2,672 matches
-
importante târnosiri și pe care s-au dat cele mai clare dezlegări la Pace și Iubire, la Gratitudine și Respect. Și locul pe care s-au desfășurat cele mai halucinante Sacrificii în numele Mirării și al Poeziei, în numele Grâului și al Ciocârliei, în sensul Real al Simțirii și al Uitării la Cer. Locul cu dealuri și văi indescriptibile, minunate, îngrijite și mângâiate de cești Dumnezei cu pestelcă și opinci, să nu se împiedice apa în care a plâns Cel de Sus. Ea
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
-le un epicentru uman: Mi-am adus în atelier un stejar falnic Și l-am spânzurat de un cui Cu coroană în jos. Cerul l-am legat cu un nor În dreptusl ferestrei. Sub el, orizontal- Am așezat câmpia. De la ciocârlii și prepelițe Am păstrat numai câte-o aripa, Celeilalte dându-i drumul să zboare. Locurile rămase libere pe pereți Le-am umplut cu sentimente; Împușcate de mine în decursul anilor, Cu bătăi de inimă. Acolo unde nu se vede nimic
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
adune la loc într-un fel nou; florile albastre de cicoare ale căror priviri mai curate ca adâncul cerului răsar din loc în loc pe marginea drumurilor înguste, și vântul ușor al dimineții care face ca grâul valuri asemănătoare mării, și ciocârlia care țâșnește din lan și urcă cu spinarea în sus spre cerul boltit și albastru, și întradevăr, pitpalacul tulburător și barza care pășește rar printre răzoare, și floarea galbenă a spicelor de grâu, care nu s-au copt, încă și
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
în absență, în Sala Oglinzilor pe mulți dintre marii scriitori și critici de după 1968: Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Octavian Paler, Ștefan Augustin Doinaș. Unii dintre scriitori și critici îi apar alături: Radu Tudoran cu Dan Deșliu, Eugen Negrici cu Livius Ciocârlie, Dana Dumitriu lângă Florența Albu. Pe Nicolae Manolescu și-l aduce aminte stând mereu în picioare. Din când în când apărea și Eugen Simion”. A fotografiat tot ce a intrat în acea sală. Nu oricum și nu nesemnificativ. Fotografia pe
Ion Cucu: Un patriarh al fotografiei „literare”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339631_a_340960]
-
să-l urmez pe Marco Polo, să simt furtunile, de frunte-mi, cum se sparg - ori să mă laud cu un stup de miere, cu un cuptor de pâine caldă, nouă, să uit de Don Quijote și pustie, s-admir, o ciocârlie, când se ouă. Referință Bibliografica: ELOGIU NOROCULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ELOGIU NOROCULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340779_a_342108]
-
instalat un cort de veșnicie Chiar un descântec de ai ști să zici Nu mai miroase-acum a iasomie... Izvoare nu mai cântă sus în munți Tăcerea le-a adus melancolia Și printre frunze plâng copaci cărunți A adormit în toamne ciocârlia... Privighetoarea și-a pierdut sonorul E liniște de moarte-n dimineți Pe ici , pe colo mai aleargă dorul Prinzându-și lacrima între scaieți... Îmi place să fiu singură în toamne Cu liniștea ce-mi cântă rugăciune Bat clopote și glasul
SINGURĂ ÎN TOAMNA MEA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340829_a_342158]
-
www.youtube.com/watch?v=-bRZXG0fI5k Plutesc, plutesc, inerție... Plutesc, plutesc în derivă, Nu mai știu ce mă ține pe val! Nu sunt regina nici diva Și nu-mi văd niciun ideal! Cândva mă-mbăta răsăritul Și un cântec de ciocârlie Și-acum m-atrage-asfințitul Cu mantia lui sângerie... Plutesc, plutesc fără voie, Vâslisem cândva curajos: Eram o ,,arcă-a lui Noe’’ Cu gândul și trupul vânjos. Mai port porumbelul pe umăr, Nu vede nici el un liman. Ani buni pe degete
PLUTESC, PLUTESC, INERTIE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340882_a_342211]
-
stau îmbrăcate Sub un strat de promoroacă Se tot roagă în tăcere, Soarele să le petreacă... Vântul spulberă cărarea, Iarba tremură sub pas, Primăvară te rugăm Să ne scoți iar din impas. Peste vremurile tulburi Să trimiți un soare blând Ciocârliei să-i dai tonul Un concert să țină-n crâng. 22.04.2017 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Primăvară... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Camelia Cristea : Toate
PRIMĂVARĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340948_a_342277]
-
multă lumină, pare de mătase, copacul care lega cerul cu pământul a dispărut, nu mai pot să pipăi nimic, mă inundă raze de laseri rupte din soare. 2.furt în fiecare primăvară încerc să-mi amintesc copilăria dar aud mereu ciocârlia care-mi fură cheile minții și le atârnă de zgarda cerului. 3.fantome trec prin mine fel de fel de fantome, de la Dante citire, din cele zece cercuri ale infernului; nu vreau să le văd, închid ochii și mângâi întunericul
