1,574 matches
-
din când în când câte ceva. A economisit câteva sute de franci“. Strickland s-a tras de barba lui roșie și a zâmbit: „Ei, Ata, ți-ar plăcea să ai un soț ca mine?“ Fata n-a zis nimic, dar a chicotit. „Păi, bietul meu Strickland, doar ți-am spus că fata are o slăbiciune pentru tine“, am intervenit. „Am să te bat“, i-a zis el privind-o drept în ochi. „Păi altfel cum aș putea ști că mă iubești?“ i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
călătoria ta pe ape, în care nu ai beneficiat de prietenul tău abílio, marinarul portughez cu barbă albă, și nici de corabia lui splendidă, cu pânze late, acostezi cu ușurință pe un mal prietenos, ești întâmpinat de câteva veverițe-călugăr, unele chicotesc, altele se roagă solemn, ele ți-o iau în față, fac tumbe, îți arată pe unde să îți îndrepți pașii pe acest nou meleag. nouă deasupra: te lași condus la singurul edificiu al acestei insulițe, pe care în rest sunt
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ciocolată, le dai tandru boturile la o parte, tigrul alb qilin, protectorul căminului tău, se dă peste cap de bucurie, furnicuțele albe bat tropa-tropa pe pământ, vulturii harpagornis fac loopinguri pe cer, broscuțele țestoase de galapagos dansează dezbrăcate, unele veverițe-călugăr chicotesc, altele se roagă solemn, taurii născuți din dude-de-aur mugesc din rărunchi, petuniile magice au întors toate clopotele către tine, desaga-fără-fund a prințișorului vieții tale stă agățată-n pridvor. paradis paradis sau măcar cer, măcar vedere spre cer, măcar aceste trei
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
neașteptate, să-l însoțească pe Kanbei la picioarele muntelui, dar mai mult nu li se spusese. După ce merseseră ceva, Kuriyama abordă subiectul: — Stăpâne, comandantul postului de la poale v-a invitat astă seară? — Ce? Credeai că am fost poftiți la masă? chicoti Kanbei. Cât crezi că durează Anul Nou? Până și ceremoniile de ceai ale Seniorului Hideyoshi s-au sfârșit. — Bine, dar atunci, unde ne ducem? — La palisada de lângă râul Miki. — Palisada de la râu? Dar e un loc periculos! Sigur că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
călare pe cal, vorbindu-le pajilor din spatele său: — Unde? Toți pajii priviră, întrebători, în direcția unde arăta stăpânul lor. Într-adevăr, deasupra lemnelor aduse de ape se jucau câțiva bâtlani albi ca zăpada. Pajii, încă adolescenți, ridicară din umeri și chicotiră. Ascultându-le vorbele copilărești, Hideyoshi își îndemnă ușor calul și reveni la tabără. Era seara celei de-a treia zile din Luna a Șasea. Hideyoshi încă nu avea cum să fi aflat ce se întâmplase la Kyoto. Hideyoshi rareori lipsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ne-întâlnim. Cu această remarcă de despărțire, Katsuie se întoarse și porni pe coridorul îngust, spre citadela interioară. Kumohachi o luă și el pe coridor. Cu o mână proptită în șold, se întoarse spre silueta lui Katsuie, care se îndepărta. Chicotind în sinea lui, porni, în sfârșit, spre poarta castelului. Celebrarea numirii lui Samboshi ca moștenitor luă sfârșit în aceeași zi și începu un ospăț mai presus decât cel din seara trecută. În castel se deschiseseră trei săli pentru anunțarea instalării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ea îl încurajă. Poți să pui mâna pe el. Pe el sau pe ea? Nestor își lipi palma de șoldul ei neted și rece. Lasă-l să se obișnuiască, auzi o șoaptă. Mama și cu cealaltă doamnă, pe nume Ivona, chicotiră. Cele două femei chicotiră și mai tare când mâna lui Nestor lunecă în jos pe coapsă coapsa netedă și rece: nemișcată, o poză bej în relief; dar poza nu reprezenta pe nimeni cunoscut, și dacă n-aveai cui să te
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
să pui mâna pe el. Pe el sau pe ea? Nestor își lipi palma de șoldul ei neted și rece. Lasă-l să se obișnuiască, auzi o șoaptă. Mama și cu cealaltă doamnă, pe nume Ivona, chicotiră. Cele două femei chicotiră și mai tare când mâna lui Nestor lunecă în jos pe coapsă coapsa netedă și rece: nemișcată, o poză bej în relief; dar poza nu reprezenta pe nimeni cunoscut, și dacă n-aveai cui să te plângi că ești păcălit
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
