3,254 matches
-
fi vreodată, Așa cum nu vei mai putea fi nicodată. Că doi naivi, de teama unui joc, la care ne-am gândit deodat` Fără să știm, ținându-ne de mână, C-o să (ne) pierdem și...dintr-o dat` Te-am auzit clipind, printr-o minune, Ai fi putut să mă îmbrățișezi... Ai fi putut să te îndrăgostești, În ploaia ta de sentimente. Attersee, Austria, anu trecut(2013), vara Referință Bibliografica: Altfel de ploaie / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1233
ALTFEL DE PLOAIE de COSTI POP în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372849_a_374178]
-
pauză. Asumându-și orice risc, crăpă ușurel ochii, la timp ca s-o vadă pe Baba cum se apleacă spre urechea lui, cu mâna făcută căuș. Vopsesc zilele, veni din scurt lămurirea. Absurdul celor auzite îl făcu să tresară. Și clipind, prinse în plin pe retină mișcarea a ceva care părea a fi o pasăre ori poate doar o săgeată roș-albastră care traversa cerul maroniu, cu nuanțe de muștar. Da, ce te miri?! Vopsesc zilele de naștere ale celor ca tine
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
la împerechere cu o emoție mult mai mare decât o încercase alături de o fată. Îi strânse totuși mâna întinsă, doar pentru a-i vedea reacția când se murdărea cu praful rămas pe degetele lui de pe furajul uscat. Ea nici nu clipi. Respiră fără efort aerul încărcat cu miros de balegă proaspătă și se avântă de-a lungul șirului de animale, mângâind câte un exemplar pe frunte. Ochii verzui îi străluceau că luminați de o bucurie lăuntrică. Interesant. - Ne-ați spus să
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
să își expună talentul și competența în oraș, alături de familia sa. Am înțeles că are și probleme cu copilul cel mic. Trebuie să aibă cale de acces la promovare, iar eu sprijin din tot sufletul persoanele devotate politicii partidului. Galiț clipi de câteva ori, după care apucă hârtia pe care Man se grăbise să i-o întindă și care purta semnătura directorului Direcției Agricole Județene. - Te-ai mișcat repede, tovarășe! - Nu am putut lăsa un om valoros și devotat partidului, nerăsplătit
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
există mîhnire, sîntem doar noi pe pămînt, O dulce iubire și atît! Există mîhnire și-o simt, mă tem să nu ne stingem devreme pe al vieții cînt, ne-a mai rămas atîtea a face în lume, iar steaua stăruie clipind, o dulce iubire și atît. Amestec din zi și din noapte, din albul zăpezii ce plînge, pe toate-n cuvînt le vom stinge, mă tem să nu ne stingem curînd, O dulce iubire și atît. 05,12,1988 ...Așa mie
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
există mîhnire, sîntem doar noi pe pămînt, O dulce iubire și atît! Există mîhnire și-o simt, mă tem să nu ne stingem devreme pe al vieții cînt, ne-a mai rămas atîtea a face în lume, iar steaua stăruie clipind, o dulce iubire și atît. Amestec din zi și din noapte, din albul zăpezii ce plînge, pe toate-n cuvînt le vom stinge, mă tem să nu ne stingem curînd, O dulce iubire și atît. 05,12,1988 ... Așa mie
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ZVÂCNIRE NOUĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Mă sperie un frig ce-mi curge peste vreme Când toamne vor clipi prin mine-n umbre dese Și ierni vor ninge, iar uitări și-n cer vor geme Toți anii-nlăcrimați și-o floare de mirese... M-or îngropa furtuni și amintiri vor plânge Și nimeni nu va ști pe unde-oi
ZVÂCNIRE NOUĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345865_a_347194]
-
mister. Secretul meu? Este simplu. Când creez un personaj mă inspir mereu din lumea înconjurătoare, iau partea rea sau partea bună a mai multor persoane și, combinându-le, dau naștere unui personaj așa cum îmi doresc, pe care îl controlez doar ”clipind”. De exemplu Julia, personajul principal din romanul meu “Blestemații” este creată din visele mele, din dorința mea de a deveni puternică, de a fi un lider. Mă uimești: la 15 ani ai scris deja un roman... Și ești, probabil, propriul
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
tare adâncă Iar vara arunca deasupra ei Puzderie de scântei. Tu... mă ascundeai în privirea ta... Era atâta iubire în noapte Că nu ne puteam controla. Era atâta pace, că aerul Nu încerca să sufle o șoaptă, Stelele, nici măcar, nu clipeau Pe holda cerului coaptă. Boarea bolții nu-nsăila nici un nor Toate ședeau la locul lor Doar inima ta se auzea Bătând apăsat în inima mea. Referință Bibliografică: MOMENT PUR / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1197, Anul IV
