4,982 matches
-
Toate Articolele Autorului Cum mai ard... Cum ard spinările din dealuri și viabila icoană are-un nume... iar pe răstignite peste maluri, cresc destine în sfânta minune. Și Maica mea alăturea de timp va-mbrățișa pământul în eres - cu poame coapte-n anotimp, ce-n rod creșteau, pentru cules. Când luna se ridică pe arc de cer și nopțile răspund unei chemări, mai speră încă un suflet pasager în scrisul de val, spre un alt cer. Referință Bibliografică: Cum mai ard
CUM MAI ARD... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362683_a_364012]
-
la teatrul radiofonic. Pe firul cronologic, rolurile jucate în film de actrița Valeria Seciu se enumeră astfel: „Casa neterminată”, de Dimos Rendis, regia Andrei Blaier (1964); „Asediul”, de Corneliu Leu, regia Mircea Mureșan (1971); „Parașutiștii”, de Mihai Opriș, regia Dinu Cocea (1972); „Instanța amână pronunțarea”, regia Dinu Cocea (1976); „Casa de la miezul nopții”, de Fănuș Neagu, regia Gheorghe Vitanidis (1976); „Regăsire”, regia Ștefan Traian Roman (1977); „Râul care urcă muntele”, regia Cristiana Nicolae (1977); „Înainte de tăcere”, de Alexa Visarion, regia Alexa
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]
-
jucate în film de actrița Valeria Seciu se enumeră astfel: „Casa neterminată”, de Dimos Rendis, regia Andrei Blaier (1964); „Asediul”, de Corneliu Leu, regia Mircea Mureșan (1971); „Parașutiștii”, de Mihai Opriș, regia Dinu Cocea (1972); „Instanța amână pronunțarea”, regia Dinu Cocea (1976); „Casa de la miezul nopții”, de Fănuș Neagu, regia Gheorghe Vitanidis (1976); „Regăsire”, regia Ștefan Traian Roman (1977); „Râul care urcă muntele”, regia Cristiana Nicolae (1977); „Înainte de tăcere”, de Alexa Visarion, regia Alexa Visarion (1978); „Clipa”, de Dinu Săraru, regia
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]
-
vin americanii. Ziare nu erau decât la oraș, ori sătenii nu se duceau rar acolo. Nici Șoican nu era mai liniștit. Vremea seceratului trecuse, grâul se făcuse, hambarul era plin, iar porumbul nu mai aveau mult și stătea să se coacă. Avea nevoie de știri adevărate, de certitudini, ca de aer. Nu-i plăcea să se cufunde în neștiință. Prețurile la cereale crescuseră în așa hal că nu-i venea a crede. Trebuie să se convingă el însuși. De aceea, plănuita
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
RECHIZITORIU Burgul e rânced de păcate, Orbit de noapte și de scame. Gigantice clădiri durate Încep ființa să-i destrame. Ziua e șchiopă ca o targă. Ograda văduvă de spice. Nerăzbunata sete largă Țipă în creștete și bice. Molii se coc în rădăcină Pe lângă seci mărgăritare. Gingașe stele nu mai pot să vină Ca să ne dea un coif la fiecare. Isus a rebegit în piețe Uitat, lovit, cu față mută. Între borfași, naivi și precupețe Nimeni durerea nu-i sărută. Vrednic
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
să-și exprime gustul... singure... că să zicem așa. Garnitură este formată din brocolini și ceva mărar, stropite cu lămâie și oțet balsamic. Mușchii, precum tricepșii, de exemplu îi dogoresc pentru foarte scurt timp pe plita încinsă, și apoi îi coc în cuptor, preparând între timp o salată de varză roșie și albă, jumătate-jumătate, în care râd un morcov, mediu, adaug piper, și gata! E delicios! Ochii, ei bine, ochii sunt deosebiți, Pentru că de obicei nu-i scot pe ambii! Vezi
BILINGUAL POEMS (2) / POEME BILINGVE (2) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353215_a_354544]
-
lanuri din grâu să-l purtăm în cunună! Mă plec florii, frunzei de tei, copacului îi mulțumesc, umbră ne da fără de plata,parfum și sănătate simplu firesc! Îmi plec fruntea cireșului,ne umple sufletul cu frumos iar când fructele-s coapte cu noi le împarte bucuros. Mă rog la ploaia ce va să vină,să-ne hrănească plantele, să ude pământul,să spele străzile,să lumineze orașele! Mă rog pentru tine copilul meu drag, să fii mereu sănătos, să crești om
O RUGĂCIUNE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353399_a_354728]
-
lemn De porți cu care mă deschid. Apoi grăbit prin timp s-apuc Îmi pipăi rana-n colțul ierbii Și cânt durerea-n fluiere de nuc Când la izvor se adapă cerbii. Doar tu rămâi mereu mirată Când ți se coc în vrajbă nurii, De vise dulci abia furată Ca salcia la marginea pădurii. Referință Bibliografică: De vise furată / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 522, Anul II, 05 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Llelu Nicolae
