3,274 matches
-
mai este numit și de locuitorii satelor vecine, fiind constituit pe moșia Mânăstirii Glavacioc cu ocazia împroprietăririlor realizate în anii 1880 - 1881. Atunci, țăranilor veniți din diverse zone, mai ales din comunele limitrofe (Scurtu, Negreni, Fierbinți, județul Vlașca), dar și ciobani și alte categorii venite de pe alte meleaguri mai îndepărtate (comunele Malu cu Flori și Rucăr, județul Muscel), oameni tineri, care au primit câte 0,50 ha loc de casă în intravilan și ceva pământ la câmp, pentru agricultură. Populația unei
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
se cuvin a fi amintite: trifoiul sălbatic, „lipitoarea” ("Viscaria vulgaria"), „sunzuenele”, scăunelele numite și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
gorun, cer, carpen, fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
și adolescența în municipiul Bălți, unde a absolvit în anul 1965 Școala medie nr. 16. Apoi a studiat la Institutul de Arte din Chișinău (1965-1969). În anul 1966, pe când era încă studentă, a debutat ca actriță (în rolul Ioanei, fiica ciobanului Iluță) în filmul "Poienele roșii", produs de studioul “Moldova-film” și regizat de Emil Loteanu. Tot regizorul Loteanu a fost cel care i-a schimbat numele în cel de Svetlana Toma. După absolvirea studiilor la Institut în anul 1969, Svetlana se
Svetlana Toma () [Corola-website/Science/312524_a_313853]
-
petrecere, ia cerința acestuia literal și, după ce apasă butonul de pornire, se urcă și el în carusel. Cum nimeni nu mai era prin preajmă să-l oprească, acesta a continuat să funcționeze până a doua zi dimineață, când a sosit ciobanul cu oile din satul învecinat. Episodul al doilea începe arătând cum, la redacția ziarului "Scînteia", principalul ziar al Partidului Comunist Român, fotografiile dictatorului Nicolae Ceaușescu sunt modificate pentru a-l face pe acesta să pară mai impunător. După o vizită
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
ca toți neștiutorii de carte, copii și adulți, să fie aduși acolo pentru lecții. La prima oră, el justifică necesitatea alfabetizării prin pericolele la care se expun cei care nu știu să citească etichetele de avertizare de pe diverse produse. Un cioban care avea stâna pe vârful unui munte refuză să se prezinte la școală, trimițându-și doar fiul să învețe să citească. Fiul, întors de la școală, îi citește tatălui tăblița de avertizare de pe stâlpul de înaltă tensiune, explicându-i că este
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
să fie atins, mai ales pe timp de ploaie și furtună și că, dacă cineva se electrocutează, el nu trebuie să fie atins direct de cei ce încearcă să-l salveze. Într-o zi cu furtună, activistul vine la stâna ciobanului să-l convingă să vină și el la școală, dar pe drum își murdărește ghetele de noroi. Ajuns la stână, el se sprijină de stâlpul de înaltă tensiune și începe să-și scuture încălțămintea. Ciobanul, văzându-l, crede că acesta
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
furtună, activistul vine la stâna ciobanului să-l convingă să vină și el la școală, dar pe drum își murdărește ghetele de noroi. Ajuns la stână, el se sprijină de stâlpul de înaltă tensiune și începe să-și scuture încălțămintea. Ciobanul, văzându-l, crede că acesta tocmai se electrocuta, și sare să-l salveze lovindu-l violent cu parul pentru a-l îndepărta de stâlp. Nota de la finalul episodului spune că, la sfârșitul anului, conform legendei, s-a raportat alfabetizarea a
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
Mircea al V-lea Ciobanul a fost domnitor în Țara Românească de trei ori: ianuarie 1545 (intră în București la 17 martie) - 16 noiembrie 1552;mai 1553 - 28 februarie 1554 (în martie părăsește Bucureștiul); ianuarie 1558 - 25 septembrie 1559. Era al cincilea fiu al lui
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
ianuarie 1558 - 25 septembrie 1559. Era al cincilea fiu al lui Radu cel Mare. După numele de botez se chema Dumitru și a fost căsătorit cu Chiajna, fiica lui Petru Rareș, al cărei nume era de fapt Ana. Se numea "Ciobanul" probabil pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. A fost numit de Poartă în ianuarie 1545 în locul fratelui său vitreg Radu Paisie și a intrat în București ca să-și ia tronul în 17 martie 1545. Prin primul