arăta. Părea că știe pe dinafară locul fiecăruia. Tu vrei să-ți faci un costum? l-a iscodit ea cu interes. Ce sunt alea cupoane? a întrebat Puiu. Doamna a făcut ochii mari, surprinsă și totodată amuzată. Ba chiar a chicotit veselă. Adică se putea presupune că a fost plăcut surprinsă. Cupoane?! și a râs ea fără reținere. Imediat a schimbat complet tonul și a spus: Te rog să mă ierți. Tatăl tău nu vorbește niciodată acasă despre ce vinde la
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
adresa răstit lui Daniel; răstit și plin de reproș, dar și de compătimire, compătimirea unui vagabond: Acuma du-te și ia-l și tu de ureche pe adevăratul vinovat! Dar nu mai era nimeni în jur s-audă. Horia Victor chicotea din nou, nerușinat, din depărtare, uitându-se zeflemitor îndărăt în timp ce fugea, dar acum era deja departe, alergase roată, întorcându-se pe strada I.C. Brătianu după ce primejdia trecuse, și aproape că ajunsese la următoarea intersecție, dintre I.C. Brătianu și strada Hașdeu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
fotbal... Rareș se uita atent la fețele din jur. Hei, Rareș! îl striga Radocea de peste capete tunse, agitându-și brațul ridicat. Ai venit să iei premiu' ăl mare? Stai un pic! Hei, Rareș! Două fete de lângă el, umăr în umăr, chicoteau în secret, cu capetele înclinate, tâmplă în tâmplă. Chicoteau și altele. Așteptând cu încordare cele ce aveau să se întâmple, un ghem cald i se ridica din stomac împrăștiindu-i-se fierbinte în urechi. Domnul Bordeianu se strecura și el
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Hei, Rareș! îl striga Radocea de peste capete tunse, agitându-și brațul ridicat. Ai venit să iei premiu' ăl mare? Stai un pic! Hei, Rareș! Două fete de lângă el, umăr în umăr, chicoteau în secret, cu capetele înclinate, tâmplă în tâmplă. Chicoteau și altele. Așteptând cu încordare cele ce aveau să se întâmple, un ghem cald i se ridica din stomac împrăștiindu-i-se fierbinte în urechi. Domnul Bordeianu se strecura și el prin mulțime, ditamai profesorul, c-un cap peste toți
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pe doamna Mușat în timp ce el însuși se dădea un pas înapoi... și doamna Mușat venea la microfon. Pe scăunel mai rămăsese un singur sul de hârtie legat cu panglică roșie. Rareș le vedea din spate pe cele două fete care chicoteau și-acuma una într-alta, în surdină. Dincolo de teren, în tribună, cei doi băiețandri priveau indiferenți. Rareș o vedea pe doamna Mușat vorbind la microfon. Dar ce tot spunea doamna Mușat? Ceva care stârnea fierbere în mulțime? Chiar lângă urechea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
la doi pași de măsuța de serviciu, o haină de pânză albă, din acelea pe care le poartă chelnerii. Ia-o! îi spune Stancu, prin semne. Hai, ia-o! Chițu se uită în dreapta și-n stânga prefăcându-se speriat. Se chicotește copios și se scot tot felul de sunete. Pst-pst! Pst-pst! Băieții nu mai au pic de astâmpăr. Schimbă cu înfrigurare între ei locurile de la cele două mese și șușotesc în draci fără întrerupere. Calm! face semn Chițu. Și, cu o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pisică, fie legătura telefonică era bruiată. Când termină de vorbit, torsul păru că se transformă într-o chicoteală. Așa că merse mai departe. — Trebuie să mă înveți. Știi că sunt ignorant în materie de teatru și, deci, de viață în general. Chicoti din nou. — Ce vrei să spui, Bull? — Mă gândeam... Mă gândeam să luăm cina împreună. După ce îi iei interviul lui Razza. Vreau să detaliezi puțin pentru mine analiza pe care o faci numărului său. — Săptămâna asta e imposibil. Am mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
-și dea seama că e ușurat de mărturisire. — Păi și de ce n-ai zis nimic? Ce naiba, am fi înțeles cu toții. Of! Băieți, Johnnie a călcat un pic strâmb. De asta se fofila el în turneu. Membrii echipei Wanderers începură să chicotească. Tipi mari, siguri pe ei, îmbrăcați în pulovere. Bull era apreciat pentru constituția lui atletică. Pentru că înscrisese așa de multe puncte, chiar dacă încă se resimțea după noaptea de dinainte. Fusese bătut pe spate și pocnit prietenește. Încă o dată, camaraderia masculină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
seara în care se întâlnise cu Alan la De La Warr Pavilion, Bull trebuise să îndure și umilința de a-i mărturisi acestuia, care începuse să se dezbrace în perimetrul strâmt al camerei cinci, că e „perioada aceea a lunii“. Alan chicotise la gândul că Bull ar putea avea menstruație, chiar și după ce văzuse feșele uscate și întărite. Îi explicase detaliat lui Bull cum vaginul său era un organ independent, separat de zona care îl înconjura. Îi spusese că nu are ureteră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
