1,260 matches
-
IMPEX SRL IAȘI 5236 12869512 CARPAT BETON IAȘI SRL IAȘI 5237 10648035 CARXYN SRL IAȘI 5238 8885439 CASĂ AUTO SRL IAȘI 5239 4957141 CASĂ LEBĂDĂ S.R.L. IAȘI 5240 3206081 CASREP SRL IAȘI 5241 1989343 CERAMICĂ SĂ IAȘI IAȘI 5242 15946407 CITADIN SĂ IAȘI 5243 13572870 CLIMĂ THERM CENTER SRL IAȘI 5244 11806869 COLECT METAL SRL IAȘI 5245 10704976 COM MECANOFUC SRL IAȘI 5246 1976866 COMAT SĂ IA��I 5247 5551582 COM-BETON SĂ IAȘI 5248 8304870 COMCEREAL SĂ IAȘI 5249 3911847 COMPAN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
MOB SRL MUREȘ 6193 5718339 CALA Ș.A. MUREȘ 6194 1247115 CARBID FOX SĂ MUREȘ 6195 1221174 CARO COMP SRL MUREȘ 6196 1246411 CARE SĂ MUREȘ 6197 12645116 CEFMUR SĂ MUREȘ 6198 7687140 CHARTER TRANS AIR AGENCY S.R.L. MUREȘ 6199 7774378 CITADIN PREST SĂ MUREȘ 6200 3102218 CLINI LAB SRL MUREȘ 6201 1227045 COM ADRANDI SRL MUREȘ 6202 1217211 COM FANA F M S.R.L. MUREȘ 6203 1206930 COMAT MUREȘ SĂ MUREȘ 6204 8286111 COMCEREAL SĂ MUREȘ 6205 10755074 COMPANIA AQUASERV SĂ MUREȘ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
în maniera lui Fr. Jammes, nici nu evocă nostalgic, precum Ion Pillat. Contemplația nu-i provoacă adeziune, euforie, ci, mai degrabă, neliniște și tristețe. Fundoianu e un neliniștit care nu caută alinare în peisaj - ca un romantic sau ca un citadin -, dar care aleargă în natură spre a-și exacerba suferința, pentru ca pe un fundal impasibil zbuciumul să capete o mai mare acuitate. Natura e un amplificator, în sensul că freamătul interior se izbește de indiferența și de tăria ei. Aceasta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
XVIII-lea, concepția standard era că guvernarea democratică sau republicană însemna conducere de către popor și, dacă oamenii urmau să guverneze, trebuiau să se întrunească într-un loc pentru a vota decrete, legi sau politici. Democrația trebuia să fie o democrație citadină; democrația reprezentativă era o contradicție de termeni. Prin deducție, fie ea explicită sau implicită, o republică sau o democrație putea exista de fapt doar într-o unitate restrînsă, cum ar fi o comună sau un oraș. Scriitorii care susțineau această
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
doar inutilă pentru democrațiile lor, ci de-a dreptul inoportună: alegerea reprezentanților împuterniciți să adopte legi. Am putea spune că sistemul politic pe care l-au creat ei a fost o democrație primară, o democrație de adunare sau o democrație citadină. Dar în mod categoric nu au creat democrația reprezentativă așa cum o înțelegem noi astăzi 2. DEMOCRAȚIA DE ADUNARE VS. DEMOCRAȚIA REPREZENTATIVĂ Obișnuiți fiind să acceptăm legitimitatea democrației reprezentative am putea considera că este greu de înțeles de ce aveau grecii atît
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
opuneau noii Constituții Americane întrucît credeau că sub o guvernare federală nu ar mai putea să se guverneze ei înșiși; și pînă la cetățenii cantoanelor din Elveția și ai orașelor din Vermont care și-au păstrat cu mare grijă adunările citadine; și la studenții americani ai anilor 1960 și 1970 care au cerut cu fervoare ca "democrația participativă" să înlocuiască sistemele reprezentative; și pînă la mulți alții care continuă să sublinieze virtuțile guvernării democratice de către adunările cetățenești. Adepții democrației de adunare
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
25 3 500 5000 83 10 15000 250 31 1000 10000 167 21 30000 500 63 5000 50000 833 104 150000 2500 313 10000 100000 1667 208 300000 5000 625 După cum știe oricine este cît de cît familiar cu adunările citadine, este bineînțeles absurd să presupunem că fiecare cetățean ar dori să ia cuvîntul. De obicei vorbesc doar cîteva persoane. Ceilalți se pot abține pentru oricare dintr-o serie de motive: pentru că ceea ce intenționau să spună a fost deja tratat în
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să atingă un nivel foarte înalt de participare a cetățenilor, un nivel pe care sistemele vaste nu-l pot egala vreodată. Și totuși, adesea sau poate de obicei, ele sînt foarte departe de a se ridica la nivelul posibilităților. Adunările citadine în cîteva din orașele mai mici ale Noii Anglii oferă exemple bune de limite și posibilități. Deși în cea mai mare parte a Noii Anglii tradiționala adunare citadină a fost în mare măsură sau în întregime înlocuită ca organ legislativ
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ele sînt foarte departe de a se ridica la nivelul posibilităților. Adunările citadine în cîteva din orașele mai mici ale Noii Anglii oferă exemple bune de limite și posibilități. Deși în cea mai mare parte a Noii Anglii tradiționala adunare citadină a fost în mare măsură sau în întregime înlocuită ca organ legislativ de reprezentanți aleși, ea încă rezistă în statul preponderent rural Vermont. Un observator binevoitor și totodată un participant care a analizat adunările citadine din Vermont a descoperit că
