4,004 matches
-
află în mod excepțional starea privilegiată inferioară și "altă țară". Cu o sferă de cuprindere mai restrânsă, "țara" își menține importanța pentru a indica un anumit nivel al reprezentării: "țara" prezentă la alegerea lui Ștefan cel Mare (1457) cuprindea boieri, clerul superior și curteni. În secolul al XVII-lea "toată țara" era reprezentată, conform hrisoavelor de la Leon Tomșa (1632) și Miron Barnovschi (1628), de către boierii mari și mici, roșii, mazili și toți slujitorii 612. De aceea, interpretarea izvoarelor impune definirea corectă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
boieri și oșteni în fața lor", ceea ce sugerează că a fost obținut într-o adunare (sobor) anterioară, în care a fost reprezentat elementul ostășesc. În consecință, în secolul al XVII-lea "țara" indică deja alte stări decât cele ale boierilor și clerului. În acest sens, se observă că "țara" nu a fost niciodată convocată separat, excepția constituind-o judecata "roșilor" din anul 1636615, nu ca o adunare separată a stărilor, ci o fază a aceluiași proces, în care decizia este atribuită "roșilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de reprezentare; eliminarea confuziei între Adunare și Sfatul domnesc; definirea "țării" ca structură instituțională, asociată independenței feudale. Formulă des folosită în documentele secolelor XIV-XV, "țara" cu sens reprezentativ larg, nu trebuie redusă nici în perioada regimului boieresc la boieri și cler. Constantin Brâncoveanu scria, la 23 noiembrie 1689, că este "alesul a toată țara"617. La 21 septembrie 1690 același domnitor participa la Dieta de încoronare a principelui Transilvaniei, prilej cu care "altă țară" capătă un sens bivalent, indicând pe de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de o parte Țara Românească, pe de altă parte reprezentanții stărilor privilegiate care îl însoțesc 618. În anul 1694, prin hrisovul din 30 mai619, Constantin Brâncoveanu întărea "judecata țării", căreia îi recunoaște acest drept, adunare în care reprezentanții boierilor și clerului stau alături de căpetenii ale slujitorilor. Arhetipul creat pe baza informațiilor documentare din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, permite concluzia că "țara" nu distinge în mod necesar între boieri și alte stări privilegiate, inclusiv privind semnăturile de pe documente, în care apar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
spre baza ei. Puține documente amintesc sinclitul (singlit). În Adunarea stărilor convocată la 8 iulie 1632 în Moldova, se enumeră "tot sfatul nostru, cu cei mari și mici și cu tot sinclitul nostru"628. Distincția între dregătorii Sfatului domnesc, reprezentanții clerului și boieri (mari și mici), pare să indice sinclitul, ca echivalent ipotetic a "toată țara" sau "toată adunarea noastră". 8.1.2 Structura nivelul de reprezentare și convocarea La începutul secolului al XV-lea boierii Țării Românești apar ca un
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din 2 martie 1460, se sprijină total pe această realitate și menționează una cum baronibus nostris et nobilibus pocioribus corpus dictarum parcium nostrarum representantibus, adăugând și alte stări celor nobile menționate: ac ceteris nostris fidelibus 630. În raport cu celelalte stări privilegiate clerul deținea o poziție preeminentă, consolidată prin întemeierea Mitropoliilor Țării Românești și a Moldovei. Reprezentarea curtenilor și a slujitorilor, se baza pe recunoașterea aportului militar direct. Stările și ordinele (status et ordines) apar menționate cu aceste denumiri, în special în relația
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Soborul bisericesc și politicesc", sau "duhovnicesc și mirenesc". Un sfat al boierilor "de frunte", al Soborului ecleziastic și "Adunarea a toată țara" apar ca părți alcătuitoare ale unei adunări din 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. Cele două stări superioare (clerul și boierii) sunt parte a unui sobor sau obște, termeni utilizați de multe ori alternativ și cu sens diferit. "Altă obște" apare distinctă de "partea bisericească și boierească" într-un document din 6/17 aprilie 1749643. "Partea" sau "cinul" clasifică
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lui Hâncu și Durac, era alcătuită din boieri, slujitori, târgoveți și câte doi călugări aleși din mănăstiri 653. În perioada Sfatului de obște fanariot, se poate admite că negustorii apar ca un fel de "starea a treia", alături de boieri și cler. Principii aveau dreptul și obligația de a convoca Adunarea stărilor privilegiate fără asentimentul prealabil al Porții, fiind titularii dreptului de inițiativă în acest sens. Puterea domnească se manifestă ca un drept personal ("din puterea mea") care răspunde obligației de consilium
