2,320 matches
-
a nu mai fi creștin, ateismul fiind forma lui de a fi extremist fără a lăsa impresia extremismului, extremismul islamic nu-și îngăduie luxul de a nu fi fundamentalist, ceea ce este, în realitate, tot o abatere radicală de la preceptele Coranului. Ciocnirea devine, astfel, inevitabilă, căci nu miza credinței intră în joc, ci mizele politice și ideologice. Occidentul secularizat acuză islamul ca fiind ostil modernizării și progresului. E o iluzie ideologică lucrând în defavoarea Occidentului. Când Occidentul era religios, el era acela care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în Europa și-n America a făcut ca în toate țările indicele demografic să fie negativ și să înlesnească noua colonizare a Occidentului de către "barbari". Nici Samuel P. Huntington și nici alți analiști nu sunt atât de siguri că în ciocnirea dintre Occident și Orient biruința va fi de partea celui dintâi 235. Credem că rivalitatea actuală, antiteză monstruoasă, dintre Occident și Orient, ca operă a postmodernității, poate fi depășită, spre binele ambelor părți, numai printr-o mentalitate transmodernistă. O spune
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
spunde celor dou] întreb]ri a condus la crearea multor mituri tradiționale despre originile universului. Aceste mituri descriu nu doar cum a ap]rut omul, ci și de ce viața sa este atat de grea, de dureroas], de confuz], de conflictual]. Ciocnirile și dezastrele primordiale despre care se vorbește au menirea - adesea, poate, în mod esențial - s] explice de ce oamenii trebuie să tr]iasc] dup] reguli care le pot reprimă dorințele. Ambele întreb]ri inc] persist]. De câteva secole, teoreticienii au încercat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motivelor mai slabe, dar persistente, fiindc] violarea lor ar duce, mai tarziu, la remușc]ri mai profunde și mai chinuitoare. C]utând, apoi, forța deosebit] pe care o posed] „imperiosul cuvânt datorie” (Darwin, 1859, p. 92), el a recurs la ciocnirea dintre aceste atașamente sociale și motivele puternice, dar temporare care li se opun adesea. Ființele inteligente, a concluzionat el, ar încerca, în mod natural, s] creeze reguli care s] protejeze prioritatea primului grup. Drept urmare, s-a gândit c] este extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prefera să abordez o realitate mai fermă, mai autosuficientă. Dar nu prea cred că acest lucru este posibil. Studiile dedicate alterității se orientează astăzi, frecvent, către reprezentările generate de Întâlnirea unor entități culturale de dimensiuni foarte mari. Evident, dialogul sau „ciocnirea” civilizațiilor reprezintă un subiect clasic de reflecție, care nu Începe cu Samuel Huntington, ci cu Montesquieu XE "Montesquieu" și cu Herder XE "Herder" , dacă nu chiar cu Herodot XE "Herodot" . În ziua de azi, el este adus Însă din nou
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imaginarului, Întreaga realitate socială ardeleană. O răsturnare care nu s-a mărginit să reorienteze viitorul, ci a Îndrăznit să reformuleze, retrospectiv, chiar și trecutul. Începând de la 1848, nu doar viitorul relațiilor româno-maghiare va fi marcat de confruntări și tensiune, datorită ciocnirii celor două proiecte naționale concurente. Dar și trecutul medieval (care n-a fost nici mai rău, nici mai bun decât În alte părți ale Europei, pentru iobagii și nobilii români sau maghiari) va fi interpretat de acum Înainte, de către istoricii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stereotip etnic de mare viitor. Această afirmare viguroasă a alterității, prilejuită de problema sărbătorilor, deși se suprapunea peste diferențe și conflicte sociale și legitima uneori interese pur economice, era exprimată, În mare măsură, Într-o formă confesională. Era vorba despre ciocnirea dintre două sau mai multe Biserici și credințe diferite, fiecare dornică să Își promoveze identitatea și, eventual, să o anihileze pe a celuilalt. După cum observa Aurel Candrea și, pe urmele sale, Ion Ghinoiu, la Începuturi, creștinismul Însuși a avut de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
autoritățile locale, comitatense, care exprimă punctul de vedere al nobililor proprietari de pământ, ajung În postura de a media, Într-un fel, În disputa respectivă. Ele veghează ca interesele lor economice și timpul muncii să nu fie afectate de această „ciocnire” culturală, care opune sărbătoarea raționalizată de stat celei Înrădăcinate În tradiția comunităților rurale. Ca și În principatul Transilvaniei, intervenția nobilimii În problematica sărbătorilor țărănești prilejuiește afirmarea alterității, legitimarea distanței și dominației sociale, prin sublinierea diferenței culturale care separă cele două
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