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a Noii Anglii tradiționala adunare citadină a fost în mare măsură sau în întregime înlocuită ca organ legislativ de reprezentanți aleși, ea încă rezistă în statul preponderent rural Vermont. Un observator binevoitor și totodată un participant care a analizat adunările citadine din Vermont a descoperit că între anii 1970 și 1994 s-au ținut 1215 astfel de adunări, în 210 orașe din Vermont cu mai puțin de patru mii cinci sute de locuitori. Examinînd documentele de la 1129 de adunări citadine, el
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
adunările citadine din Vermont a descoperit că între anii 1970 și 1994 s-au ținut 1215 astfel de adunări, în 210 orașe din Vermont cu mai puțin de patru mii cinci sute de locuitori. Examinînd documentele de la 1129 de adunări citadine, el a ajuns la concluzia că "numărul participanților, calculat atunci cînd prezența atingea nivelul cel mai înalt la fiecare adunare, era în medie de 139. O medie de 45 dintre aceștia au participat cel puțin o dată. ... În medie, 19 la
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cînd prezența atingea nivelul cel mai înalt la fiecare adunare, era în medie de 139. O medie de 45 dintre aceștia au participat cel puțin o dată. ... În medie, 19 la sută din votanții eligibili ai orașului sînt prezenți la adunarea citadină și 7 la sută din votanții eligibili (37 la sută din cei prezenți) iau cuvîntul cel puțin o dată ... Marea majoritate a oamenilor care vorbesc o fac mai mult decît o dată ... O adunare durează în medie aproape patru ore ... timp de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
secunde, timp de vorbit. Deoarece, bineînțeles, cei care vorbesc sînt mult mai puțini decît cei prezenți, timpul disponibil fiecărui vorbitor este, în medie, de exact cinci minute ... Dimpotrivă, întrucît sînt aproape de patru ori mai multe participări decît participanți, o adunare citadină obișnuită acordă doar un minut și 20 de secunde fiecărui act de participare."7 Se pare că adunările citadine nu sînt tocmai modele de democrație participativă. Și totuși, povestea nu s-a terminat. Atunci cînd cetățenii știu că problemele de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vorbitor este, în medie, de exact cinci minute ... Dimpotrivă, întrucît sînt aproape de patru ori mai multe participări decît participanți, o adunare citadină obișnuită acordă doar un minut și 20 de secunde fiecărui act de participare."7 Se pare că adunările citadine nu sînt tocmai modele de democrație participativă. Și totuși, povestea nu s-a terminat. Atunci cînd cetățenii știu că problemele de dezbătut sînt neînsemnate și nu ridică controverse, preferă să rămînă acasă și de ce nu ar face-o? Dar problemele
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
că problemele de dezbătut sînt neînsemnate și nu ridică controverse, preferă să rămînă acasă și de ce nu ar face-o? Dar problemele controversate îi aduc la adunări. Deși orașul meu din Connecticut a renunțat în mare măsură la tradiționala adunare citadină, îmi amintesc anumite chestiuni în privința cărora cetățenii aveau păreri total diferite și veneau într-un număr atît de mare, încît amfiteatrul liceului era arhiplin; o a doua ședință, programată pentru cei care nu mai avuseseră loc în prima, s-a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
diferite și veneau într-un număr atît de mare, încît amfiteatrul liceului era arhiplin; o a doua ședință, programată pentru cei care nu mai avuseseră loc în prima, s-a dovedit a fi la fel de aglomerată. Ca și în Vermont, adunările citadine nu sînt dominate de cei educați și cu stare. Convingerile puternice și determinarea de a-și spune părerea nu sînt în nici un caz monopolizate de un singur grup socio-economic. Cu toate limitele sale, democrația de adunare are multe argumente în favoarea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
frunze” compun un arsenal poetic previzibil. În noaptea „lichidă” se strecoară nota funebră a unui „timp bolnav”. Plânsul interior, mai mult enunțat decât trăit, tristețea („culoarea iubită îmi e cenușiul”) alunecă în stări evanescente. Mai rar, O noapte de vară citadină aduce acorduri de jazz și frenezia orașului cosmopolit. În poezia peisajului și a anotimpurilor se strecoară meditația trecerii timpului, dar, depășit de rigorile poeziei conceptuale, B. rămâne la un nivel îndeobște banal. SCRIERI: Cenușiu, București, 1936; Vraja anotimpurilor, București, 1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