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
domnitor devotat cauzei lor în Țara Românească, noul guvernator al Transilvaniei, generalul imperial Castaldo îl sprijină pe Radu Ilie, care înconjurat și de pribegi, a trecut hotarul în noiembrie 1552. În timp ce Radu Ilie avea cam 15 mii de oameni, Mircea Ciobanul a strâns circa 8-9 mii. Cu două zile înainte de luptă, de frică să nu fie trădat, Mircea a pus să fie uciși 47 de boieri chiar la masa sa. Lupta decisivă s-a dat la Mănești în 16 noiembrie 1552
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
pus să fie uciși 47 de boieri chiar la masa sa. Lupta decisivă s-a dat la Mănești în 16 noiembrie 1552. Radu Ilie a câștigat, iar Mircea s-a refugiat cu familia la Giurgiu. La 11 mai 1553, Mircea Ciobanul sprijinit de domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpușneanu personal, și-a recâștigat tronul. Domnia a fost scurtă, deoarece același Alexandru Lăpușneanu, bănuindu-l de rea credință, l-a trimis pe Nădăbaico, marele vornic, să-l scoată de pe tron. Apoi, a obținut de la
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
Nădăbaico, marele vornic, să-l scoată de pe tron. Apoi, a obținut de la Poartă domnia pentru Pătrașcu, iar Mircea a fost nevoit să plece la Constantinopol. După moartea lui Pătrașcu în ianuarie 1558, sultanul îi acordă din nou domnia lui Mircea Ciobanul. Numirea lui a provocat un exod al boierilor peste Carpați. Mircea le-a promis acestora că dacă se întorc și i se închină, îi va ierta. Primirea are loc la curtea domnească din București, în prezența dregătorilor turci. Însă, după
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
din București, în prezența dregătorilor turci. Însă, după plecarea turcilor, Mircea i-a ucis pe boieri în frunte cu Stănilă vornicul. În aceeași zi, 3 februarie 1558, a fost pentru prima dată când au pierit și reprezentanți ai clerului. Mircea Ciobanul a murit la 25 septembrie 1559, și a fost înmormântat în biserica de la Curtea Veche din București, care a fost reclădită de el. În urma sa, energica Doamnă Chiajna îl ajută pe fiul lor Petru să obțină domnia. Pe plan cultural
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
getică - Sucidava (Corabia) până la Sarmisegetuza. Același drum, “Drumul Muierii”, este menționat și de Vartolomei Todeci în “Plaiul Dorului”, ca vechi drum al transhumanței. Pe aici mergeau spre inima Olteniei (până la Leu, lângă Craiova și de acolo la Bistreț, lângă Calafat) ciobanii cu turmele lor, spre Dunăre pentru iernat. Grădiștea este atestată documentar în 3 august 1489, în timpul voievodului Vlad Călugărul. ((Documenta Romaniae Historica, B, Țara Românească, vol I, Editura Academiei RSR, București, 1966,pag. 350); (Comori Arhivistice vâlcene, Catalogul documentelor de la
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
de slavi, blocați aici în drumul către Balcani din cauza fortificării Dunării de către puterea bizantină. Ferocitatea primului val de năvălitori a determinat populația daco-romană să se retragă în regiuni mai ferite, fapt care a cauzat pierderea numelui antic al râului. Între ciobanii din Carpați, care coborau pe valea Ialomiței pentru a ierna oile în Bărăgan sau în Dobrogea, râul era cunoscut sub numele de "Gălbinița" sau "Galbenul", având la bază același principiu descriptiv care a dat naștere și numelui de origine slavă
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
apoi (după 1952) în raionul Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, ea a absorbit și comuna vecină Măgura, si a revenit la județul Dâmbovița. Zootehnia este ocupația predominantă, se cresc oi, vaci, porci și păsări pentru consum propriu. Bezdedenii sunt ciobani renumiți fiind găsiți cu turme în Bucegi. "Ciobănia" este o meserie respectată și foarte veche. De asemenea se cultivă pentru consum propriu porumb, cartofi, varză, fasole, etc. Se lucrează în general fără mijloace mecanizate. Pomicultura este practicată de aproape toată lumea
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