am Înșelat și ne-au dovedit cu fapta că ei sunt tot aceia care veniră din Mongolia. Cu atât mai rău pentru dânșii, că noi vom trăi Încă politicește, iară ei vor pieri. Așadar, un eveniment particular, cum a fost ciocnirea de la Mihalț (care a dus la moartea unui grup de țărani români, Împușcați de trupele trimise să restabilească ordinea În zonă), este „explicat” și devine inteligibil În lumina imaginii negative referitoare la maghiari, ca și a autoimaginii românești pozitive. El
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Viața și luptele lui În Munții Apuseni ai Ardealului la 1848-49, Tipografia Carol Göbl, București, 1913. Honour, Hugh, The New Golden Land. European Images of America from the Discoveries to the Present Time, Pantheon Books, New York, 1975. Huntington, Samuel P., Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1998. Husar, Alexandru, Ideea europeană sau Noi și Europa, Editura Institutul European, Iași, 1993. Iacob, Luminița, „Etnoimaginea - obiect de studiu interdisciplinar”, În Revista de psihologie, 1987, nr. 2. Iacob, Luminița, Modernizare - europenism
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, pp. 31-91. O privire de ansamblu asupra problematicii raporturilor dintre civilizații, din perspectiva teoriei relațiilor internaționale (Însoțită de o bibliografie esențială), În controversata lucrare a lui Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1998, pp. 25-114, 481-491. Edward W. Said, Orientalism, Pantheon Books, New York, 1978. Lucrarea a apărut și În traducere românească (2001), grație inițiativei salutare a Editurii Amarcord, din Timișoara, după ce, Într-un sfert
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Paris, 1987; Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului..., pp. 85-86, 90-92. Molnár Gusztáv, „Az erdélyi kérdés” (Problema transilvană), În Magyar Kisebbség, 1997, nr. 3-4; articol republicat, În engleză, În The Hungarian Quarterly, nr. 149, primăvara 1998. Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, traducere de Radu Carp, Editura Antet, București, 1998. Horia-Roman Patapievici, Politice, Editura Humanitas, București, 1996, pp. 235-236. Iulia Motoc, „Prefața ediției În limba română”, În Samuel P. Huntington, op.cit., pp. 15-23. Este vorba de invitația
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
69 de titluri la secțiunea Istoria mentalităților, imagologie, iar vol. IX (1994-1999), pp. 105-111, un număr de 182 de poziții, sub aceeași titulatură. Lucian Boia, op. cit., p. 58. Vezi Însă și teoretizarea diferenței dintre „modernizare” și „occidentalizare”, la Samuel Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1998, pp. 80-114. Edward W. Said, Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, Amarcord, Timișoara, 2001. Larry Wolff, Inventing Eastern Europe. The Map of Civilization on the Mind of the Enlightenment, Stanford University Press
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe poziția întâi din exemplele din corpus desemnează relații de diverse tipuri (unele dintre ele sunt generice: relație, raport, legătură): relații sociale și de rudenie (prietenie, logodnă), deosebiri și asemănări (deosebire, delimitare, diferență, opoziție, contrast; asemănare, afinitate), confruntări (bătălie, ceartă, ciocnire, conflict, dispută, duel, polemică, rivalitate), asocieri (asociație, fuziune), delimitări (graniță, frontieră, muchie), intervale de timp și spațiu (interval, perioadă, distanță) etc.9 Acestea se pot asocia atât cu prepoziția dintre, cât și cu prepoziția între, în virtutea sensului lor identic: Punerea
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
pentru mine, că nu are niciun sens să fie povestite. Pentru mine însă, care nu trăiesc decât o singură dată în desfășurarea lumii, ele au însemnat mult mai mult decât războaiele pentru cucerirea Chinei, decât șirurile de dinastii egiptene, decât ciocnirile de aștri în necuprins, căci singura existență reală e aceea a conștiinței. (C. Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război) 1.Menționează câte un sinonim pentru cuvintele: unic, a pieri. 2.Explică rolul parantezelor rotunde: (impresiile). 3.Evidențiază
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
au acordat... (nu nemerește) asta... cum să zic de!... zi-i pe nume de!... a! sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, și eu ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! (urale și ciocniri) [...] CAȚAVENCU (foarte amețit, împleticindu-se-n limbă, dar tot îngrășându-și silabele): Fraților! (toți se-ntorc și-l ascultă) După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram acuma câtva timp înainte de Crimeea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pentru mine, că nu are niciun sens să fie povestite. Pentru mine însă, care nu trăiesc decât o singură dată în desfășurarea lumii, ele au însemnat mult mai mult decât războaiele pentru cucerirea Chinei, decât șirurile de dinastii egiptene, decât ciocnirile de aștri în necuprins, căci singura existență reală e aceea a conștiinței. (C. Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război) 1. Ilustrează două trăsături ale romanului. (0,5p.) 2.Exemplifică particularitățile perspectivei subiective. (1p.) 3.Prezintă temele romanului