faptul că stilul tinerei era o revelație, urmând a cutremura din temelie întreaga suflare literară. Își sfârși discursul urlând ca un nebun și într-atât era de înverșunat, încât aproape că îi smulse un sân din pulover bietei femei, ce chicoti amarnic. Povestirea pe care urma s-o ascultăm în premieră se numea Chiuveta de oțel. Oftând prelung și continuând într-un mod absolut incredibil să-și răsucească bietele globuri oculare spre aceeași porțiune a tavanului, unde nu se afla nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
adică virgulă, am întrebat eu, nedumerit. Ați citit și virgula? - Da, virgulă, spuse Aurora. Adică virgulă. - Liniște, domnilor, nu mai întrerupeți, vorbi Euripide, cu ochii lipiți de sânii Aurorei Sticlaru. V-am spus că e revoluționar... - Ăăă, da, vă mulțumesc, chicoti veselă individa. Să continui... Dar fiindcă totuși pentru că, însă, numai, deci, pentru, ca să, fiindcă, dacă, pe la, numai, doar, virgulă deci el o aștepta pe ea în fremătare, nemainemaiputând în a-și ține răsuflarea. El o iubea fără asemănare virgulă dragostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
habar n-ai. Dacă l-am aborda când e adormit? au continuat Hamsterii să caute soluții. Sau poate a lăsat solzi în iarbă, când a trecut prin zonă? Poate năpârlește? Cum să năpârlească dinozaurul auriu, s-a distrat Ghidușa iarăși, chicotind amuzată. Mai întâi trebuie să vedem dacă îi găsim cuibul și cum ne apropiem..., le-am zis eu devenind oarecum absent și gânditor ca Iasomia, care tăcea. Au dispărut dinozaurii... Dar unde? m-a întrebat Ghidușa, privindu-mă serioasă, cu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
cap, imposibil, i-am zis, o lună-i egal cu zero, și oricum, nici eu nu mai știu mare lucru, chiar și pe-atunci știam doar Marșul Măgarilor, și nici pe ăla cum se cade, spunând asta, am început să chicotesc, Prodan cel Mare avea niște lopeți de mâini, numai julituri de-atâta muncă și multe cafturi, ca să nu izbucnesc în râs, am încercat să-mi sug burta, ai mâini prea mari pentru pian, i-am zis, mi-a venit iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
care duc nuntașii la biserică la ora hotărâtă. Roșind și aruncând câte o privire fugară prin strălucirea acestei istorii, Lady Diana pășea maiestuoasă printre băncile din biserică, avându-l lângă ea pe șontâcăitul ei tată, în timp ce micuțele domnișoare de onoare chicoteau necontenit în preajmă. Iată-l și pe prințul Charles, de vârsta mea, în uniformă, stând printre prinții bățoși. Să aibă Fat Paul dreptate? Să i-o fi dat deja Charles la buci? Oricum, i-o va trage diseară - aici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și aparat de emisie-recepție) încercând să-l păcălească. În cele din urmă, maestrul lanțului a căzut în genunchi și și-a ridicat ambii pumni cu mâinile înțepenite, bărbia i s-a înfipt în piept și, cu toată fața întinerită, a chicotit vinovat. S-a terminat. Nu mai e nimic, nu astăzi. — Nu-l omorâți! a țipat mulțimea ascuțit când polițiștii l-au întins pe macadamul murdar. — Nu-l omorâți! veni în sprijinul mulțimii și gigantul nordic care stătea lângă mine, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fotografiile de pe etajere. Erau printre ele pozele mele din copilărie și te-ai mirat că în toate râdeam. Într-un târziu, te-ai culcat; în vis m-ai revăzut jucându-mă cu tine. Eram mici, pe la vreo zece ani, și chicoteam amândouă fericite. Am început să ne jucăm de-a ala, bala, portocala, pe urmă eu am luat-o la fugă, strigându-ți cât mă ținea gura: „Hai, prin de-mă!“ Te-ai luat după mine, alergând din răsputeri prin tre
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
doi dansatori cu floricele împrejur, am scris cu litere mari: „Premiul I pentru cel mai bun dansator“ și i l-am trimis respectivului prin poștă. Mulți au făcut haz, dar alții, dezamăgiți, au contestat acordarea distincției partenerului desemnat. — Grozav, am chicotit. — Hai să revenim la chestionar, mă zori Ioana. — Care sunt pictorii tăi preferați? — Leonardo, Piero della Francesca, Rafael, Monet, Klee, Bissière. Mai sunt multe întrebări? — Destule. De ce? m-am mirat. — Pentru că viața este scurtă, nu avem dreptul să ne plictisim
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]