2,440 matches
-
întâmplat la Cluj unde, în cadrul „Zilelor Clujului” scriitorii membri ai filialei au organizat un spectacol muzical-literar-poetic. În acest context un sprijin deosebit în promovarea scrierilor și activităților noastre l-au avut publicațiile A.R.P. coordonate de către Mariana Brăescu Silvestri, cotidianul clujean „Făclia” coordonat de către Mihaela Bocu, „Port@Leu”, condus de către scriitorul Corneliu Leu, revista „Răsunetul” din municipiul Bistrița condus de către Menuț Maximilian, „Oglinda literară” prin scriitorul Gheorghe Neagu, „Napoca News” prin directorul editorialist Ionuț Țene, televiziunile locale din București, Baia Mare, Vâlcea
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2014) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376044_a_377373]
-
la baza dealului Feleacului, în perimetrul delimitat de străzile Mikó - actuala Clinicilor - și Victor Babeș. Începând din anii 1880 și până la mijlocul anilor 1930 pe strada Clinicilor s-au construit principalele spitale și sedii pentru catedrele de medicină ale Universității clujene. Proiectul complexului medical cuprindea două ansambluri de clădiri distincte, separate de diferența de nivel la care au fost realizate, diferență care le-a și dat numele de complexul medical „de jos”, respectiv „de sus”. Construcțiile au fost realizate în două
CLINICILE UNIVERSITARE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372597_a_373926]
-
iar apoi, remarcat într-un mediu revuistic favorabil, a lucrat la revistele Flacăra, Viața studențeasca și Amfiteatru. După 1989, a devenit directorul revistei Cuvântul, conducând în aceeași perioadă și alte publicații din București și Baia Mare. Reprezentant de marcă al grupării clujene de la Echinox, figură proeminenta a generației literare a anilor '80-'90, membru fondator al ASPRO, membru - de asemenea - al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat peste 2.500 de articole literare, culturale, sociale, precum și trei volume de autor: 1. »Viață
INTERVIU IN MEMORIAM CU RADU G. TEPOSU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372662_a_373991]
-
Oana Manolescu, George Echim, Ioan Cărășel, Eleonora Kohn, Horea Gana, Laurențiu Orășanu, Pat Ingoldsby (din Irlanda, magistral tălmăcit de Radu Vida), Meșter Jozsef Tamâș (tradus de Regeczy Szabina Perle), Geo Călugăru, Ana Selicean. Este de subliniat faptul că, deși publicația clujeana este editata de Liga Scriitorilor din România, în paginile „Agorei literare“ își găsesc loc autori de pretutindeni, indiferent dacă aparțin sau nu acestui prestigios for cultural, singurul criteriu de stabilire a sumarului fiind cel valoric. În speranța că cititorii vor
A APĂRUT AGORA LITERARĂ, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372763_a_374092]
-
distinsă cu Medalia Ordinul Cultural al României, Ofițer, Categoria A la Palatul Cotroceni din București. În perioada 2006-7, doamna Orlich a fost Profesor Fulbright la Universitatea din București. La data de 25 septembrie, începând cu orele 7,00 PM, artiștii clujeni ai Teatrului de Păpuși Puck vor prezenta spectacolul inspirat din “Cartea lui Apolodor” aparținându-i poetului și scriitorului Gellu Naum. Reprezentația va avea loc, precum am menționat mai sus, în sala Recital Hall a conservatorului School of Music de la ASU
UN WEEKEND DE ACTIVITATI TEATRALE LA PHOENIX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372095_a_373424]
-
naștere al obstinației de a merge mai înainte cu orice preț. Gestul de a da cu tifla opreliștilor amintește, oarecum, de conduita tragic-șugubeață a lui Gavroche, sfidând gloanțele pe baricadele comunarde ale Parisului de altădată. “Clubul de elite” al “balicilor” clujeni (pag. 28) este, prin această raportare, un tonifiant “haz de necaz”. Arhetipală este și “situația-limită” a autorului-protagonist, erou, martor și narator al propriului “jurnal”, silit dureros să-și cumpănească șansele, să-și încarce bateriile energetice de la surse neașteptate, deseori născocite
