2,135 matches
-
al unui nor vânăt, ca un balaur. Vântul înfoie și dădu viață balaurului, împingându-l spre miazăzi. încăierarea îl pasiona și bătrânul sufla din toți bojocii, ajutând vântul în lupta sa cu monstrul care răpise soarele. Pata de întuneric se clinti în cele din urmă, lingând pământul și, fără ca nimeni să bănuiască, lumina se apropia de sat. Balaurul fu izgonit în afundul cerului, fărâmițat și risipit de vânt, în nesperata alianță cu suflul Bătrânului. Contemplarea de pe înălțimi îi dădea sentimentul suveranității
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Pretext epic foarte lax, întărit numai prin finalul care închide simetric cercul, lăsându l pe Arhivar să se întoarcă la locul primei sale expediții și să ia el însuși locul personajului misterios, Rebis, pe care-l întâlnise, prima oară, șezând neclintit în jilțul său. [...] în această însăilare de capitole diverse, rămâne impresionantă alăturarea de tablouri cu peisaje realiste (drumul spre iarmaroc și iarmarocul), tablouri stilizate mirific (schitul din peșteră) și fantastic gotic (castelul grafului Augenstein). Iată, în stil realist: "Gușterii cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de ani ale celor doi. țața Tinca încă mai spera să își poată aduce copilul pe drumul cel bun. Încerca cu vorbe bune, și cu lacrimi în rugăciunile pe care le înălța fierbinte în fața icoanei Preacuratei. Lică era însă de neclintit. - Măi mamă, Licuță, măcar nu mai lucra, măi, duminica, mă faci de râs în sat, puiule, mamă. Ai milă de mine, ai inimă pentru tac’tu. Las-o boalii de treabă și stai liniștit, că ne-a fugări lumea din
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
voie să iasă din afară. Auzea veselia peste sat, dar în casa lor era liniște. Cu lacrimi în ochi și în genunchi țața Tinca se ruga de băiatul ei să-l lase pe Andrei până la ea. Lică era însă de neclintit în decizia sa. - Nimeni nu iese din casă. Ce să facă? Să-l smintiți voi cu ale voastre? - Nu, mamă, cum să crezi asta, mamă? Lasă-i pe toți dacă vrei, haideți și voi. Lică, e mic, lasă- l mamă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
creatură născută din încrucișarea postcomunismului cu postmodernismul. (Disproporția între avalanșa de mijloace și micimea scopurilor e și ea o caracteristică postmodernă.Ă A treia dimensiune, adâncimea, îi lipsește cu desăvârșire. Nu nutrește nici o convingere profundă. Nu are nici un principiu de neclintit. Tot ce face este construit pe suprafață, după criteriul ce-ar da bine și ce n-ar da. E o mare greșeală să-ți imaginezi, de pildă, că Adrian Năstase reprezintă viitorul, că e un progresist, prin comparație cu Ion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
cei morți, în ziarele de scandal, vor asculta părerile lui Gigi Becali și Mitică Dragomir despre fenomen și își vor spune „fie la ei acolo” sau „uite că se poate și mai rău”. Nici moartea nu cred că mai poate clinti această țară din izolare individuală, bârfă, resemnare și mizerie. Și dacă vom ajunge să mergem la cumpărături cu un sac de plastic în geantă, în care să adunăm la o adică rămășițele celui de lângă noi, nu va fi o problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
nebunia de dedesubt. Făcând aceasta, Îi căzu o mănușă pe jos. Iar asta, la un om care a domnit patruzeci și patru de ani fără să ridice În public nici măcar dintr-o sprânceană În fața neprevăzutului și fără a i se clinti un mușchi pe față, arăta În ce măsură monarhul celor două lumi fusese În după-amiaza aceea, la Corral del Príncipe, pe punctul să se piardă cu firea. Pecetea și scrisoarea Strigătele gărzilor spaniolă, burgundă și germană schimbându-se la porțile Palatului ajungeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
neîncrezător și n-am mai scos nici un cuvânt. El s-a mai uitat o dată În spatele meu, apoi Într-o parte și În cealaltă, și mi s-a părut că Îl aud suspinând ușor, ca pentru sine. Stând acolo, negru și neclintit sub ploaia care se Întețea, părea și el ostenit. Poate că ticăloșii obosesc și ei ca oamenii cumsecade, m-am gândit o clipă. La urma urmei, nimeni nu-și alege destinul. Spune-i căpitanului, zise italianul, că Gualterio Malatesta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
