1,908 matches
-
foarte pretențioasă, solicitându-i cercetătorului calități excepționale: el nu poate apela la observații și experimente meticuloase; nici introspecția nu este eficientă; are nevoie de capacități empatice, de abilități analitice, de reflecție profundă și de cultură vastă. Nu oricine poate fi cercetător fenomenolog. Sesizând acest neajuns, van Manen (1984) a alcătuit un demers metodologic tetrafazic pentru conducerea cercetărilor fenomenologice; este, în opinia noastră, un nou „discurs asupra metodei”, de valoarea celui cartezian, dar cu „reguli” mult mai subtile, care ar putea revoluționa
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modificări structural genetice, susținând această afirmație pe baza originii comune ectodermale și pe vecinătatea pozițională din cursul dezvoltării embrionare a regiunii buco-maxilo-faciale cu sistemul nervos central (44; p.181-196). Aspectul de lentoare în achiziția elementelor de verbalizare, face pe ceilalți cercetători să-i considere în același timp deficienți mintali. Investigațiile noastre intenționează să demonstreze inadvertențele acestei relații.Considerațiile după aparență sau în cazul în care deficitul mintal se asociază cu malformația, fără un riguros diagnostic diferențial, au facilitat generalizări nefavorabile grupului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
delincvenții au cunoscut (traversat) în copilărie sau adolescență o fază „caracterială”, se constată totuși faptul că, în numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, s-au fixat în structura caracterului respectivilor minori. Astfel, cercetători cum ar fi D. Lagache (1964), R. Mucchielli (1965), G. Basiliade (1978) etc. arată că un copil caracterial (cu un „caracter rău”) se prezintă adesea, în cadrul vieții sociale, ca un inadaptat, ca un sociopat, deoarece el nu reușește să realizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În vorbirea curentă termenul de sentiment este înlocuit, adesea, prin acela de „aspirație” sau „pasiune”: spunem despre cineva că trăiește un puternic sentiment de dragoste, în schimb, vorbim de „aspirația” unui tânăr de a deveni medic ori de „pasiunea” unui cercetător biolog. Sentimentele, structuri complexe, joacă rolul îndeplinit de instincte în lumea animală. Dacă emoțiile sunt stări strâns legate de situația trăită în prezent, sentimentele sunt transsituaționale, ele ne influențează conduita și în absența situațiilor sau persoanelor aflate în centrul preocupărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
decît dacă nu ne situăm, cumva, de cealaltă parte... a ocheanului, care să arunce la mare, însă mincinoasă depărtare, prada vederii?). Se conturează, prin alegere, insolitarea unui segment structural, a unui fragment. Lîngă tabloul reprodus, așteaptă, deschizîndu-se unui ochi mai cercetător, detaliul. Tehnică artficială de punere în relief, de scoatere din text, din context, tocmai în ideea revelării. Un titlu celebru din filmografia regizorului Michelangelo Antonioni poate fi invocat, spre comparație: Blow up, povestea născută din mărirea "detaliului", din explorarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
recente. Pentru persoanele în vârstă (80 de ani) și pentru cele aflate în instituții (având așadar patologii diverse), rememorarea trecutului este foarte redusă, oricare ar fi perioada. Reluând o tehnică similară a decupajului amintirilor pe etape de viață, Pascale Piolino, cercetătoare la Caen, a confirmat de curând (2003) faptul că legea lui Ribot nu este valabilă decât în cazul patologiilor amnezice: nu se înregistrează o scădere a amintirilor din ultimul deceniu la persoanele în vârstă aflate în formă bună, pe când bolnavii
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în cea mai importantă, American Political Science Review, apelul la tehnici cantitative este astăzi foarte răs-pîndit. Suspiciunea față de aceste tehnici s-a diminuat mult. Ele fac parte din bătălia profesională pe care o dau mulți specialiști și, din ce în ce mai mult, tinerii cercetători. În același timp, totuși, a ieșit la iveală în mod clar că, de multe ori, cuantificarea se dovedește a fi prematură, că s-au realizat puțini pași înainte numai datorită recurgerii la tehnicile respective. În concluzie, tehnicile cantitative sînt eficiente
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cunoașterii"95. Edmund Husserl distinge între imaginea-lucru, imaginea-obiect și imaginea-subiect, în opinia filosofului fenomenolog acestea două din urmă dobândind sens numai dacă sunt plasate într-o relație interactivă în care fiecare dintre ele este fie obiect supus cercetării, fie subiect cercetător. În mod implicit, cercetarea realității se poate face prin intermediul unei experiențe perceptuale 96 care devine una dintre caracteristicile speciei umane atunci când este vorba despre cercetarea realității. Astfel, a descifra imaginea înseamnă a înțelege relația care se stabilește între subiect și
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
din același oraș, secția franceză-spaniolă. În 1991 își susține doctoratul în filologie. Funcționează o vreme ca profesoară în învățământul mediu, apoi devine cadru didactic la Universitatea din București și la alte universități („Spiru Haret” - București, „Valahia” - Târgoviște, „Ovidius” - Constanța) și cercetătoare la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Debutează cu versuri în 1976, la revista „Limbă și literatură pentru elevi”. Colaborează cu articole de istorie literară, cronici, recenzii la „Contemporanul”, „Caietele Eminescu” „Analele Universității București”, „Revista de istorie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288125_a_289454]
-
to tală și perfectă ar fi globală, atunci lumea în tre agă ar consta dintr-o singu ră piață financiară compusă din piețe de capita l n aționale, perfect legate de o strictă paritate a puterii de cumpărare. U nii cercetători susțin că simplul fa pt după care banca centrală poate influența mă rim ea diferitelor prime de risc implică o politică autonomă în stabilir ea ratei dobânzii. Așa cum deja s a văzut, segmentarea indirectă poate să apară p rin intermediul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
plecați din lumea aceasta, în nădejdea învierii și a vieții veșnice, văd lumina dumnezeiască. Pe pământ o pot vedea, când voința lui Dumnezeu îngăduie, cei cu inima curată, așa cum a spus Însuși Mântuitorul (Mt., 5, 8). Liviu PETCU - Diacon, Asistent cercetător științific, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, doctorand în Teologie Ortodoxă, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei șaguna”, disciplina „Patrologie și literatură patristică”.
