1,570 matches
-
lagărului - lemnul unuia era gălbui-deschis ca ceara, iar al celuilalt de un roșu foarte întunecat. A cioplit din lemnul lor figurile de șah ce lipseau și i le-a dăruit frizerului. Așa a început povestea, avea să-mi spună bunicul. Cioplindu-le, figurile îi deveniseră foarte apropiate, mi-a spus, și i se părea o lacună că nu le știa rostul pe tabla de șah. A învățat deci să joace șah. Asta nu numai că i-a scurtat urâtul unor lungi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de șah. Exercițiul dobândit în sculptarea celor șapte figuri de șah și timpul ce se scurgea atât de încet, mi-a spus bunicul, l-au silit să lucreze în continuare cu mâinile. Lemn aveau îndeajuns copacii, iar el și-a cioplit un joc de șah complet. Mai întâi pionii, a zis, fiindcă înainte de război fusese țăran 1 și fiindcă voia să se-ntoarcă acasă și să redevină țăran. Când mi-a povestit astea, avea de mult un joc de șah ca
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cel roșu întunecat. Cu timpul, lemnul îmbătrânise, devenind murdar, alb-cenușiu și brun închis ca pământul uscat de soare și udat de ploaie. Toate figurile erau crăpate și se clătinau, nici una nu semăna cu alta. Lemnul fiecărei figuri, verde când îl cioplise, se uscase după cum se nimerise. Cei mai strâmbi însă erau regii - burtoși în față și gheboși la spate, de-a dreptul infirmi. Picioarele li se-mpleticeau, deoarece coroana le stătea pieziș pe cap și era mult prea mare. Bunicul a
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Săsăuși, terminată în 1824, în spiritul iconografiei bisericii ortodoxe. Pe piciorul Sfintei mese de deasupra Sfântului altar se găsește scris anul 1818. Biserica este zidită din piatră și cărămidă, iar lații dela acoperiș sunt făcuți din fire subțiri de brad, cioplite pe trei părți. De la cutremurul din 1916 zidurile bisericii au fost fisurate în lungimea ei, fapt pentru care în anul 1921 a fost întărită cu cinci centuri de fier dispuse transversal. În 1936 s-au făcut noi reparații, iar pictura
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un obuz tras de dincolo de Olt, dinspre Dealul Noul Român. În anul 1980, adică după 174 de ani dela edificare, acoperișul a suferit o reparație capitală, ocazie cu care acesta a fost înlocuit integral. Vechiul acoperiș avea lați de lemn ciopliți cu securea și care se aflau într-o stare avansată de putrezire. În 1971 biserica a fost electrificată, oprație în timpul căreia pisania a fost grav deteriorată. Biserica nu deține obiecte de valoare artistică sau istorică din metale prețioase, dar deține
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a răbojului și anume pe partea de sus sau de jos (în dungă) jumătățile de unitate respectiv unitățile, în timp ce zecile și sutele se însemnau pe fața întreagă. La stână se întrebuința răbojul ciobănesc și prăjina cu coajă. Cel dintâi e cioplit cu patru fețe și pe el se înseamnă cu semnele cunoscute cantitățile (în ocale) de mălai sau de sare ce s-au adus la stână de către proprietarii de oi. Pe răboj își avea fiecare proprietar foaia sa, mărginită de câte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu știe nici dascălu, de unde să-nvețe? Și acum o legendă. Să povestește din bătrâni , când s-a stabilit granița de hotar între comuna Streza Cârțișoara și Arpașul de Sus, strezenii au adus o piatră mare de pe râu și au cioplit-o în formă de cruce. În ziua când s-au înțeles să se adune conducătorii satului Arpaș cu cei din Streza ca să stabilească granița de hotar între cele două sate, văzând arpășenii piatra care o adus Cârțișoara s-o pună
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sau fără modele. Visam cu ochii deschiși. Mă visam mecanic de locomotivă când realizam un model de locomotivă, marinar la zecile de modele realizate de vapoare sau corăbii cu pânze. Vise aveam cu duiumul. Îmi plăcea tâmplăria, îmi plăcea să cioplesc și să visez. Era vremea imaginației de care însă nu am scăpat niciodată. Tot in clasa a V-a mi-am desenat portretul, în creion, de mai multe ori și din mai multe unghiuri, cu ajutorul a două oglinzi. Așa ne-
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
VI-a. Împreună cu un coleg pe nume Erick Wagner am mers după coajă de pin mai groasă decât se găsea la pinii din grădina vilei Dora, rămasă în ruină după incendiul din toamna anului 1953. Din această coajă eu am cioplit corăbii și vapoare pe care le vopseam în culori de ulei industrial ca și piesele prelucrate din traforaj. La începutul acelui an am umplut o pagină din carnetul de note numai cu note de 3 și 4. Am ascuns bine