MOMENT PUR de LIA RUSE în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347781_a_349110]
-
fac..!' Își înclină capul atunci și întinse o mână, adică stânga, mână liberă, dar ce mai conta, căci o atinsese pe a ei, apoi o strânse mai bine și se învârtea așa în jurul ei?! O vedea cum zâmbește, cum îi clipesc ochii că prin farmec, cum ea se desprinde și fuge cu părul în vânt arcuindu-se prin acolade în căderea lor, iar din depărtare deja îi spune ștrengărește:”prinde-ma!”. Oricum, acei ochi pe care ii vedea aevea, erau deja
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
da să fugă pe lângă el în direcția opusă, pe când printr-o mișcare rapidă el a prins-o de dupa braț, apoi la fel de rapid o apucă și de picioare și o ia în brațe. Ea a tăcut total atunci; era sfioasa și clipind des se lasă ușoară în mâinile lui. Din când în când mai ridică câte o sprânceană. La un moment dat, auzind după zgomotul pașilor lui că apa era acum adâncă, se uită la el fix și nu și-a putut
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
problemă..., doar că, de obicei, eu pun întrebările și mai mult de atât, nu obișnuiesc să-mi discut viața personală cu oameni nou cunoscuți. Spuse totul, privindu-l direct în ochi, în acei ochi albaștri care o priveau fără să clipească, apoi se ridică în picioare și adăugă: - Cu scuzele de rigoare, dacă nu mai aveți nimic de adăugat în ce o privește pe fetiță, mă voi retrage. Mi-a făcut plăcere, domnule doctor! - Vă asigur de reciprocitate, stimată doamnă! Cu
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XI) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348739_a_350068]
-
la mine de nu i se mai vedeau ochii în cap. „Hai, nu zău!? Da'când ai mai făcut tu astfel de afaceri cu fabrica noastră? Nu e profilul nostru.”. I-am răspuns cu siguranță în voce și fără să clipesc „ Aproape lunar, tinere, aproape lunar fac afaceri cu Saladin și Jamal, dar de tine n-am dat pe aici” și-am mers mai departe de atât „ Se vede că ești nou pe aici, vezi că-ți pun o vorbă rea
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
arhierei căzură pe gânduri. -Cum au reușit totuși? spuse arhiereul Anna bătându-și obrazul cu palma. -Căpitane Ahav, crezi că Pilat a pus ceva la cale? -Mărite arhiereu, știți părerea mea despre câinele de Pilat. L-aș ucide fără să clipesc. Însă n-a trecut nici pasărea în zbor de noi, vă jur! Ar fi fost nevoie de măcar patru oameni ca să se dea piatra la o parte cu ceva pari de esență tare, și apoi să care și corpul.... gândiți
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
în: Ediția nr. 759 din 28 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului IARNĂ COPIILOR Gerul musca greu și crunt Și din piatră și din lemn, Geme bradul că îl doare, Dar rămâne drept și demn. De nămeți zdrobite case Prin ferestre clipesc lin, Pe pereți lumină oarbă Varsă umbre-n lung suspin. Vuietul de-afară crește, Cel din inimă la fel, Unu-ngheață răsuflarea, Altul sufletul din el. Neaua a cuprins pământul, Copiii cu veselie Chiuie printre nămeți, Iarna-i a lor
SCLIPIREA MINUNILOR DE IARNĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348876_a_350205]
-
devin perplex: Ai uitat?! Nu știi că îngerii n-au sex? În van eu voi privi ochii tăi frumoși! Pururi vor rămâne triști și lăcrimoși. Parfumul vieții,-n floare, s-o risipi În vânt, prea iute, din ochi cât ai clipi! Degeaba frumoșii tăi ochi albaștri Vor hoinări în noapte printre aștri! Că doar lumina lor să strălucească Nu înger vrea, ci mână bărbătească! Tu spui că aripile mi se cuvin? Mai toarnă-mi, iubito, un pahar de vin! Și-apoi
MI-AI PUS ARIPI DE INGER de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348880_a_350209]
-
fusese adusă la spital. Dar întorcând capul, Paula observă prin fereastra salonului, că afară se luminase deja și putea să vadă că începuse ninsoarea. Albă, lină, cu fulgi uriași ca în poveștile cu Ajunul Crăciunului. Un timp urmări fără să clipească liniștea în care luneca tumultul acela alb, ca și cum ar fi privit un film mut. Atâta alb... Dar mai adâncă decât linștea de dincolo de geam îi părea tăcerea din ea. Tăcerea unei pietre oprite în întunericul unui hău, în care nicio
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