George, Sfârșitul, II, 208-213; Dorina Mercheș, Hortensia Papadat-Bengescu. Bibliografie, Iași, 1978; Protopopescu, Romanul, 105-143; Ungheanu, Lecturi, 117-128; Sorescu, Interpretări, 155-225; Al. Oprea, Fața nevăzută a literaturii, București, 1980, 127-150; Ornea, Tradiționalism, 536-549; Steinhardt, Incertitudini, 140-143; Viola Vancea, Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, București, 1980; Alte 13 „Rotonda 13”, pref. Edgar Papu, București, 1981, 198-219; Manolescu, Arca, II, 21-60; Piru, Ist. lit., 328-332; Crețu, Constructori, 91-140, passim; Mariana Vartic, Hortensia Papadat-Bengescu: Individual și social în ciclul Hallipa, DFC, 218-240; Dimisianu, Lecturi, 64-77; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
prin momente dificile. Se propusese ca decizia schimbării sau a închiderii unei publicații să aparțină ziarului, nu autorității ecleziastice. Printre ziarele catolice care au avut de suferit din cauza fascismului s-au numărat L'Eco di Bergamo, L'Italia, Il nuovo citadino (Genova) și L'Avvenire d'Italia. Ca urmare a închiderilor forțate și a persecuțiilor, multe publicații au început să se supună opiniei fasciste, din entuziasm sau cu speranța de a schimba sistemul din interior. Potrivit lui Licata, doar astfel s-ar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
când ai venit la Londra? ES. Am vizitat prima oară Londra la 18 ani, dar m-am mutat acolo abia la 24, și am locuit mai întâi în Kent, apoi Brighton și abia după aceeab la Londra. Inteligența mea e citadină, dar spiritul meu rătăcește la țară. LV. Ce prieteni aveai în lumea literară New Yorkeză și ce prieteni literari ai la Londra? ES. Lumea poeților e foarte mică, ne știm toți între noi. Sunt prietenă cu tot soiul de scriitori
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Koptos un soi de tuqul cu doi pari În față și o coardă Înfășurată, iar exemplele pot continua. Astfel de construcții caracterizate și caracterizante au o personalitate proprie legată de cea pe care trebuie să ne-o imaginăm tipică zeilor citadini și care va dispărea În urma practicii nivelatoare a statului unitar egiptean. De fapt, cunoaștem foarte puține lucruri despre aceste sanctuare primitive, construite din materiale perisabile și Înlocuite, odată cu trecerea timpului, cu altele mai nobile. Un astfel de caz a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În Orient, dar În Occident aceștia cunosc un notabil spor de prestigiu și popularitate. Această pereche Întrupează figura strămoșilor ancestrali către care credinciosul se Întoarce În momentele cele mai importante și critice ale existenței. În miile de voturi din sanctuarul citadin numit tofet aceștia sunt invocați cel mai adesea Împreună; o particularitate exclusivă a Cartaginei este faptul că Tanit apare de obicei pe primul loc atât ca zeiță În mod explicit tutelară a cetății, cât și ca mijlocitoare Între umanitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
numele lor regiunii (denumirea va fi extinsă de greci de la zona de coastă la Întreaga Palestină). Cele mai mari centre ale lor au alcătuit vestitul „Pentapolis”, compus din Ghaza, Ascalon, Ashdod, Gat și Eqron. Deși s-au organizat după modelul citadin fenician, filistenii și-au păstrat identitatea În mediul În care se aflau, insistând să se identifice ca popor alofon și străin. Bine organizați din punct de vedere militar, abili lucrători ai fierului, Filistenii au avut mai multe confruntări cu Israel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dintre sexe, crizele Între generații sunt proiectate temporar Într-un timp diferit. În spațiul locului de cult și În timpul limitat al sărbătorii, dezordinii și transgresiunii le este dat frâu liber pentru a se recompune apoi În caracterul cotidian al prezentului citadin. b) Controlarea timpului: sărbătorile și calendarul Chiar dacă uneori revin aceleași nume, fiecare cetate are sărbători și calendar proprii. Articulat În douăsprezece luni, calendarul civic-religios era un fel de recipient care stabilea regimul sacrificial, al sărbătorilor heortaì, și le repartiza pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
origine, aceasta este a unor gene, nu a omenirii, sau este actul de Întemeiere a cetăților după ce acestea li s-au substituit familiilor aristocratice. Adoptat și reinterpretat de polis, mitul devenea o paradigmă negativă În care pozitivul este Însuși universul citadin, garantat de depărtarea În spațiu și timp. Rod al cuvântului, povestire construită cu meșteșug, Înzestrat cu o formă și reprodus de niște specialiști, puțini la număr, mitul cunoaște o ritualizare În momentul recitării, limitată la ocaziile prevăzute de calendarul festiv
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]