2,061 matches
-
în caz că se constituie în marcă absolută distinctivă pentru circumstanțiala condițională. Relația de dependență dintre circumstanțiala de condiție și regenta ei se lipsește uneori de elemente de relație; termenii sintagmei, singurii constituenți sintactici, propoziționali, ai frazei se juxtapun. Identitatea specifică a circumstanțialei de condiție este marcată în aceste enunțuri prin topică; propoziția care ocupă primul loc, reliefată și prin intonație, actualizează funcția de circumstanțial de condiție: „Ai carte, ai parte.” „Banul trebuie să meargă; îl strângi, îl furi.” (N. Iorga, 56) CIRCUMSTANȚIALUL
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
uneori de elemente de relație; termenii sintagmei, singurii constituenți sintactici, propoziționali, ai frazei se juxtapun. Identitatea specifică a circumstanțialei de condiție este marcată în aceste enunțuri prin topică; propoziția care ocupă primul loc, reliefată și prin intonație, actualizează funcția de circumstanțial de condiție: „Ai carte, ai parte.” „Banul trebuie să meargă; îl strângi, îl furi.” (N. Iorga, 56) CIRCUMSTANȚIALUL CONCESIV (DE CONCESIE)TC "CIRCUMSTAN}IALUL CONCESIV (DE CONCESIE)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Determinismul psihologic e atât de mare, încât cu toată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
circumstanțialei de condiție este marcată în aceste enunțuri prin topică; propoziția care ocupă primul loc, reliefată și prin intonație, actualizează funcția de circumstanțial de condiție: „Ai carte, ai parte.” „Banul trebuie să meargă; îl strângi, îl furi.” (N. Iorga, 56) CIRCUMSTANȚIALUL CONCESIV (DE CONCESIE)TC "CIRCUMSTAN}IALUL CONCESIV (DE CONCESIE)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Determinismul psihologic e atât de mare, încât cu toată iluzia deosebirilor de structuri, sunt incidente de asemănare, amănunte, care te-ngheață.” (C. Petrescu, Procust, 319), • expresii impersonale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu făcuse cine știe ce., • adverbe: Mergea foarte repede, cu toate că piciorul continua să-l doară. Observații: Când determină adjective sau adverbe, în sfera regentului se cuprinde și verbul-predicat (s-a întors obosit, mergea foarte repede). Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, circumstanțialul concesiv este expresia sintactică a unui factor care ar putea (sau ar fi putut) determina sau împiedica desfășurarea acțiunii verbului-predicat sau existența (manifestarea) unei însușiri a subiectului dar nu reușește. Caracterul acestui factor, real sau ipotetic, determină constituirea a două
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactică a unui factor care ar putea (sau ar fi putut) determina sau împiedica desfășurarea acțiunii verbului-predicat sau existența (manifestarea) unei însușiri a subiectului dar nu reușește. Caracterul acestui factor, real sau ipotetic, determină constituirea a două tipuri semantice de circumstanțiale concesive, atunci când funcția are dezvoltare propozițională: • concesive reale; factorul intervine în mod real, dar nu determină sau nu împiedică desfășurarea acțiunii: „Nu caut vorbe pe ales, / Nici știu cum aș începe - Deși vorbești pe înțeles, / Eu nu te pot pricepe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de spus, cu orice risc, a început să vorbească.” (O. Paler, Viața..., 110) c. analitic: Chiar bolnav fiind, el tot se duce pe stadion. d. complex: Chiar ajungând ceea ce speri tu, tot nu vei reuși să schimbi nimic. e. propozițional (circumstanțiala concesivă): „Ne-auzeam suflarea și, deși ne strecuram pe lângă ziduri ca două umbre, ni se părea că pașii noștri aveau să deștepte pe toți paznicii cetății.” (N.D. Cocea, 282) f. multiplu: „Cu toate mizeriile și nedreptățile ei, lumea e singurul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sosit, Cât suntem încă pe pace, eu îți zic: Bine-ai venit!” (M. Eminescu, I, 144) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Când se realizează prin adverbele totuși, oricum și locuțiunile adverbiale cu toate acestea, în orice caz, identitatea circumstanțialului concesiv este implicită în planul lor semantic: „Și cu toate acestea repertoriul ei nu seamănă cu al nimănui.” (M. Eliade, Dionis), „Surâsul tău era foarte inocent, l-am putea numi, și totuși de o profundă melancolie.” (M. Eminescu, P.L., 27