exacte a domeniilor statului și a funcțiilor existente", și făcând pe cei mulți să creadă "că ei sunt mântuirea". Grăbiți să propună noi libertăți, ei uită că viața unui popor e supusă "la legi fizice pe cari nu le poate clinti nimeni din loc, apoi la legi economice, a căror urmări nu se abat prin fraze, ci numai prin muncă"; că orice fenomen social este infinit mai complex, iar înlăturarea răului "nu atârnă de la bunăvoință, ci în cele mai multe cazuri de la adânca
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
vecinii săi și că un vot la ONU nu va crea niciodată un stat palestinian. Chiar dacă putem fi uneori în dezacord, cum pot fi prietenii, legăturile dintre SUA și Israel sunt inalterabile și angajarea SUA față de securitatea Israelului este de neclintit'', a declarat Obama, potrivit Agerpres. Liderul de la Casa Albă a dat asigurări că Washingtonul îi acordă Israelului un sprijin militar care merge dincolo de un ajutor obișnuit pentru o terță țară și și-a exprimat totodată dorința privind menținerea, cu ajutorul SUA
Obama: Un vot la ONU nu va crea niciodată un stat palestinian () [Corola-journal/Journalistic/60517_a_61842]
-
sublim când primea un impuls din altă parte. Dacă cineva i-ar fi dat de mână un copil să-l păzească până vine și nu s-ar mai fi întors o zi, Hergot își lua misiunea în serios, nu se clintea din loc. În profesia sa, prea marele zel pentru fiecare caz în parte îl făcea să neglijeze alți clienți sincronici, pierdea prea multă vreme cu o consultație în cabinet, uitând pe alții afară, nu știa să se smulgă sentimentelor momentane
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un fotoliu. După aceea săruta mâna doamnei Pomponescu-mamă și, zicând bună seara, se retrăgea în dormitor. Aci sta câtva timp, întins pe spate, cu mâinile pe deasupra plăpumii, într-o poziție de reverie și în așa fel încît nimic nu se clintea în toaleta sa, și o batistă fantaisie pe care o purta în buzunarul de sus al pijamalei se păstra îndoită exact ca într-un smoching, apoi întorcea comutatorul și adormea în această postură solemnă. XXVIII Ioanide observă că în unele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sine creștea odată cu întunericul. Pe față i se așternu o expresie hotărîtă, ușor lupească, picioarele izbeau trotuarul cu fermitate, trecea cu pași mari pe lîngă cupluri care se îmbrățișau la gura gangurilor și se simțea izolat în scopul lui de neclintit, care-l plasa dincolo de măruntele satisfacții omenești. N-ar fi putut explica în ce consta respectivul scop îla urma urmelor, nu făcea decît să meargă, să nu meargă nicăieri), dar uneori credea că e în căutarea unei chei. Cheia era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ei sau devenise indiferentă. A murit după trei zile, în primele ore ale dimineții de sîmbătă. Cu o noapte înainte, doamna Gilchrist de la parter și doamna Wishaw din apartamentul de vizavi au stat în living, așteptînd, și nu s-au clintit cînd Thaw s-a dus la culcare. Domnul Thaw a rămas în dormitor, ținîndu-și nevasta de mînă. Cînd s-a trezit Thaw, lumina se filtra printre perdele și vecinele plecaseră; atunci a știut că mama lui a murit. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
uriaș aplecat peste genunchii strînși, ochii mari închiși și gura zîmbind subtil păreau să viseze la un secret încîntător, mare cît universul. Și își dădu seama că o astfel de expresie nu-i putea aparține lui Hristos, care-i privise neclintit pe cei care-l înconjurau. Avea nevoie de fața unui om matur, sănătos, cu o provire directă, a cărui dragoste desființa orice fel de avantaj pe care-l avea față de ceilalți, o figură deloc triumfătoare sau vinovată, pentru că triumful este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
urmară. Pe terasă, deasupra Tamisei, se întorcea să li se adreseze, cînd intră McAlpin și-l întrebă: — Salut. Mai lenevești? N-a venit. — Nenorocita! Ascultă, e o zi splendidă, vino cu mine să facem schițe. — Nu-mi vine să mă clintesc. — Forțează-te. O să te simți mai bine dac-o faci. — Nu pot. McAlpin întinse o coală de hîrtie pe planșetă. Thaw îi zise brusc: — Am terminat-o cu ea. — Foarte înțelept. Dar nu-mi dau seama cum să-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