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
dați cu benzină arzând cu ghețuri albastre, cu stalactite de fum cu ceară sfârâitoare, cu seu orbitor până cenușa a umplut lada de studio și chiuveta din baie și păianjenii și-au făcut plase în coșul pieptului nostru. (Mircea Cărtărescu, Ciocnirea) 1. Ilustrează, în două enunțuri, aspectul denotativ și conotativ al cuvântului ciocnire. 2. Explică folosirea virgulelor în versul: mâncându-ne genele, smalțul ochilor, coastele, sângele... 3. Transcrie două structuri care conțin imagini vizuale. 4. Menționează două teme/ motive literare prezente
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
ceară sfârâitoare, cu seu orbitor până cenușa a umplut lada de studio și chiuveta din baie și păianjenii și-au făcut plase în coșul pieptului nostru. (Mircea Cărtărescu, Ciocnirea) 1. Ilustrează, în două enunțuri, aspectul denotativ și conotativ al cuvântului ciocnire. 2. Explică folosirea virgulelor în versul: mâncându-ne genele, smalțul ochilor, coastele, sângele... 3. Transcrie două structuri care conțin imagini vizuale. 4. Menționează două teme/ motive literare prezente în poezie. 5. Motivează utilizarea verbelor la modul gerunziu în fragment. 6
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
b) BAC c) CAB d) ACB 22) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Alexandru cel Bun îi învinge pe cavalerii teutoni la Marienburg B) Mircea cel Bătrân încorporează Țării Românești Dobrogrea C) are loc prima ciocnire armată dintre români și turci a) ABC b) BAC c) CBA d) ACB 23) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Constantinopolul este cucerit de turci B) Ștefan cel Mare încheie un tratat cu Polonia la
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
conflictul dintre Stoian și inginerul Petrescu. Inginerul susține, cu argumente raționale, tehnice, faptul că șantierul unui baraj de asemenea dimensiuni depășește posibilitățile regiunii, atât umane, cât și tehnologice, termenul de doi ani pentru realizare fiind heirupist. Am mai văzut această ciocnire în Răsună valea. Acolo, inginerul „defetist” era un burghez - argumentele lui tehnice sunt contrazise scurt și dur de secretarul de partid : „Se va face în șapte luni, fiindcă așa cere Partidul”. Și chiar așa se face. În Viața învinge, un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
înjumătățire, care reprezintă timpul necesar reducerii la jumătate a concentrației inițiale. Se notează cu t1/2 sau τ (litera grecească tau). O reacție chimică are loc numai între molecule care se ciocnesc. Viteza de reacție este proporțională cu numărul de ciocniri în unitatea de timp. Viteza de reacție este proporțională cu produsul concentrațiilor sau presiunilor parțiale ale reactanților. Dacă în reacția chimică participă un singur reactant, reacția este de ordinul I: A → produși Viteza de reacție este proporțională cu concentrația reactantului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
difuzia va decurge cu o viteză de difuzie. Deși moleculele fluidelor au viteze foarte mari, viteza lor de difuzie este mică, pentru că la temperatură și presiune normală, drumul parcurs de fiecare moleculă este mic, ea suferă un număr mare de ciocniri din partea celorlalte molecule, drumul suferind frecvente devieri. Mărirea vitezei de difuzie are loc prin creșterea temperaturii și a presiunii (dacă sistemul este gazos). Viteza de difuzie este influențată și de masa moleculară a particulelor. Cu cât aceasta este mai mică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
evidentă. Coagularea vizibilă este caracteristică solurilor liofobe, la care perioada lentă este foarte scurtă; cele două faze se separă rapid. Procesul spontan de creștere a dimensiunilor particulelor, fără acțiuni din exterior, se numește îmbătrânirea coloizilor sau autocoagulare. Cauzele sunt multiple: ciocniri intense între particule, scăderea puterii de adsorbție a ionilor din soluție, recristalizarea etc. 2.6.1. Reguli și anomalii ale coagulării 2.6.1.1. Coagularea cu electroliți Regula valenței Dacă se tratează aceeași cantitate dintr-ul coloid cu soluții
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fracționată - se produce la adăugarea unei cantități mai mici de coagulant în unii coloizi polidisperși și constă în coagularea selectivă a particulelor mari, cele mici rămânând necoagulate. Fenomenul se explică pe baza disocierii mecanice a particulelor mici, care imediat după ciocnirea cu particulele mari se desfac și rămân în continuare sub formă de particule coloidale. 150 2.6.2. Stabilitatea sistemelor coloidale Deoarece această proprietate a sistemelor coloidale nu este niciodată realizată în mod absolut, din cauza instabilității termodinamice, ea este în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]