Alejandro González Iñárritu in 2006, care a câștigat premiul Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră. "Babel" este povestea unei puști. O pușca care unește patru povești paralele care se petrec în Maroc, S.U.A., Japonia și Mexic. În Maroc, un cioban sărac cumpără o pușcă de la un prieten. Pușca îi era necesară în lupta împotriva șacalilor care îi atacau modesta turma de capre, păzită de cei doi fii ai săi. Tot aici, un cuplu căsătorit care se confruntă cu probleme grave
Babel (film) () [Corola-website/Science/307512_a_308841]
-
căsătorește. În cealaltă parte a Globului, în Japonia, o liceeană surdo-mută se confruntă, pe lângă problemele normale ale vârstei, și cu cele ce decurg din handicapul său, precum și cu pierderea mamei, care se sinucisese cu câtva timp în urmă. În Maroc, ciobanul îi învață pe copii să tragă cu pușca pentru a goni sau, și mai bine, pentru a omorî șacalii. Plecați mai apoi cu turma la păscut, cei doi copii se întrec la trasul la țintă. Cel mic trage, din pura
Babel (film) () [Corola-website/Science/307512_a_308841]
-
legăturile secrete cu grupuri teroriste. Când află adevărul, cuprins de spaimă, tatăl își ia copii și se hotărăște să fugă până când se liniștesc apele, dar este prins de poliție iar fiul cel mare impușcat din greșeală. Aflând de la cine cumpărase ciobanul pușca, poliția îl interoghează pe vânzătorul puștii, care mărturisește că a primit-o cadou de la un turist japonez venit cu ceva timp în urmă în vizită în Maroc. Poliția încearcă să ia legătura cu omul de afaceri japonez, posesorul inițial
Babel (film) () [Corola-website/Science/307512_a_308841]
-
în care se află astăzi localitatea, iar fiicele au înființat satul care a fost numit Goicea după numele celei mai frumoase dintre cele trei surori. În 1970, în parcul comunei a fost amplasată o statuie care le reprezintă pe fiicele ciobanului din legenda privind începuturile localității. Parcul din comună a fost dat in folsință și inaugurat în 1962, odată cu grădina zoologică, teatrul de vară și stadionul central. La început, în gradina zoologică, erau expuși urși, lupi, căprioare, vulpi, dihori, iepuri, și
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
i-a dedicat creației poetice. Poeziile sale oglindesc dragostea sa pentru natură, pentru oamenii simpli și pentru țăranii și meseriașii șvabi. Reia permanent teme privind viața din satele șvăbești. Prin versurile sale, cititorul poate arunca o privire și în viața ciobanilor români, a vecinilor săi sârbi și a țiganilor. În cea mai cunoscută poezie a sa, "„Perjamosch“" descrie strămutarea locuitorilor din Perjamosch pe dealul din apropiere și încearcă să explice proveniența numelui satului.
Karl Grünn () [Corola-website/Science/312614_a_313943]
-
dus la Biserica Neagră. În interior, la început de an, oameni contemplând. Circa o jumătate de oră, mi-am odihnit și eu, acolo, gândurile. După ce am trecut dincolo de vârfurile pietroase, pe traseul Rucăr-Bran, și am coborât dealurile subcarpatice, am întâlnit ciobanii, cântând la fluier, cu oile și mielușei fragili după ele. Coborau la vale, spre Dunăre. Probabil așa vorbesc ei cu munții, cu mioarele... mi-am zis, în timp ce mi-am amintit de organistul Bisericii Negre care, pe ritmuri, parcă se înțelegea
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
așezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureștiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reședință domnească. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaș de cult din oraș păstrat în forma sa inițială. În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureștiul devine capitala Țării Românești, din ordin turcesc, pentru a avea o capitala in zona de
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
în decursul campaniei de "urbanism" inițiate în secolul trecut de Nicolae Ceaușescu. Din nucleul orașului medieval de pe malurile Dâmboviței s-au păstrat vestigiile Curții Vechi (sec. XV - XVI) cu Biserica Domnească "Buna Vestire", care datează probabil din vremea lui Mircea Ciobanul (1545-1554). Biserica are un plan triconc, naosul ei este evidențiat printr-o turlă. Fațada trădează unele influențe moldovenești, dar zidăria formată din asize de cărămidă alternând cu porțiuni acoperite de mortar, imitând piatra fățuită, aparține deja formelor tipice arhitecturii Țării
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]