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al celui de al XVIII-lea, în dezbaterea Adunărilor de stări s-au impus problemele de ordin fiscal 672. Convocarea acestor adunări rămâne prerogativa principelui, problemele privind în special aplicarea unor măsuri generale (reforme fiscale, stabilirea impozitelor excepționale), particulare (scutirea clerului de impozite, impunerea mănăstirilor) și controlul asupra veniturilor și cheltuielilor Domniei. Cea dintâi Adunare de stări cu caracter fiscal a fost convocată la 1596 de către Mihai Viteazul, pentru exceptarea mănăstirilor de toate "sarcinile și contribuțiile" și confirmată în trei documente
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la 1656, încearcă să rezolve și problema satelor libere (slobozii), ale mănăstirilor închinate centrelor ecleziastice din Grecia și Orient, sau luau măsuri împotriva grecilor, cu toate implicațiile lor sociale și fiscale 673. Caracteristic acestor adunări este prezența, alături de boieri și clerul superior, a elementului ostășesc (slujitori și roșii) și a clerului inferior, consemnat astfel la 1631 (Leon Tomșa), 1641 (Matei Basarab) și 1668 (Radu Leon). Caracterul social, cu implicații în domeniul fiscal, este subliniat de convocarea Adunărilor de stări care hotărăsc
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ale mănăstirilor închinate centrelor ecleziastice din Grecia și Orient, sau luau măsuri împotriva grecilor, cu toate implicațiile lor sociale și fiscale 673. Caracteristic acestor adunări este prezența, alături de boieri și clerul superior, a elementului ostășesc (slujitori și roșii) și a clerului inferior, consemnat astfel la 1631 (Leon Tomșa), 1641 (Matei Basarab) și 1668 (Radu Leon). Caracterul social, cu implicații în domeniul fiscal, este subliniat de convocarea Adunărilor de stări care hotărăsc prescrierea dreptului de urmărire a țăranilor fugiți de pe moșii. Prescrierea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cea mare" din Constantinopol; între reprezentanții prezenți în adunare, sunt menționați și câte șapte locuitori din fiecare ținut, mazili și ruptași, negustori și "toată țara". Este semnificativă apariția negustorilor din Iași, care indică prezența stării a treia, alături de cele ale clerului și boierimii, precum și a locuitorilor din fiecare ținut (câte 7), care să participe ca martori la acest legământ. Aspectele fiscale sunt evidente și în "poruncile" care de cele mai multe ori preced alegerea și care primesc sancționarea juridică prin legământul făcut de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
684, în care a fost ales principe Constantin Mavrocordat. Poarta nu a admis însă această alegere, considerând că este o încălcare a dreptului său de a numi "beii" Principatelor. Este de reținut faptul că adunarea electivă de la 1730 prezintă alături de cler și boieri "alte stări", asemenea celor convocate la alegerea lui Constantin Brâncoveanu (1688), sau cu ocazia judecării serdarului Lupu și a încercării de restaurare a tradiției în alegerea principilor la 1739, după ocupația rusească 685. Frecvent, sunt menționați cu aceste
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
adunarea își exprima acordul și vota hotărârea 695. Principele depunea apoi jurământ că va respecta hotărârea, iar prelații amenințau cu afurisenia pe cei care ar fi încălcat-o. Când Constantin Duca a fost iertat pentru introducerea văcăritului 696, întregul sobor (clerul superior, "țara și boierimea") a aprobat hotărârea tot în cadrul unui ceremonial religios, strigând de trei ori "Dumnezeu să-l ierte". Încheierea procedurii și adoptarea hotărârii, care conserva "prin mare blestem" privilegiile stărilor privilegiate, este o caracteristică a acestei perioade. Într-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în unele situații dezbaterea și deliberarea aveau loc pe stări. În acest fel s-a desfășurat judecata "roșilor", în timpul domniei lui Matei Basarab. Dezbaterea problemelor pe "curii" este atestată încă din secolul al XVI-lea, când cele două stări superioare cler și boieri deliberează separat. Astfel de situații sunt menționate în anul 1597, când s-au trimis soli la Dieta poloneză și la 1654 când, după alegerea lui Constantin Șerban, delegații Adunării de stări pentru Constantinopol sunt aleși pe stări (clerici
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Idem, Monarhia și Adunările de stări în Europa medievală, Editura Thausib, Sibiu, 2000. Idem, Adunări de stări în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), în Oltenia, Studii și comunicări (Istorie-arheologie), vol.I, Serie nouă, 1990-1995, Craiova, 1998, pp. 128-139. Idem, Reprezentarea clerului în Marea Adunare a Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în "Sargetia", Acta Musei Devensis, XXVII/1, 1997-1998, pp. 535-542. Idem, Congregațiile generale din Transilvania voievodală în epoca lui Iancu de Hunedoara (1441-1456), în Corviniana, I, AMC, nr.1, 1995
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a Lorzilor" în timpul domniei lui Henric al VIII-lea. J. H. Baker, op. cit., pp. 21, 238. 234 L. Konopczyňski, op. cit., p. 53. 235 Ibidem, p. 54. 236 Numită chiar "grup parlamentar". A. Marongiu, op. cit., p. 109. 237 În septembrie 1336 clerul mărunt era convocat de către arhiepiscopul de Canterbury în cele două "scaune" aproape de Nottingham și Leicester, fiecare din cele două provincii ecleziastice având propria adunare. Ibidem, p. 110. 238 K. Kaser, op. cit., pp. 180-181. 239 R. Manolescu, op. cit., p. 124 240
