2,386 matches
-
condiționarea asociativă 43. De ce alegeți acest număr de telefon, și nu un altul, pentru a suna la Informații? Cântece, refrene și memorare 44. De ce o reclamă pentru haine arată păsări de mare? Emoțiile și amintirile 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Capitolul 4 Divertismentul 46. De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi 60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informație? Viteza vorbirii și aderarea la discurs 61. De ce nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența Index Cuvânt înainte - De ce schimbăm într-una canalele televizorului? - De ce citim presa de masă? - De ce mâncăm chipsuri când ne uităm la un film de groază? - De ce ne este frică de răspândirea gripei aviare după ce am văzut
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
condiționarea asociativă 43. De ce alegeți acest număr de telefon, și nu un altul, pentru a suna la Informații? Cântece, refrene și memorare 44. De ce o reclamă pentru haine arată păsări de mare? Emoțiile și amintirile 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Creierele influențate Într-o lucrare apărută în 2004 sub numele de Les Dirigeants au pouvoir (Conducătorii la putere), Patrick Le Lay, președintele-director general al primului canal televizat francez, a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cuprinse între 18 și 31 de ani au vizionat programe televizuale (serialele folosite erau „Sex and the City” și „Malcom” - aventurile comice ale unui băiețel supradotat). În fiecare program era intercalat un calup publicitar cu conotație sexuală (de exemplu, un clip publicitar pentru un gel de duș, în care apăreau poziții lascive) sau fără conotație sexuală (reclamele pentru alimente). La încheierea vizionării psihologii au cerut participanților să-și amintească detalii ale reclamelor. Rezultatele au arătat că în general își aminteau mai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Applied Cognitive Psychology, în curs de apariție. 31. De ce doriți să vă cumpărați o mașină scumpă după ce ați văzut un documentar despre accidentele de mașini? Activarea cognitivă În 2006, puteam vedea pe un mare canal național de televiziune francez un clip rutier cu scop preventiv în care erau arătat scenele unor accidente cu imagini foarte dure. Scopul era alertarea tinerilor (și a celor mai puțin tineri) cu privire la pericolul excesului de viteză sau a conducerii în stare de ebrietate. O inițiativă demnă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pentru afirmarea de sine mai ales pentru bărbați. Berlinele luxoase, coupé sport sau - cum e la modă mai nou - impozantele vehicule 4X4 sunt asociate uneori, în mod explicit, în reclame cu seducția sau cu fantasma de dominare masculină. Astfel, un clip publicitar pentru marca Volvo arăta, în 2007, un bărbat la volanul mașinii sale adoptând atitudini virile și purtând ochelari de soare și haină de piele. La sfârșitul reclamei apărea următoarea frază: „Cu ea am impresia că sunt un bărbat adevărat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Indivizii aceștia musculoși formează o masă compactă: dintr-odată dispar în spatele coloanelor și, după un moment, iese un automobil. Un bărbat iese, învingător. Evident, acesta este bărbatul care s-a ridicat deasupra masei celor care alergau și transpirau. Prin intermediul acestui clip apare ideea unei relații de dominare între, pe de o parte, un individ care are un automobil și, pe de altă parte, o masă de indivizi fără automobil, care apar ca fiind dominați. În mijlocul tuturor acestora se găsește femeia, miza
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Walter, H. (2002), „Cultural objects modulate reward circuitry”, Neuroreport, vol. 13, pp. 2499-2503. 33. De ce reclamele arată uneori modele de automobile care seamănă cu ființele umane? Antropomorfismul în publicitate O reclamă foarte sofisticată a fost difuzată pe ecrane în 2007. Clipul, realizat pentru marca Peugeot, arăta un automobil „android” care se transforma într-un fel de robot biped articulat cu o coregrafie complexă pe ritmuri tehno. Pentru realizarea acestui clip s-a apelat la un coregraf și a necesitat două luni
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