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este implicită în planul lor semantic: „Și cu toate acestea repertoriul ei nu seamănă cu al nimănui.” (M. Eliade, Dionis), „Surâsul tău era foarte inocent, l-am putea numi, și totuși de o profundă melancolie.” (M. Eminescu, P.L., 27) Când circumstanțialul concesiv se realizează prin substantive, relația de dependență se exprimă prin prepoziții și locuțiuni prepoziționale, care cer diferite cazuri: • genitivul: împotriva, în ciuda, în pofida: „În ciuda lucrurilor pe care le știu, încă mai cred că iubirea e îndreptățită să vrea totdeauna mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
contemporanii mei.” (G. Călinescu, C.O., 310), „... Invidioșii, cu toate clevetirile lor, n-au putut nimic în contră-i.” (I.L. Caragiale, IV, 82) Când se realizează printr-un infinitiv, relația de dependență este exprimată prin prepoziția fără; identitatea specifică a circumstanțialului rămâne, însă, implicită în plan semantic: „Făr-a te ști decât din presimțire, Din mărturii și nemărturisire M-am pomenit gândindu-mă la tine Și - m-am simțit cu sufletul mai bine.” (T. Arghezi, 366) Când se realizează prin alte forme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din presimțire, Din mărturii și nemărturisire M-am pomenit gândindu-mă la tine Și - m-am simțit cu sufletul mai bine.” (T. Arghezi, 366) Când se realizează prin alte forme verbal-nominale (gerunziu sau participiu) sau prin adjective, identitatea specifică a circumstanțialului concesiv se marchează prin adverbele chiar, și, nici, chiar și: Nici bolnav nu voi rămâne în casă. Observații: Când se realizează prin gerunziu, circumstanțialul se poate lipsi de adverb: „Cine ești tu, acel de care gândul / Se-apropie necunoscându-l
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Când se realizează prin alte forme verbal-nominale (gerunziu sau participiu) sau prin adjective, identitatea specifică a circumstanțialului concesiv se marchează prin adverbele chiar, și, nici, chiar și: Nici bolnav nu voi rămâne în casă. Observații: Când se realizează prin gerunziu, circumstanțialul se poate lipsi de adverb: „Cine ești tu, acel de care gândul / Se-apropie necunoscându-l.” (T. Arghezi, 310) Circumstanțiala concesivă se introduce în frază prin: • conjuncții (locuțiuni conjuncționale): deși, de, să, și să, (și) fără (ca) să, măcar că (să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin adverbele chiar, și, nici, chiar și: Nici bolnav nu voi rămâne în casă. Observații: Când se realizează prin gerunziu, circumstanțialul se poate lipsi de adverb: „Cine ești tu, acel de care gândul / Se-apropie necunoscându-l.” (T. Arghezi, 310) Circumstanțiala concesivă se introduce în frază prin: • conjuncții (locuțiuni conjuncționale): deși, de, să, și să, (și) fără (ca) să, măcar că (să, de), cu toate că, chiar dacă (de, să), chiar când, fie că: „Nu sunt aceiași actorii, deși piesele sunt altele?” (M. Eminescu, P.L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fie că introduce concesive, dacă marchează în același timp un raport de coordonare disjunctivă: „Lacrima e tot atât de limpede și curată, fie c-o produce bucuria, fie c-o produce suferința.” (M. Codreanu, 186) Foarte adesea, conjuncția deși introduce în frază circumstanțiale concesive eliptice de predicat, de un auxiliar din structura predicatului sau, mai ales, de verbul copulativ: „Deși foarte buni prieteni, n-au fost niciodată la el acasă”. (I.L. Caragiale, III, 253), „Deși anunțată la aceeași oră, lumea n-a mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