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
op. cit., p. 310, 315; M. Costin, op. cit., p. 89. 590 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 120. 591 N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la Istoria Românilor, AARMSI, seria II, t. XXI (1898-1899), București, 1900, p. 107; Gh. Bichicean, Reprezentarea clerului în Marea Adunare a Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pp. 537-540. 592 M. Costin, op. cit., p. 199. 593 Gh. Bichicean, Moldova. Noi documente medievale, pp. 11-12. 594 Istoria dreptului românesc, I, p. 235. 595 "Otoje istinii naș vearni bolearin
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Types et Formes, pp. 120, 127; Idem, Bizanțul, p. 60. Nu se poate confunda cu inițiativa mitropolitului Iacob, la 1750, întrucât soborul convocat de acesta nu îi includea, cât se știe, nici pe boieri, nici domnitorul. 659 Gh. Bichicean, Reprezentarea clerului în Marea Adunare a Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în "Sargetia", Acta Musei Devensis, XXVII/1, 1997-1998, pp. 535-542. T.G. Bulat, op. cit., pp. 850-855. 660 V.Al. Georgescu, Types et Formes, p. 129. 661 V.Al. Georgescu, Sfatul de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
otn<i>nu să văsem dohodom i da ne imaiut nai te<ga>ti radi siia tiaj nicolij na veaki i in da sea ne um<eșaet>": Ibidem, C. LI/9. 703 A se vedea pentru amănunte: Gh. Bichicean, Reprezentarea clerului în Marea Adunare a Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pp. 535-542; Idem, Adunări de stări în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), pp. 128-139. 704 D. Mioc, op. cit., p. 226; V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 374. 705 I.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a se înțelege premise pe multiple planuri, începând cu "mântuirea proprietății" astfel motivată: "<Unirea> e dezmorțirea și învierea industriei, care cuprinde în sine agricultura, negoțul și meșteșugurile ...; Unirea e zborul învățăturii..., e ridicarea Miliției la adevărata sa însemnătate; e înălțarea clerului la adevărata sa vrednicie..., e îmbunătățirea soartei slujbașilor. Unirea e singura unealtă și morală de a înființa îmbunătățirile cerute de starea în care ne aflăm; căci, spre a face aceste îmbunătățiri, trebuie să schimbăm năravurile și deprinderile cele învechite și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
orientări prezente și în teologie, "liberalii și conservatorii". Etimologic, "secularizarea" înseamnă a se supune secolului, lumii, justiției, statului. Prin extensiune, în mod laic, adică nelegat de autoritatea sau influența religioasă. În acest caz, laic și secular sunt strâns legate. Dar, "clerul secular", cuprinzând preoții din parohii, diaconii, episcopii, cardinalii etc. diferă de "clerul regular" supus regulilor unei mânăstiri sau ai unei abații. Secular mai înseamnă și trecerea bunurilor bisericii și mânăstirilor în domeniul public. Odată cu aceasta, desigur, influența religiei în societate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se supune secolului, lumii, justiției, statului. Prin extensiune, în mod laic, adică nelegat de autoritatea sau influența religioasă. În acest caz, laic și secular sunt strâns legate. Dar, "clerul secular", cuprinzând preoții din parohii, diaconii, episcopii, cardinalii etc. diferă de "clerul regular" supus regulilor unei mânăstiri sau ai unei abații. Secular mai înseamnă și trecerea bunurilor bisericii și mânăstirilor în domeniul public. Odată cu aceasta, desigur, influența religiei în societate a avut de pierdut. Secularizarea se mai referă și la faptul scăderii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sau a grupului social-activ. În țări precum Franța și Marea Britanie, secularizarea și laicizarea constituie un singur proces, care diferă de religiozitatea pluralistă într-un multiculturalism mai accentuat. Deoarece în America și în restul țărilor Europei a participat la secularizare și clerul, s-a născut o versiune diluată de laicitate și de armonie între religie și politică. În lumea țărilor islamice, se deosebește secularizarea de laicizare, din două motive: primul, pentru că lupta pentru modernitate, aici, a fost o luptă împotriva forțelor străine
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
prevenției" anticriză. Dacă poveștile mitologilor și slujbele preoților erau accesibile și oamenilor neinstruți, versurile scrise ale poeților și tratatele filosofilor nu puteau avea ecouri în agora democrației ateniene. În timpul Evului de o mie de ani, crizele pornite "de sus" (nobilii, clerul creștin și Împăratul) nu se sincronizau prea des cu cele pornite de păturile și clasele "de jos". Ceva mai târziu, rânduielile feudale au fost părăsite în favoarea întreprinderilor manufacturiere, comerț asigurat de transporturile cu mașinile cu abur, dezvoltarea orașelor prin înțelegeri
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]