O reclamă foarte sofisticată a fost difuzată pe ecrane în 2007. Clipul, realizat pentru marca Peugeot, arăta un automobil „android” care se transforma într-un fel de robot biped articulat cu o coregrafie complexă pe ritmuri tehno. Pentru realizarea acestui clip s-a apelat la un coregraf și a necesitat două luni de lucru cu tehnologii de ultimă oră. De ce o astfel de investiție? Asemănarea dintre un automobil și ființa umană este unul dintre resorturile pe care le folosesc publicitarii pentru
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este în sine un factor de identificare, însă concordanța dintre emoția mesajului și cea asociată cu chipul automobilului este la fel de importantă pentru că facilitează asimilarea mesajului. Alte exemple de antropomorfisme publicitare vă sunt poate familiare: Peugeot a realizat o serie de clipuri arătând un automobil „șerif” de culoare albă, care stabilea ordinea într-o bandă de automobile „desperados” de culoare neagră. O altă reclamă s-a axat pe automobilele trimise la casat: sufletele mașinilor (pentru că și ele au un suflet ca și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Ba mai mult, neurobiologul Edouard Gentaz a arătat că creierul uman dispune de un sistem de detectare a mișcărilor „biologice”, adică proprii ființelor umane, prin opoziție cu mașinile. Activând aceste zone (ceea ce face reclama pentru automobilul bionic menționat mai sus), clipul publicitar își asigură deja o creștere a atenției din partea telespectatorului. Concluzie Tot ceea ce poate face ca un automobil să pară mai uman determină automat o identificare puternică a produsului, ceea ce îi asigură fixarea în memoria consumatorului. Ultima invenție: reclamă pentru
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
vol. 9, nr. 3, pp. 381-388. 37. De ce copilul dumneavoastră vrea să meargă la McDonald’s după ce s-a uitat la televizor? Impactul mărcilor asupra copilului Reclamele pentru marile rețele de fast-food-uri apar frecvent la televizor sau în reviste. Adesea clipurile prezintă o familie care ia masa într-un decor idilic de fast-food ideal cu jocuri și meniuri amuzante. Care este impactul unor astfel de reclame asupra copiilor. Un experiment l-a evaluat. Medicul Thomas Robinson de la Universitatea Stanford, California, a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fi dorința campaniilor agroalimentare și ale oficialităților, să promoveze în rândul tinerilor o alimentație sănătoasă. Concluzie Când ne uităm la televizor împreună cu copiii, ritmul imaginilor și convivialitatea situației pot face în așa fel încât noi să nu fim atenți la clipurile publicitare, care însă se vor fixa în mintea copiilor și vor face din ei un adevărat motor al consumului. Copilul se va duce în supermagazin spre produsul pe care l-a văzut la televizor, va cere mingea sau pantofii eroinei
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
obiectul unei condiționări asociative. Concluzie Platon spunea: „Dacă vrei să controlezi un popor, controlează-i muzica”. Muzica este un ingredient fundamental al oricărei reclame. Când avem un sentiment de bine provocat de o melodie care se aude pe fundalul unui clip publicitar, nu ne dăm seama aproape niciodată că sentimentul de relaxare vine de la muzică, iar noi îl atribuim, bineînțeles, produsului. Și atunci, ce poate fi mai natural decât căutarea unui produs pe care îl percepem ca fiind agreabil. Pentru mai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
and Cognition, 18(2), pp. 379-390. Hu, H., Real, E., Takamiya, K., Kang, M.G., Ledoux, J., Huganir, R.L., Malinow, R. (2007), „Emotion enhances learning via norepinephrine regulation of AMPA-receptor traffiscking”, Cell, 131(1), pp. 160-173. 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Vă amintiți poate de vremea când bunicul sau bunica vă dădeau caramele... Vă gândiți la asta când priviți o reclamă la bomboane, în care un bătrân cheamă un micuț
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi 60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informație? Viteza vorbirii și aderarea la discurs 61. De ce nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența A fi telespectator astăzi: regresiunea spre afect Într-o zi, deschizând televizorul, găsim o emisiune și ne vine să exclamăm: „Cum pot să spună astfel de tâmpenii!” e dificil de spus de ce, dar sentimentul există, brut
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
vol. 19(2), pp. 286-311. Lee, H.O., Boster, F.J. (1992), „Collectivism-individualism in perceptions of speech rate: a cross-cultural comparison”, Journal of Cross-Cultural Psychology, vol. 23, nr. 3, pp. 377-388. 61. De ce nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența La începutul anilor 2000 a fost lansată o mare campanie pentru a sensibiliza publicul la efectele nocive ale tutunului. În anul 2004, spectatorul a fost expus unor clipuri șoc. Unii își amintesc poate de o secvență