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a făcut ramele pomenite mai sus și trei de la Eidy Flleck a căror peisaje erau frumoase. Ca să obțin de la Eidy acuarelele pentru colecția mea am dat și eu altele la schimb din cele realizate de mine și chiar o corabie cioplită din coajă de pin. Aici la vedere erau și celelalte variante ale autoportretului meu realizat în clasa a V-a desenate în creion. Lucrările care făceau obiectul expozițiilor de sfârșit de an școlar, rămâneau în patrimoniul școlii. De mic aveam
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
atelierului: Bulevardul Republicii Bl. 6 Sc. 3 Et.9 Ap. 34 320151 - Reșița Jud. Caraș- Severin Telefon 0355 / 808615 Mobil 0729052232 Aprecieri critice „elementele amintite..... bufnița (simbolul inteligenței) și copacul (simbolul veșniciei naturii și spiritului uman) par a fi înscrise, cioplite în lemn. Satul care se întinde de-a lungul curbelor, cu case presărate spre cer sau pământ, reprezintă un drum în spațiu dar și în același timp și aspirații ale comunității." Gheorghe Jurma scriitor și ziarist „Emulația tinerilor plasticieni reșițeni
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
doream să o realizez, fără să vreau, grăbindu-mă, mi-am vârât dalta în picior deasupra genunchiului; mai mult de două săptămâni am mers șchiopătând, fiind totodată și subiectul unor glume ale colegilor de serviciu pe seama încercării mele de a ciopli. Foarte greu rana din picior s-a cicatrizat fiind și foarte adâncă, lăsându-mi un semn de toată frumusețea pe picior, pe care de fiecare dată când îl observ îmi aduc aminte de începutul meu de a deveni sculptor. Chiar dacă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de mic, mi-a indicat confecționarea unei dălți din acul de la mașina de cusut, fiind și un material bun, tratat termic foarte bine. Începusem să-mi procur diferite dălți sau să le confecționez, dălți care-mi erau necesare pentru a ciopli; mânerele le confecționam la serviciu pe strung. Astfel începusem să am o mică trusă de scule. Debutul În 1997, fiind un an cam greu, care s-a terminat cu un divorț, punând capăt unei căsătorii nereușite, având mai puține obligații
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
care mai așeza o ramură la cununa de lauri, un succes pe care nu credeam că am să-l realizez cu prima mea expoziție personală. Privind în urmă la zilele ce au trecut, timp pe care mi lam petrecut numai cioplind și gustând din cupa succesului, oboseala pe care o acumulasem în orele nopților petrecute în bucătărie cu dalta în mână se evaporase odată cu primul zâmbet apărut la citirea rândurilor ce îmi erau destinate. Vernisajul primei expoziții personale alături de Președintele A
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pregăti fiecare standul de prezentare pe strada principală din oraș, avusesem tip să mă instalez destul de confortabil având timp berechet să și degroșez de coajă trunchiul de tei din care trebuia să realizez o lucrare. Imediat cum am început să cioplesc, îndepărtând primele bucăți de coajă au și început a se opri unii trecători, privindu-mă mirați. Stăteam în spatele mesei pe care expusesem câteva lucrări aduse de acasă, așezat cu fundul pe trotuar ciopleam fără a băga de seamă pe cei
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
o lucrare. Imediat cum am început să cioplesc, îndepărtând primele bucăți de coajă au și început a se opri unii trecători, privindu-mă mirați. Stăteam în spatele mesei pe care expusesem câteva lucrări aduse de acasă, așezat cu fundul pe trotuar ciopleam fără a băga de seamă pe cei ce se opreau din drumul lor admirându-mi mișcările. Imediat am și început să conturez primele trăsături ajutătoare pentru a realiza un cap de țăran. Odată ce bucata de trunchi ce începea ușor să
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Internațional „Dunărea Fluviu al Europei”, astfel vizita oficialităților ce onorau manifestarea, în frunte cu primarul orașului începuse să facă turul de onoare fiindu-le prezentați fiecare participant la manifestare. Eu unul am rămas pe locul unde mă aflam, pe bordură, cioplind nestingherit la bucata de lemn. Imediat au și apărut în preajma mea cameramani luându-mi un interviu, filmându-mă încontinuu, rugându-mă să rămân în poziția în care mă aflam pentru că dădeam bine în cadru. Au urmat o mulțime de întrebări