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
de la țară. Un loc special, curat, pentru improbabili clienți pasionați de sănătatea corpului lor și nu doar de o vulgară baie, dar pe care de fapt nu-l folosește nimeni. Doar pentru interviuri, poate, cu presa locală sau cu „domnul cercetător de la București”, după cum mi se adresează mai degrabă ironică băieșița brunetă. și ce-mi spune ea ? Nu sunt prea jenați de prezență pelerinilor, dar numărul de clienți fideli scade vizibil în zilele de pelerinaj. „Jandarmii sunt băieți buni, au înțeles
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unui an de zile. Posibilitatea oferită de a ieși din ambianța uneori sufo cantă a familiei, rutinei zilnice și „supravegherii” atente a soților, într-o lume care nu cunoaște noțiunea de „turism” (în sensul actual al termenului). Pentru Séverine Rey, cercetătoare din Elveția care a studiat descoperirea (anii 1960), apoi procesul de recunoaștere progresivă a trei noi sfinți martiri (Rafael, Nicolae și Irina) din insula Lesbos, femeile au un „raport privilegiat cu sacrul”, perceput în exterior ca o formă de credulitate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
inspirat-o în ceea ce fac și, în egală măsură, pentru spiritul extrem de uman cu care m-a înconjurat întotdeauna. Le mulțumesc totodată membrilor din comisia de doctorat - doamnei prof. univ. dr. Rodica Zafiu, doamnei prof. univ.dr. Mihaela Gheorghe și doamnei cercetător Dana Manea - pentru lectura atentă și observațiile pertinente, pentru îndrumare și sprijin. Îi mulțumesc Domnului Academician Marius Sala și întregului colectiv de cercetători de la Sectorul de gramatică al Institutului de Lingvistică pentru modelul pe care mi-l oferă constant în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de a inova mult mai puternică decât Europa. Procesul shumpeterian de distrugere creatoare este acolo mai dinamic, lucru pe care de altfel vrea să-l corecteze Strategia de la Lisabona (2000). Deși îmbătrânită, populația europeană dispune de un potențial de tineri cercetători. Statele Unite au totuși capacitatea de a drena resurse umane și financiare (economisire mondială) care lipsește Europei. Cât despre politica lor macroeconomică adaptabilă, comparativ cu cea a țărilor europene, constrânse de Pactul de stabilitate și de creștere, ea comportă totuși niște
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
activități: Bursier DAAD, Germania 1996 și 2005, membru IEEE (1997 și 2000), membru al Societății Naționale de Calitate și Fiabilitate din 1988, membru al forumului german și Centrului cultural german din Iași. Alte mențiuni: 1983-1986, inginer la „Tehnoton” Iași. 1986-1989. Cercetător la Institutul pentru Electrotehnică (I.C.P.E.) București. TEMNEANU Marinel Costel Data și locul nașterii: 11 august 1968, Dersca. Studii universitare: Institutul Politehnic din Iași, Facultatea de Electrotehnică, secția Electrotehnică, promoția 1992. Doctorat: 1999, Universitatea Tehnică din Iași, specialitatea Electrotehnică; subiectul tezei
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
din cadrul Universității „Al.I. Cuza“ din Iași (1964). După absolvirea facultății a lucrat în cadrul acesteia, la catedra de Fiziologie-Biologie Generală Genetică ca preparator (1964) și asistent (1965-1969). Între 1969-1985 a lucrat la Stațiunea de cercetări „Stejarul“Pângărați, județul Neamț, ca cercetător biolog, apoi cercetător științific și cercetător științific principal III. A fost director al Stațiunii de cercetare „Stejarul“ între 1975-1982. Între 1986-1992 a lucrat la Institutul de Cercetări Biologice Iași, ca șef Laborator Genetică (1986-1989) și cercetător științific principal (1989-1992). A
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Iași (1964). După absolvirea facultății a lucrat în cadrul acesteia, la catedra de Fiziologie-Biologie Generală Genetică ca preparator (1964) și asistent (1965-1969). Între 1969-1985 a lucrat la Stațiunea de cercetări „Stejarul“Pângărați, județul Neamț, ca cercetător biolog, apoi cercetător științific și cercetător științific principal III. A fost director al Stațiunii de cercetare „Stejarul“ între 1975-1982. Între 1986-1992 a lucrat la Institutul de Cercetări Biologice Iași, ca șef Laborator Genetică (1986-1989) și cercetător științific principal (1989-1992). A revenit la Facultatea de Biologie din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