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
ICR sau serviciul secret de literatură externă? În acest weekend am participat la un eveniment cultural de excepție, Zilele Poeziei, organizat de revista clujeană Tribuna la Hotel Seven din Cluj-Napoca. A fost un regal poetic la care a participat ca și coorganizator, unul dintre cei mai valoroși poeți postdecembriști Adrian Suciu, liderul Direcției 9. Pe Adrian Suciu nu-l mai întâlnisem din anii 90
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
nu a murit la Cluj-Napoca și nu are nicio legătură cu titlurile pompoase europene de capitală europeană culturală a orașului, ce au devenit mai mult o metodă de sifonat banii publici decât de promovare și încurajare a noii mișcări poetice clujene ce oferă o excelență specifică Clujului perioadei blagiene. Așteptăm și pe alți poeți clujeni să se alăture: Adrian Bumb, Dorin Crișan, Dumitru cerna, Marius Țion sau Daniel Moșoiu. În întâlnirea istorico-literară, aș putea spune, de la Hotel Seven filosoful Constantin Barbu
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
de capitală europeană culturală a orașului, ce au devenit mai mult o metodă de sifonat banii publici decât de promovare și încurajare a noii mișcări poetice clujene ce oferă o excelență specifică Clujului perioadei blagiene. Așteptăm și pe alți poeți clujeni să se alăture: Adrian Bumb, Dorin Crișan, Dumitru cerna, Marius Țion sau Daniel Moșoiu. În întâlnirea istorico-literară, aș putea spune, de la Hotel Seven filosoful Constantin Barbu, care a coordonat proiectul “ Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, a ridicat o problemă stringentă pentru
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > LA EDITURA „NAPOCA NOVA” A APĂRUT ANTOLOGIA LITERAR-ARTISTICĂ „MIERLE ÎNTR-UN LAN CU MACI” Autor: Voichița Pălăcean Vereș Publicat în: Ediția nr. 1271 din 24 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Tânăra Editură clujeană „Napoca Nova” a demarat anul trecut un demers ambițios care se dorește transformat într-o tradiție: realizarea unei antologii cu apariție periodică în care să se regăsească autori consacrați, dar și debutanți, scriitori tineri și mai puțin tineri, din țară
LA EDITURA „NAPOCA NOVA” A APĂRUT ANTOLOGIA LITERAR-ARTISTICĂ „MIERLE ÎNTR-UN LAN CU MACI” de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374251_a_375580]
-
liceeni cu reale calități artistice. O mențiune specială se cuvine profesoarei Gabriela Copaciu, coordonatoarea cercului de scriere creativă de la Școala Generală din comuna Poieni, care a călăuzit un grup de elevi înzestrați în realizarea primilor pași în literatură. Creațiile artistului clujean Lazăr Morcan asigură volumului un plus atractivitate, datorită graficii deosebite care pigmentează vizual lucrarea. Lansarea Almanahului Napoca Nova Mierle într-un lan cu maci va avea loc joi, 26 iunie, la Cercul Militar Cluj, în Sala Armelor, începând cu orele
LA EDITURA „NAPOCA NOVA” A APĂRUT ANTOLOGIA LITERAR-ARTISTICĂ „MIERLE ÎNTR-UN LAN CU MACI” de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374251_a_375580]
-
cu greu de cartea din care apucasem să lecturez doar două pagini și deși, în orele care au urmat, mi-am plimbat trupul în altă parte, sufletul îmi rămăsese acolo, lângă tânărul care tocmai aflase că va fi studentul Universității clujene. Căminul Racoviță... o mărturisire „despre timpuri care au fost, și care generațiile de astăzi și cele viitoare e bine să nu le mai accepte; de ajuns, suferința noastră, devenirea lor nu trebuie să aibă nevoie de mai multă.” ne avertizează
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