el acasă”. (I.L. Caragiale, III, 253), „Deși anunțată la aceeași oră, lumea n-a mai venit în număr mare, având aerul că s-a păcălit o dată...” (C. Petrescu, Procust, 303) Uneori deși are valoare de prepoziție, fiind marcă a unui circumstanțial concesiv simplu: „Ea răsuflă adânc, deși încet...” (M. Eminescu, P.L., 84) • pronume (adjective) relative (nehotărâte): orice, oricine, oricare, oricâți: „Temeliile veciei, orice-ați face-s ale noastre.” (T. Arghezi, 74) • adverbe relative: cât, oricum, oricât, oriunde, oricând: „Cât de mult
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
intelectuale, are o concepție despre lume.” (G. Călinescu, C.O., 145), „Ori de unde-i începe, răsfoind tot la a șaptea filă, o limpezime dumnezeiască e în fiecare șir.” (M. Eminescu, P.L., 43) Dintre elementele relaționale care marchează dezvoltarea propozițională a circumstanțialului concesiv, se impun ca mărci absolute ale identității sale sintactice conjuncția deși și locuțiunile conjuncționale chiar dacă (de, să), și dacă, măcar că (să), cu toate că. Când circumstanțiala se introduce prin adverbe nehotărâte, marca identității sale sintactice rezultă dintr-o împletire a elementului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în fiecare șir.” (M. Eminescu, P.L., 43) Dintre elementele relaționale care marchează dezvoltarea propozițională a circumstanțialului concesiv, se impun ca mărci absolute ale identității sale sintactice conjuncția deși și locuțiunile conjuncționale chiar dacă (de, să), și dacă, măcar că (să), cu toate că. Când circumstanțiala se introduce prin adverbe nehotărâte, marca identității sale sintactice rezultă dintr-o împletire a elementului de relație cu topica, cu termenii corelativi și cu modul verbului-predicat din concesivă: • circumstanțială spațială: Te găsesc oriunde te duci. • circumstanțială concesivă: Oriunde te-ai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
locuțiunile conjuncționale chiar dacă (de, să), și dacă, măcar că (să), cu toate că. Când circumstanțiala se introduce prin adverbe nehotărâte, marca identității sale sintactice rezultă dintr-o împletire a elementului de relație cu topica, cu termenii corelativi și cu modul verbului-predicat din concesivă: • circumstanțială spațială: Te găsesc oriunde te duci. • circumstanțială concesivă: Oriunde te-ai duce, tot te găsesc. Termenii corelativi au rol hotărâtor și în marcarea identității circumstanțialei concesive introduse prin conjuncția să: • circumstanțială condițională: Să nu fi știut nimic despre toate acestea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
măcar că (să), cu toate că. Când circumstanțiala se introduce prin adverbe nehotărâte, marca identității sale sintactice rezultă dintr-o împletire a elementului de relație cu topica, cu termenii corelativi și cu modul verbului-predicat din concesivă: • circumstanțială spațială: Te găsesc oriunde te duci. • circumstanțială concesivă: Oriunde te-ai duce, tot te găsesc. Termenii corelativi au rol hotărâtor și în marcarea identității circumstanțialei concesive introduse prin conjuncția să: • circumstanțială condițională: Să nu fi știut nimic despre toate acestea, aș fi mers. • circumstanțială concesivă: Să nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a elementului de relație cu topica, cu termenii corelativi și cu modul verbului-predicat din concesivă: • circumstanțială spațială: Te găsesc oriunde te duci. • circumstanțială concesivă: Oriunde te-ai duce, tot te găsesc. Termenii corelativi au rol hotărâtor și în marcarea identității circumstanțialei concesive introduse prin conjuncția să: • circumstanțială condițională: Să nu fi știut nimic despre toate acestea, aș fi mers. • circumstanțială concesivă: Să nu fi știut nimic despre toate acestea, tot aș fi mers. Identitatea specifică a celor două variante ale circumstanțialei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu termenii corelativi și cu modul verbului-predicat din concesivă: • circumstanțială spațială: Te găsesc oriunde te duci. • circumstanțială concesivă: Oriunde te-ai duce, tot te găsesc. Termenii corelativi au rol hotărâtor și în marcarea identității circumstanțialei concesive introduse prin conjuncția să: • circumstanțială condițională: Să nu fi știut nimic despre toate acestea, aș fi mers. • circumstanțială concesivă: Să nu fi știut nimic despre toate acestea, tot aș fi mers. Identitatea specifică a celor două variante ale circumstanțialei concesive se fixează, în mod relativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oriunde te duci. • circumstanțială concesivă: Oriunde te-ai duce, tot te găsesc. Termenii corelativi au rol hotărâtor și în marcarea identității circumstanțialei concesive introduse prin conjuncția să: • circumstanțială condițională: Să nu fi știut nimic despre toate acestea, aș fi mers. • circumstanțială concesivă: Să nu fi știut nimic despre toate acestea, tot aș fi mers. Identitatea specifică a celor două variante ale circumstanțialei concesive se fixează, în mod relativ, prin elemente relaționale și prin modul verbului-predicat. Sunt specifice concesivei ipotetice locuțiunile conjuncționale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
circumstanțialei concesive introduse prin conjuncția să: • circumstanțială condițională: Să nu fi știut nimic despre toate acestea, aș fi mers. • circumstanțială concesivă: Să nu fi știut nimic despre toate acestea, tot aș fi mers. Identitatea specifică a celor două variante ale circumstanțialei concesive se fixează, în mod relativ, prin elemente relaționale și prin modul verbului-predicat. Sunt specifice concesivei ipotetice locuțiunile conjuncționale pe baza lui să, morfem de conjunctiv, prin excelență, mod al incertitudinii: chiar să, și să, măcar să: „Chiar să fi vrut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai la unul dintre ei.” (C.P., 54) iar potențial-optativul, modul concesivei ipotetice: „Oricât de bine ai povesti un lucru, este greu să redai prin cuvinte anumite stări ale sufletului.” (P. Sălcudeanu, 148) Uneori, relația de dependență pe care se întemeiază circumstanțiala concesivă se exprimă prin juxtapunere. Identitatea sa sintactică este asigurată în aceste enunțuri de: • existența unui verb semiauxiliar de modalitate (a putea), în structura predicatului compus: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
într-o relație sintactică disjunctivă a două propoziții dezvoltând opoziția afirmativ-negativ: „Eu, am n-am clienți acasă, la unsprezece trecute fix mă-ntorc din târg...” (I.L. Caragiale, I, 172) În primele două categorii de enunțuri, concesiva este o concesivă ipotetică. CIRCUMSTANȚIALUL REFERINȚEI (LIMITATIV)TC "CIRCUMSTAN}IALUL REFERIN}EI (LIMITATIV)" În Gramatica Academiei ( inclusiv,noua ediție, din anul 2005), ca și în alte lucrări de gramatică, se folosește pentru această funcție denumirea de circumstanțial de relație. Determină: • verbe (locuțiuni verbale): Nu-și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categorii de enunțuri, concesiva este o concesivă ipotetică. CIRCUMSTANȚIALUL REFERINȚEI (LIMITATIV)TC "CIRCUMSTAN}IALUL REFERIN}EI (LIMITATIV)" În Gramatica Academiei ( inclusiv,noua ediție, din anul 2005), ca și în alte lucrări de gramatică, se folosește pentru această funcție denumirea de circumstanțial de relație. Determină: • verbe (locuțiuni verbale): Nu-și mai făcea iluzii în privința caracterului ei.”, • expresii impersonale: „Nu-i vorbă, că de greu, greu îi era, pentru că în lipsa lui n-avea cine să-i îngrijească de casă...” (I. Creangă, 167), • adjective
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]