distincții. După o viață bogată în realizări, prof. univ. dr. Sergiu Buiuc a trecut în neființă la 8 iulie 2008 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. BURLACU, GHEORGHE (1911-2006) INGINER CHIMIST și PROFESOR Renumit dascăl și pasionat cercetător, prof. univ. ing. Gheorghe Burlacu a contribuit cu abnegație și dăruire la formarea a zeci de generații de studenți. S-a născut la 18 aprilie 1911, în comuna GirovDănești, județul Neamț. A urmat școala primară în comuna natală (1918-1923) și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Doctor în filologie în 1956, la Universitatea din București, cu o teză despre Calistrat Hogaș și Doctor docent, în 1968, la Iași. A fost conducător științific de doctorat în specialitățile Literatură română și comparată. Peste patruzeci de cadre didactice și cercetători au obținut titlul de doctor în baza tezelor alcătuite sub îndrumarea sa. Între 1964-1983 a fost șef al Catedrei de Literatură Română și Comparată, succesor al profesorului Al. Dima. În intervalul 1963-1966 a cumulat, paralel cu funcția de profesor la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
priceperea și sufletul celor suferinzi, prof. univ. dr. Adrian Cosovanu a încetat din viață în ziua de 22 noiembrie 2008, fiind înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. COTRUTZ, CONSTANTIN EREMIA (1935-2009) MEDIC și PROFESOR Personalitate marcantă a învățământului medical ieșean, cercetător neobosit, prof. univ. dr. Constantin Eremia Cotrutz a fost întemeietor de școală, om de vastă cultură și profund umanism. S-a născut la 1 mai 1935, la Suceava. A urmat cursurile Liceului Internat „Costache Negruzzi“ din Iași (1946-1953), iar între
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de o grea suferință, prof. univ. dr. Natalia Dănăilă a trecut la cele veșnice, în ziua de 24 august 2010, și a fost înmormântată la Cimitirul „Sf. Vasile“ din Iași. DIACONIȚA, VASILE (1938-2008) MATEMATICIAN și PROFESOR Distins dascăl și apreciat cercetător, conf. univ. dr. Vasile Diaconița a fost un reprezentant de seamă al școlii ieșene de matematică. S-a născut la 18 noiembrie 1938, în comuna Baia, județul Suceava. A urmat școala primară în comuna natală (1946-1953) și Liceul „Nicu Gane
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
personajele importante pentru istoria și dezvoltarea căilor ferate din Moldova. Trecut în lumea umbrelor în ziua de 19 aprilie 2009, ing. Alexandru Filioreanu a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. FILIPESCU, GEORGETA (1927-2011) BIOLOG și PROFESOR Cadru didactic prestigios, cercetător pasionat, prof. univ. dr. Georgeta Filipescu a desfășurat o îndelungată activitate didactică și științifică, contribuind la prestigiul școlii ieșene de biologie. S-a născut la 4 octombrie 1927, în orașul Moinești, județul Bacău. A urmat școala primară în comuna Urechești
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
deschizător de drumuri. Prof. univ. dr. ing. Dan Gâlea a trecut în eternitate, după o grea suferință, în ziua de 31 iulie 2008 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. GORBĂNESCU, DUMITRU (1941-2009) INGINER CONSTRUCTOR și PROFESOR Valoros cercetător și distins cadru didactic, prof. univ. dr. ing. Dumitru Gorbănescu a contribuit, timp de peste patru decenii, la formarea a numeroase generații de specialiști în domeniul construcțiilor. S-a născut în comuna Moldoveni, județul Neamț, la 12 octombrie 1941. A urmat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Tehnică „Gh. Asachi” din Iași. După absolvirea facultății cu rezultate meritorii, a lucrat, între 1972 și 1975, la Uzina de Utilaje și Piese de Schimb (I.U.P.S.R) Iași, inițial ca energetic șef în cadrul Atelierului Mecanoenergetic și apoi ca cercetător și proiectant. Datorită capacității de analiză și interpretare, posibilității de a uni noțiunile teoretice cu practica și calităților probate în activitatea de conducere, din septembrie 1975, devine cadru didactic asociat, la Catedra de Utilizări Electrice și Automatizări, de la Facultatea de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]