șef s-o publice “. După o saptămână povestirea a apărut pe pagina a doua a revistei, sub antetul ”Din folclorul citadin “. Iar în locul semnăturii autorului, în paranteză scria:( Povestire găsită de Dorul Dorin.). „PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME. PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC” Nu-mi aduc aminte când și cum am ajuns la Botoșani. Se pare că doar gândul a coborât din trenul de Iași. Eram bucuros că venise primăvară și pomii înfloriți răspândeau peste oraș miresme îmbătătoare. Căruțele încărcate cu saci plini
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
-
de culoare roșie. - Îți amintești de versurile lui?... L-am întrebat pe Pincio I. Păun. „Noaptea potolit și vântul arde focul în cămin Dintr-un colț pe-o sofa roșie eu în fața lui privesc Până ce mintea îmi adoarme, până ce genile-mi clipesc; Lumanarea-i stansă-n casă, somnu-i cald, molatic, lin”. Am întredeschis ochii. Trenul electric alunecă pe șine spre Vlădeni. „Mai este puțin și Iașiul mă va primi cu zumzetul străzilor.” Diseară, la librăria din centrul orașului, îmi voi lansa antologia de
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
-
cap, firul... Ofrandă Întinsă la uscat Piele de aborigen Tam-tam la tobă... Nutrient Culoare de roș Este bună de mâncat Spune vampirul... Păcate Până la apus Suntem cercetați toți Dosarul e greu... Simptom Mi-a spus bătrânul: Are lipsă de snagă Clipește cam des Pedeapsă Ce surghiun - tocmai Pe tărâm metaforic Unde înfloresc zeii... Referință Bibliografică: Dosar / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 408, Anul II, 12 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile
DOSAR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346771_a_348100]
-
în jur. Tot scormonind cu privirea, mi-a sărit în ochi un păun cocoțat într-un dud. Lenevea cu capul său mic ascuns oarecum între pene. Îmi era drag, mai ales când, din când în când, deschidea un ochi, privea, clipea, parcă voia să-mi spună ceva, apoi se răzgândea și iar îl închidea. Mi se părea însă șiret. - Mă, - am vrut să-i zic - ori ne privim sincer unul pe altul, ori ba! Ce tot mă amețești cu chestii dintr-ăstea
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
Cum se face că-i aud glasul, iar ea nu deschide gura?!...” Fiorii reci ai spaimei i-au trecut pe șira spinării și, chiar dacă a-ncrecat să-i vorbească, buzele i-au rămas împietrite, numai ochii i se dilataseră și-i clipeau des, strivind între marginile pleoapelor o lacrimă caldă, care i-a căzut pe umărul obrazului. „Ce, ce spui?...” Prin ceața deasă, care-i împăienjenise ochii, o zărea pe Leana care se mlădia ca o nuia de alun pe deasupra jarului dogoritor
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
în tine...?” Ce să-ți spun..., prieten drag Doru-mi stă mereu în prag. Il port în inimă zi de zi Și-l păstrez pân' voi muri! Mă-nsoțește-n orice clipă Și de lacrimi fac...risipă! Mi-ai mai spus făr' a clipi: Câtă dragoste poți oferi!" Dragostea, prieten bun, Este-n Doina din străbun.. Este-n soarele cel mare, Și-n pasărea călătoare. O găsești în flori de vis, Pînă sus în Paradis! Trăiește și-n ochii mei O găsești...privind în
TOATE-ACESTEA... de DOINA THEISS în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346253_a_347582]
-
nr. 451 din 26 martie 2012 Toate Articolele Autorului în același timp, fără promisiuni banale, clătesc ochiul șarpelui și ochiul cuvântului, cu lacrima puiului de crocodil. ascund o cratimă, dezvelesc un punct, absorb verbul prin tălpi apoi, puțin câte puțin, clipesc. scuturate valori obosite de zgomot, în pumn își găsesc somnul. trezirea se amână, până la gravarea unui nou calendar pe piatra de hotar... Referință Bibliografică: hotar / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 451, Anul II, 26 martie 2012
HOTAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346406_a_347735]
-
interesează si lasă-mă dracului în pace! a bolborosit Fănel și a ieșit trântind ușa după el. Se luminase afară și câteva raze de soare se opriseră pe trupul ghemuit sub un cearșaf. Anca a deschis ochii mari după ce a clipit des de mai multe ori și i-a frecat ușor cu pumnii strânși. A făcut recunoașterea încăperii în care se simțea ca o străină. Dormise singură pe o canapea din camera de oaspeți, lăsându-l pe Fănel în dormitor, după ce
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]