seama că scanda cu glas tare: „Dacă exiști, lasă-mă s-o omor, dacă exiști, lasă-mă s-o omor“. în atelier nu văzu nimic altceva în pictura lui decît un talmeș-balmeș de linii urîte. Se așeză și le privi neclintit pînă se întunecă. CAPITOLUL 26. Haos A doua zi dimineață, așteptă un imbold să se dea jos din pat și, în cele din urmă, se tîrî pînă la cămară și la toaletă, apoi se întoarse în pat. Zăcu acolo ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
el. El se ridică în picioare și zise: — Ai de gînd să vii, atunci? Ea își încrucișă brațele. El spuse pe un ton răspicat: — Dacă ai nevoie de trusa de prim ajutor, o s-o găsești în rucsac. Ea nu se clinti. — Te rog, vino cu mine, o rugă el umil. Ea nu se clinti. — Dacă bați suficient de tare în ușă, s-ar putea să-ți deschidă cineva. Ea nu se clinti. El puse lanterna lîngă ea și zise timid: — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
atunci? Ea își încrucișă brațele. El spuse pe un ton răspicat: — Dacă ai nevoie de trusa de prim ajutor, o s-o găsești în rucsac. Ea nu se clinti. — Te rog, vino cu mine, o rugă el umil. Ea nu se clinti. — Dacă bați suficient de tare în ușă, s-ar putea să-ți deschidă cineva. Ea nu se clinti. El puse lanterna lîngă ea și zise timid: — La revedere, și se depărtă. Cobora primul deal cu pași mari, cînd ceva îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ajutor, o s-o găsești în rucsac. Ea nu se clinti. — Te rog, vino cu mine, o rugă el umil. Ea nu se clinti. — Dacă bați suficient de tare în ușă, s-ar putea să-ți deschidă cineva. Ea nu se clinti. El puse lanterna lîngă ea și zise timid: — La revedere, și se depărtă. Cobora primul deal cu pași mari, cînd ceva îl împunse în spate. Se întoarse și o văzu cu lacrimi pe față și fără suflu. — M-ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Dante. De cincizeci de ori s-a schimbat ministerul sub prezidența d-lui Brătianu: d-sa pare a fi avut atâtea cabinete în șase ani câte au avut toți Domnii pământeni de la întemeierea țărilor până azi; dar două poluri rămâneau neclintite în această necontenită rotațiune: d. Ioan Brătianu pe de o parte, majoritatea sa parlamentară pe de alta. De la un timp lucrul au început a se cam turbura. Fie că prea mulți și-or fi zis "omul face banii și banii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
esceptînd epoca de tină și înjosire a fanarioților, monarhul avea puterea de a-și apăra poporul. El [î]i știa nevoile și greutățile, nu punea pe umărul românului mai mult decât poate purta, distingea bine între ceea ce este drept și neclintit din această țară și-ntre ceea ce e venitic și suprapus. Matei Basarab răscumpăra cu bani din visterie pământuri încăpute pe mâini străine; astăzi trei din patru părți ale acestor pământuri sunt în asemenea mâini. Se înțelege că cu pământul trec
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vârtoși și păreau încremeniți, dar dacă-i priveai multă vreme vedeai că și ei sânt în schimbare continuă de forme și luminozitate, și micul Maarten se-ntrebă nu fără temei cum putea Dumnezeu, fără știrea și voința căruia nimic nu clintea pe pământ, să controleze capricioasele și contradictoriile mișcări ale norilor. Ce calcule fără sfârșit trebuia să facă pentru a stabili în ce parte flutura fiecare fir blond din părul băiatului când bătea vântul, ciufulindu-l. Cum putea ști (dar El
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
la o partidă și se comportau ca vai de capul lor. Unul era terminat după numai jumătate de oră! Iar Dumnezeu mi-a trimis un bărbat adevărat, nu ca fătălăii ăia de călugări, care n-au reușit nici măcar să îi clintească un fir de păr din cap. Păcat însă că s-a desfășurat totul atât de repede. Dacă se mai juca puțintel cu ei, sunt si― Abatele se întoarse spre călugărul paznic și, fără vorbe, îi indică să părăsească încăperea. Fratele-ostaș
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Orion ar fi putut da o lovitură de palat. Eșecul acestui plan rămăsese însă secret și Kasser nu vedea de ce ar fi trebuit să spună cuiva adevăratul motiv pentru care îi lăsase pe ambasadori să plece fără să li se clintească nici măcar un singur fir de păr. Împăratul știa că acasă, pe Orion, îi aștepta priveliștea cruntă a leșurilor tuturor membrilor familiilor lor. ― Poate că de multe ori am acționat mai greu, recunoscu Kasser, dar niciodată nu am pus în pericol
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]