MINIPOEME de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340990_a_342319]
-
mine curge-un fluviu de frustrare Ce susură blesteme în neștire. * Mi-aș smulge rădăcinile de-ar fi Să pot din timpul ce mi-a mai rămas Să-ți dăruiesc un câmp de bucurii Dorințelor ascunse să dau glas De ciocârlie în lanuri aurii La pieptu-ți să-mi fac ultimul popas... * de Gabriela Mimi Boroianu 25.03.2015 * Între culori * Nu mă știai dar aruncai pe pânză Culorile într-o joacă de-a iubirea Crescând în ochii tăi nedumerirea Căci ochii
DE DRAGOSTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340998_a_342327]
-
Strofe > Introspectie > 4 SONETE- (I) Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Sonet de cvartet Primăvara cântă Cucul, dintre frunze de salcie. Mierla-i ține companie, de când înfrunzește nucul. Apoi glas de Ciocârlie fluieră-n pădurea deasă, când Cocorii vin acasă și cântă de bucurie. Matinal, codrul răsună zi de vară până-n seară, pe soare și vreme bună. Iubirea renaște iară și perechi în ea adună, pentru iluzii de-o vară. Sonetul dorinței
4 SONETE- (I) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341010_a_342339]
-
rog să ne vorbiți despre pasiunea Dvs. pentru muzică. IC: Cântările acestor locuri s-au dizolvat în mine, mi-au intrat in fiecare celulă și nu mă vor părăsi până la cea din urmă suflare: triluri de privighetori,de cuci și ciocârlii; doine din fluier și din caval; susur tainic de izvoare. Iar peste toate acestea, glasul de clopot al bunicului, Ioniță Crețeanu. Și cântările tatălui meu, Dumitru Crețeanu. MM: Vorbiți, vă rog, despre personalitățile care v-au influențat devenirea. La mine
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
cu artistul Benone Sinulescu, care dovedește cât de profundă este puterea cântecului folcloric românesc, nealegând să aibă o reprezentație ușoară, cu o piesă-două, ci un iureș de cântece creatoare de atmosferă ce surclasează cele mai galante spectacole muzicale. Firește, fermecătoarea ciocârlie a cântecului românesc, Maria Ciobanu, a fost, de asemenea, adorabilă! Cei doi inegalabili artiști, dacă nu ar fi fost la sărbătoarea Zilelor orașului brăilean, Ianca, spectacolul ar fi fost un pământ bun, fără apă, o apă adâncă, fără ieșire la
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
Că visul lumii e adesea tern, Dar fremătînd de visuri și dorință. 14 Înhămat la carul vieții Nu am tras mai greu ca alții N-am mutat din loc Carpații Înhămat pe cerul vieții Dar am străbătut cîmpia Unde cîntă ciocîrlia Înhămat la carul vieții În răcoarea dimineții Și am străbătut un spațiu Inundat de ciocîrlii Respirînd plin de nesațiu Viersul lor de pe cîmpii Înhămat la carul vieții Unde sîntem toți copii Și de-aceea nici în lume, Nici în brazda
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
carul vieții Nu am tras mai greu ca alții N-am mutat din loc Carpații Înhămat pe cerul vieții Dar am străbătut cîmpia Unde cîntă ciocîrlia Înhămat la carul vieții În răcoarea dimineții Și am străbătut un spațiu Inundat de ciocîrlii Respirînd plin de nesațiu Viersul lor de pe cîmpii Înhămat la carul vieții Unde sîntem toți copii Și de-aceea nici în lume, Nici în brazda legendară Nu vom mai avea alt nume Înhămați la carul vieții! FIN POEME IN IUNIE
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
fac din ele povești de adormit copiii sufletul meu înverzește și înflorește ca o agafă cu fiecare rază de soare la apus inima mea strânge în căuș toate culorile și le poartă drapel peste zările ninse de lumina amurgului aici ciocârlia îmi fură cheile inimii și le-atârnă de cer ca să mă cațăr după ele scriu ca și cum m-ați putea înțelege ca și cum aș fi lângă voi și v-aș explica cum e când mori și tălăzuiesc mările peste tulpinile tale singurătatea
NOSTALGII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342171_a_343500]
-
de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus plutește pe lângă sufletul meu. Mâna Lui îmi atinge fruntea cu caldă binecuvântare. I-atâta pace-n carceră! Dulce ești Doamne, în suferințele
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