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența La începutul anilor 2000 a fost lansată o mare campanie pentru a sensibiliza publicul la efectele nocive ale tutunului. În anul 2004, spectatorul a fost expus unor clipuri șoc. Unii își amintesc poate de o secvență filmată care arăta o cameră de apartament plină de țigări, apoi un hol blocat de țigări și o voce care explica că un copil care a trăit în acest apartament ar fi
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Reacția poate fi adesea observată la persoanele care se simt constrânse să acționeze în conformitate cu un mesaj exterior și care bravează în fața lui pentru a-și păstra iluzia libertății. Teama provocată de prezentarea în reviste, la radio sau la televizor a clipurilor pentru a determina oamenii să se lase de fumat este oare ineficientă? Nu neapărat, după cum arată alte experimente. Psihologul Kim Witte a arătat că o amenințare extremă poate fi eficientă dacă este însoțită de recomandări precise pentru a scăpa de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
interzisese în adolescență prin educația catolică primită. În Material Girl (1984), Madonna își asumă o altă mască: prostituata care, refuzând să fie tipul de victimă Marilyn Monroe, se vinde oricui plătește mai bine în căutarea domnului Perfect, "băiatul cu bani". Clipurile Madonnei Like a Virgin (1984) și Like a Prayer (1989) sunt simulări de castitate și credință. Artista jonglează cu aceste noțiuni cum s-a jucat și cu sarcina la adolescente și cu ademenirea băieților tineri. Mesajul pe care îl transmite
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
om, dar nu sunt specifice lui, ele fiind niște rmșițe neeliminate înc, la firile evoluate sunt comprimate și supuse mecanismului de amânare și d ca exemplu conduita omului cuprins de panic, fric sau furie, care, dac este civilizat, are o clip de ezitare. P. Janet considera c în cazul reflexului, instinctului și actului emotiv simplu nu intervine actul suspendrii. Dup el, acest act poate interveni numai la fenomenele psihice complexe, începând cu percepția. Dup Ralea îns, inhibiția de ordin central, efectuat
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
e realizarea: aceasta e posibil numai când mijlocul se transform el însuși în scop. Dar orice ființ vie, chiar cele mânate de simple tropisme, sunt animate de tendințe, adic de proiecțiuni ctre scopuri. Numai arta reușește s paralizeze pentru o clip obsesia finalist, preocuparea de țel, de ajungere, de atingere a unei dorințe sau a unui proiect. A nu te mai gândi la ce urmrești, ci numai la cum urmrești, e o slbire fiziologic. A pierde din vedere scopul, a te
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
el conchide c acesta, (omul, reprezint abia un perceptibil moment din acest lanț fr sfârșit. Exprimându-se metaforic, dintr-o perspectiv în final fatalist, Ralea conchide c omul apare și dispare într-o scprare de fulger, care-i lumineaz o clip existența. Deci, totul e la dispoziția și în mâinile providenței, puterea omului neînsemnând absolut nimic. Ne îndoim c, în adâncurile ființei sale, profesorul ar fi fost un ateist convins, cum s-a încercat a se spune, speculându-se existența câtorva
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
dar și din restul lucrrilor publicate, se desprinde o concepție în general sociologic și umanistic, (în care criteriul istoric joac un rol cu totul deosebit, dar în care,specificitatea și autonomia faptelor ce țin de preocuprile sale,nu sunt nici o clip înclcate. Totuși, privind opera de pe poziții analitic critice, trebuie s observm c, mai ales în cursuri, dar chiar și în Explicarea omului, nu lipsesc limitele datorate timpului agitat în care a trit și lucrat Mihai Ralea, supus la tot felul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
oraș, poate vom fi convins cât de cât, dar în sutele de sate din județ, în miile de sate din toată țara? Să fim serioși! Dorin Popa: Da, țin minte că Nicolae Manolescu se plimba cu o trăsură, într-un clip electoral din toamna lui '96, cu Dinu Patriciu. Mi s-a părut ridicolă acea ipostază cu trăsura în care tronau, surâzători, cei doi. Mi-a venit, atunci, mai ușor să votez cu Emil, deși mă "bătusem" în 1992 cu marii
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]