aceasta, preferând să plătească personalul administrativ ce urmează a fi redus. În cutiile poștale de sesizări de la cantina „Hașdeu” din Centrul universitar Cluj-Napoca au fost găsite scrisori anonime, de amenințare la adresa factorilor administrativi ai cantinei, iar în rândul unor studenți clujeni se vehiculează ideea că aceste măsuri pot duce la înmulțirea îmbolnăvirilor în masă, având în vedere faptul că în luna noiembrie a.c., la această cantină s-a înregistrat o toxiinfecție alimentară, iar 54 de studenți au fost spitalizați. În rândul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
august 1980, conducerea Academiei Române a decis (în 1975) ca cele trei Institute de istorie din subordine - București, Cluj și Iași - să realizeze, în cinstea evenimentului, tratate (compendii) de specialitate pentru țările socialiste din imediata vecinătate. Dacă pentru istoricii bucureșteni și clujeni, sarcina părea mai simplă, pentru ieșeni, cărora le revenea obligația de a elabora o Istorie a Rusiei și URSS, lucrurile erau mai complicate din motive lesne de înțeles. Responsabil al lucrării a fost desemnat Leonid Boicu, iar echipa constituită - din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între 1 august 1878 și 1 noiembrie 1890. Revista, purtând subtitlul „Foaie pentru toate trebuințele vieții sociale. Instrucțiune. Distracțiune”, avea ca moto versurile lui Gh. Sion: „Vorbiți, scrieți românește/ Pentru Dumnezeu”. Proprietar, editor și redactor era N. Negruțiu-Fekete, iar profesorul clujean Gr. Silași este acela care a încercat, fără să izbutească, să impună publicației o orientare distinctă. Într-o notă-program din primul număr, redacția își arăta intențiile de a publica articole cu caracter social, literar și științific, versuri, nuvele, romane și
AMICUL FAMILIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285321_a_286650]
-
, Viștea, j. Cluj), traducător și editor. Face liceul la Cluj, apoi studii superioare la Cluj și București. Primele sale scrieri publicistice apar în ziarul clujean „Világosság” (1946). Este redactor la revistele „Művelődési Útmutató”, „Tanügyi Újság”, „Îndrumătorul cultural”, ulterior lector la Editura pentru Literatură din București (1952-1968), redactor-șef al revistei „Müvelődés”, iar din 1975, redactor la Editura Kriterion, de unde se și pensionează. A. este unul
ANDRÁS János (5.IV.1926. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
anii 1951 și 1954, avându-l între profesori pe I. D. Sârbu. Devine studentă a Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie, secția română, a Universității „Babeș-Bolyai” (1954-1958) și se afirmă în cadrul cercurilor științifice studențești. După obținerea licenței, își începe cariera didactică în învățământul superior clujean. Doctor în filologie din 1971, ajunge profesor la Facultatea de Litere. A îndeplinit și funcțiile de prodecan și decan la aceeași facultate. Debutează cu articole de istorie literară în „Buletinul cercurilor științifice studențești. Științe sociale” (Cluj, 1956-1957), iar editorial cu
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
Bolintineanu, Filimon, mai vechiul Dinicu Golescu). Diferența specifică în cadrul genului, atunci în formare în literatura noastră, ar consta în faptul că această operă „transformă călătoria în «romanul» unei existențe și al unei aventuri”. A. continuă și ilustrează pertinent tradiția școlii clujene de critică și istorie literară, atât sub raportul temelor, cât și sub cel metodic, fapt evident și în contribuțiile autoarei la volumele colective de studii, alcătuite în cadrul catedrei: Studii literare (Cluj-Napoca, 1987); Semiotica și poetica. Contribuții la studiul dialogului (Cluj-Napoca
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
Universitară din Cluj (1956-1959) și redactor (din 1959) la revista „Steaua”. Cariera lui a cunoscut două „fracturi” considerabile, o dată la începutul anilor ’70, a doua oară către sfârșitul anilor ’80. Deși indisociabil în ultimii douăzeci de ani de evoluția revistei clujene „Steaua”, unde a fost multă vreme „placa turnantă” a redacției, A. își leagă numele de câteva zone fierbinți ale istoriei literare contemporane. Temperament coleric, tăios, laconic și deloc ipocrit (profesional) în exprimare, el a stârnit multe reacții vehemente, datorită poziției
ARDELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285431_a_286760]
-
unora dintre cei mai de seamă specialiști în diferitele domenii ale folclorului românesc din acel timp” (Ion Taloș), fapt care asigură o remarcabilă ținută științifică tuturor materialelor inserate. Se adaugă tineri cercetători (unii de la Muzeul Limbii Române sau de la Universitatea clujeană), „stipendiați” ai Arhivei de Folclor, bine antrenați științific, care vor realiza și tipări câteva culegeri și studii demne de tot interesul. Sumarul include monografii etnofolclorice zonale ori ale unor ținuturi românești, studii de istoria folclorului și a folcloristicii, contribuții teoretice
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
din prima versiune a Jurnalului fericirii, 1-2/1991), Paul Goma (fragmente din romanul Astra, 1/1990 ș.u.), Ion D. Sârbu (un fragment din Lupul și catedrala, 3-4/1995, Fragmente de jurnal cu Blaga, 5-7/1995, și fragmente din Jurnal clujean, 12/1996), Nicolae Balotă (fragmente din Caietul albastru, în 1995 și 1996), Petru Comarnescu (Jurnal, inedit, 5/1993), Gabriela Melinescu (Jurnal suedez, în 1999-2001), Ion Negoițescu, Adrian Marino, Mircea Zaciu, D. Țepeneag, Norman Manea, Valentin Silvestru, Florența Albu ș.a. Teatru
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
Virgil Nemoianu, Ion Ianoși, Matei Călinescu, Radu G. Țeposu, Valentin Protopopescu, Alexandru Sever ș.a. Revista, bogată în traduceri, se axează îndeosebi pe fragmente din operele unor scriitori moderni și contemporani, însoțite uneori de prezentări succinte. Sunt publicate poezii ale profesorului clujean Henri Jacquier, în versiunea românească a lui Lucian Blaga și Ion Barbu (10/1995). Apar fragmente din Jurnalul ocult de August Strindberg, traduse de Gabriela Melinescu, din Căutarea intermitentă de Eugen Ionescu, în tălmăcirea Ancăi Măniuțiu, din jurnalele lui Lev
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
mod curent mai multe grupuri literare: cel al revistei „Vatra” din Târgu Mureș (reprezentat de Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Al. Vlad, Mihai Sin, Nicoleta Sălcudeanu), grupul de la „Familia” din Oradea (cu Ioan Moldovan, Traian Ștef, Ion Simuț, Florin Ardelean), grupul clujean, fost și actual echinoxist (Ion Pop, Ion Milea, Corin Braga, Augustin Pop, Călin Teutișan, Mircea Petean, Radu Țuculescu), dar mai ales un grup de universitari locali, care își pun tot mai accentuat amprenta asupra fizionomiei revistei (Aurel Pântea, Mircea Popa
DISCOBOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286793_a_288122]
-
a dat ideea de a trimite o povestire la «Tribuna», D.R.P.-ul [D. R. Popescu], cel care mi-a vorbit, la prima noastră întâlnire, la Cluj-Napoca, despre forța prozei și despre cultul lui pentru proză...” C. debutează, astfel, la revista clujeană „Tribuna” în 1976, obținând Premiul pentru proză al revistei în anul 1978. Prima lui carte este antologia de proze scurte Tratat de apărare permanentă (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). Volumul nu iese în afara traforului de grup, menținându-se pe
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
1980 lucrează la Anticariatul din Cluj, apoi este funcționar la Uniunea Artiștilor Plastici, Filiala Cluj, iar din 1990 deține funcția de secretar general de redacție al revistei „Tribuna”. Din 1994 este și lector la Facultatea de Științe Sociale a Universității clujene, secția ziaristică. Debutează în revista „Echinox” (1970) cu articolul Existență și cunoaștere la Blaga, rămânând apropiat cercului echinoxiștilor, în cadrul căruia se remarcă prin preocupări de filosofie și sociologie. Colaborează cu eseuri și articole la „Steaua”, „Tribuna”, „Aletheea”, „Cahiers roumains d
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]