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
să explice Dumitru Popescu. Sculptorul român a primit În dar un hambar de la o canadiancă și acolo a lucrat din plin, Încălzindu se cu lemne. Dar hambarul a ars. Apoi atelierul a fost reconstruit. Amintirile curgeau. Artistul nu lipsea de la cenaclu. Nicăpetre avea un cult pentru Eminescu. El citea versurile Glossei plângând. Când l-au aniversat la 70 de ani, surpriza a fost să-i cânte naistul Gheorghe Zamfir. Mulți participanți la această reuniune culturală Își aminteau cu emoție de anii
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
El citea versurile Glossei plângând. Când l-au aniversat la 70 de ani, surpriza a fost să-i cânte naistul Gheorghe Zamfir. Mulți participanți la această reuniune culturală Își aminteau cu emoție de anii Începutului, când În serile de sâmbătă cenaclul se desfășura Într-o tipografie, uneori ei așezându-se chiar pe baloții de hârtie. La Toronto au venit Ion Caramitru și Ovidiu Iuliu Moldovan cu recitalul Eminescu. Ei au adus din partea Ministerului Culturii un premiu special pentru Nicăpetre, care era
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]