până la poala oftatul ei dacă aplecai urechea îl auzeai când șoptea arunca codițele cuvintelor ca niște sâmburi de cireșe se agățau cu gura uscată pe iarba fântânii de mătase până ce femeia de o viață și un strop zâmbea dintr-o ciocârlie curgea dimineața știam toate acestea pentru ca îi vedeam ochii peste coaste căpițele de fân clipeau cu ugerele pline pentru că îl vedeam talpa desculță mângâia celălalt picior lângă femeia cu copilul în pântec coborâse o față cunoscută pe marginea patului fruntea
AMINTIRE ÎN MÂNECA SCURTĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341936_a_343265]
-
de cca două sute de ani. I-au mai bombardat, unii și ceilalți, dar japonezii, scuzați germanii au refăcut totul minuțios ca-n legenda Meșterului Manole. Mă tot gândesc, legenda asta chiar o fi a noastră ? Așa am crezut și despre Ciocârlia până la Bregovici. Trecem și prin replica San Pietro din aceeași zonă a insulei, la o scară mult redusă, unde un munte de negru ne întreabă agresiv Ticket ? Ticket ? (noul tip de indulgență ?) și o tăiem spre Poarta Brandenburg. Nu am
BERLIN, SCHNELL, SCHNELL! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342552_a_343881]
-
sufletească a unei ființe foarte sensibile, aplecată spre contemplarea cu acuitate a concertului vieții, cu tot ce cuprinde ea: „cuprind cu o aripă / chitara de flăcări / stinsă în cântecul mierlei / cu cealaltă deschid cerul / să urce în zborul clapelor / plânsul ciocârliei / vioara limpezește notele / pe malul râului din strune / solfegiul păsărilor fără grai / îngerii veghează / tăcerea / pe un do diez / uitat de flaut / într-un răspuns / fără întrebare / aud în concertul vieții / tânguirea orchestrei / din clepsidra gândului / ceasul bate / de o
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
M-au asaltat gânduri, bucurii, mi-au venit în minte versuri, apoi parcă am auzit o doină, sau un cântec de „cleizmer”. Și-l ascultam pe Mirel Reznic, marele violonist tot originar din România, cu „A idișe mame”, sau cu „ Ciocârlia” ori melodii din Ardeal, având rădăcini ascunse în copilăria și tinerețea lui... Mi-am reamintit apoi că, mai demult, la Institutul Cultural Român din Tel Aviv, am văzut îndeaproape unele din tablourile Lianei Hirodi Saxone. Albul, albul tablourilor, albul și
CONCERTUL CULORILOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342577_a_343906]
-
cruce pentru miile de români căzuți la Cotul Donului! Printre ei și fratele mai mare al maestrului cântecului popular, Nicolae Sabău. După ce Vasile Șoimaru a tăcut, întristați, am ascultat naiul lui Vasile Iovu, prietenul lui Vasile Șoimaru care a cântat „ Ciocârlia” cu mult har. Repertoriul său este forte bogat de altfel. Probabil că de aceea ne putrezesc recoltele pe câmpuri... și ne încurcă dacă se face prea mult grâu, porumb și legume. Morții îngropați fără cruce își cer tainul jertfei lor
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
sfântul mir, ne-a adunat trăirea spulberată și am intrat în lume ca doi nemuritori; părul tău ape ca stelele rămân ce picură pe potecile noastre uitate mi-ai umplut inima cu toate câmpiile când glasul ți-era triluri de ciocârlie în zbor, înfrânt de sete-acum, aș vrea să-ți sorb făptura gustând pământul tău cel roditor... vineri, 13 februarie 2015 Referință Bibliografică: retrospectivă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1506, Anul V, 14 februarie 2015. Drepturi de
RETROSPECTIVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341648_a_342977]
-
care și-a pus în hotare încântătoarea creație, ctitorie cu foc haric al inspirațiunii, săvârșită în aureola artistică din care pulsează plenitudinea trăirii sale mistuitoare. Poetul creștin este alesul iscusit de cer care, toarce în gândurile sale trilurile divine ale ciocârliei pentru ca întreaga natură să salte de splendoare, iar sufletul lui să fie sărbătoare. Ne-am cunoscut cu ani în urmă pe undele internetului, colaborând fructuos și bucurându-mă de corespondența articolelor, dar și de volumul său de Poezii Alese, trimis
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Poate că melosul folcloric românesc, folclorul neînsemnând alrceva decât înțelepciunea neamului, ar fi ajuns, din vina celor care sunt între cântăreții de demult și din ce în ce mai puținii de azi ceea ce-s păsărelele ciripitoare între privighetori și ciocârlii (cum ar cugeta maestrul Gheorghe Roșoga), în totală izolare; sau ar fi devastate de expansiunea kitskh-ului, dacă nu ar exista mirabilii noștri melozi folclorici, între care Gheorghe Roșoga este pe cât de generos pe atât de înzestrat cu talentul cuvântului de
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]