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
întrebă cu o voce subțire, calmă, privindu-mă în ochi: „E de vânzare lucrarea?”, neluându-și privirea de pe fața mea transpirată de căldura de afară și de efortul pe care îl făceam, având și o poziție destul de incomodă de a ciopli. Cum era și firesc i-am răspuns că lucrarea o realizez pentru Centrul Cultural din oraș și nu este de vânzare. „Păcat, mi-ar fi plăcut să o cumpăr.” , schițând un gest de regret. Am zâmbit ușor, privind-o, spunându
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
lua cu tot cu lucrare si a merge apoi la Muzeul de Artă Populară, unde avea un spațiu mult mai adecvat în care dorea să realizeze un film documentar despre mine și realizările mele, dorea să explic felul în care cioplesc și diferite lucruri despre uneltele folosite la sculptură. Am acceptat cu plăcere, mulțumindu-i, bucurându-mă în sinea mea de ocazia ce mi se oferise și la care nu puteam să dau cu piciorul. Faptul că o instituție de cultură
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și statuile grecești? Ele sînt atît de senine, Încît nu-mi pot alunga gîndul că au și un sens de piramidă, cu toate că ar fi greu de imaginat un sfinx egiptean În acea frumoasă marmură de Pentelic din care s-au cioplit monumentele Atenei și care cu vremea se Îngălbenește ca hîrtia veche. În definitiv, piramidă e tot ce opunem nisipului. Tot ce neagă nisipul. PÎnă și dorința de a-mi căuta cu orice preț argumente În favoarea calmului cu care vreau să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
aparține cuiva care știe că pentru a scăpa de cîntecul sirenelor trebuie să-l cînte invers. A cînta invers nu Înseamnă, desigur, a cînta alt cîntec, ci același, dar a-i schimba semnul, astfel că Înțelegem de ce Ulise și-a cioplit piciorul patului, acasă În Ithaca, dintr-un măslin viu. Asupra acestui adevăr nu mai am demult nici o ezitare; căci nu mai trebuie alte sirene dacă uităm și singuri; iar marea poate fi tot atît de goală ca și o viață
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ca și mine. Convertit la religia mării, rămîn În fața măreției ei tot barbar... Nu face Însă parte și stînca lui Sisif din trupul aceleiași zeițe care-i dă puteri proaspete lui Anteu? Ca, dealtfel, și piatra În care a fost cioplit sfinxul slut și indiferent de la piramide? Aceasta nu demonstrează decît că În același pămînt se află și viața, și moartea, și seva hrănitoare, și indiferența și dacă grecii au lăsat neatins pămîntul colinelor pe care și-au construit templele au
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Întoarcere la clasicism. Icar se prăbușește În brațele lui Anteu... Fără Îndoială, nu se reduce totul la expresia senină a acestor statui grecești. Presimțim Însă că ele au Împodobit țărmul unei lumi În care mîna sculptorilor n-a ezitat să cioplească astfel. Opțiunea mea rămîne o chestiune de gust și de inadecvare, În ciuda afecțiunii pentru Elada. Si, pe urmă, Îmi place prea mult ideea că ochii personajelor desenate de manieriștii florentini ascund ochii sfinxului. Ei se deschid parcă din nou... Poate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
exaltăm umanitatea din noi. Trebuie să nu mai separăm fericirea de moarte, pentru a o ajuta să dureze... Destinul e stînca; oricare dintre stîncile negre de soare și de apă care mărginesc acest țărm. Depinde Însă de mine ce voi ciopli În ea; un surîs absurd, Însetat de iluzii, sau un obraz care recunoaște moartea pentru a-și justifica setea de timp. Trebuie numai să am tăria să aleg și să decid. Simpla alunecare a mîinii pe piatra umedă nu-mi
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
golfului, acolo unde o stîncă spălată de valuri copiază Începutul lumii a lui Brîncuși, aș descoperi tot ce gîndesc În ritualul bărcilor pescărești. Repet un lucru pe care acum l-am Înțeles bine. Greșeala neoclasicismului, cu statuile sale pictate sau cioplite după modele antice e greșeala lui Orfeu. Din moment ce nu mai avem sufletul vechilor greci, e inutil să le imităm arta, deoarece și În artă privirea Înapoi ucide dacă n-are conștiința ireversibilului. Din acest punct de vedere nu există Întoarcere
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]