DE VISE FURATĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353477_a_354806]
-
aur sau împletea aripi de îngerla fereastră maică-mea țesea ștergare de borangic pe care le împătureafrumos în lăzile de zestre aveam două surori ce așteptau să se măriteîn casă mirosea a busuioc a boabe de porumb fiert a cartofi copți pe plităși a mere ținute în fân aduse de la muntetu îmi brodai pe umeri crini era o iarnă grea- nu știu cum dar numai iarnă se întâmplă-n minepe cer nu mai sunt stele se mai aude câte un înger căzândlui Dumnezeu
PETRE IOAN CREŢU [Corola-blog/BlogPost/353492_a_354821]
-
mereu în jocul tău adormi te trezești mereu proaspăt cu un vers în vârful zâmbetului povestește-mi de tata de râu de câinii adunați de prin curțile oamenilor într-un marș liniștit tu cu bucata de pâine proaspătă azimă blândă coaptă în inima ta ei cu boturile întredeschide amușinând esențele câmpurilor aruncă-mi piatra odată și hai să îi schimbăm forma șotronul ne așteaptă s-a oprit ploaia nu crezi că ne-ar fi mai bine să ne sărim pătratele prin
ŞOTRON DE IARBĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353511_a_354840]
-
Te-aștept înfrigurat de-o veșnicie Să apari pe aleea mea de ceață. N-auzi cum deznădejdea mă răsfăța Și ziua-mi întreaga e salcie? Noaptea nu se mai face dimineață Și umblă pe coclauri zurlie, Strugurii nu se mai coc în vie Și roua din privire îmi îngheață. Iubita mea născută dintr-un vis, Euritmia vieții-mi, fără ține, E un testimoniu abrogat, prescris, Un refren anacronic și fără bis. Lasă-ți izvorul cu-al meu să se-mbine, Hai
INVITATIE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352831_a_354160]
-
și coborâșuri. Viața trebuie trăită, merită orice sacrificiu, așa cum teatrul, merită orice sacrificiu, dar nu și moartea ... moartea e apanajul învingătorilor și aici amintesc de: Ștefan Iordache, Gheorghe Dinică, Amza Pellea, Adrian Pintea, Octavian Cotescu, Toma Caragiu, Giugaru, Calboreanu, Tanți Cocea, Dina Cocea, inegalabila Gina Patrichi, Marga Barbu, Ilarion Ciobanu, Ernest Maftei, Mihai Maximilian, Vasile Veselovschi..., toți cei care sunt acum de-a dreapta tatălui și nu vor să ne spună ce ne așteaptă... Dumnezeu veghează, și nu numai! Facem să fie
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
Viața trebuie trăită, merită orice sacrificiu, așa cum teatrul, merită orice sacrificiu, dar nu și moartea ... moartea e apanajul învingătorilor și aici amintesc de: Ștefan Iordache, Gheorghe Dinică, Amza Pellea, Adrian Pintea, Octavian Cotescu, Toma Caragiu, Giugaru, Calboreanu, Tanți Cocea, Dina Cocea, inegalabila Gina Patrichi, Marga Barbu, Ilarion Ciobanu, Ernest Maftei, Mihai Maximilian, Vasile Veselovschi..., toți cei care sunt acum de-a dreapta tatălui și nu vor să ne spună ce ne așteaptă... Dumnezeu veghează, și nu numai! Facem să fie bine și
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
bucluc? Ăsta are la dispoziție un „conform” pentru orice situație. Da’...Ți-l dă așa...pe degeaba? Fac cinste, nea Bucluc! Pe naiba, cinste! O să râdă de mine și o să se bucure că sunt la mâna lui. De când mi-o coace, nemernicul...și eu să apelez la „conformul” lui? Dacă am fost prost și nu i-am dat în cap atunci când trebuia...Când trebuia? Ia să mă lase în pace primarul cu votanții lui! Dacă-l supără, conu Mișu pe el
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
acel amurg de toamnă, Cu dulceața reveriei. Să privesc trecutul că pe o carte ilustrata Și să-mi revăd poveștile de iubire cu “A fost odată”. Mai lasă-mă timpule Să adulmec mireasma florilor din curtea bunicii Și a merelor coapte pe sobă. Să mai trag cu ochiul pe geamul ciobit al ferestrei tale prăfuite Și să-mi închipui că mai sunt La vârsta primei iubiri pierdute. Poarta-ma în zbor pe cărarea vieții mele Și lasă-mă să cred că
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
-mă să retrăiesc acel amurg de toamnă,Cu dulceața reveriei.Sa privesc trecutul că pe o carte ilustrataSi să-mi revăd poveștile de iubire cu“A fost odată”.Mai lasă-mă timpuleSa adulmec mireasma florilor din curtea buniciiSi a merelor coapte pe soba.Sa mai trag cu ochiul pe geamul ciobit al ferestrei tale prafuiteSi să-mi închipui că mai suntLa vârstă primei iubiri pierdute.Poarta-ma în zbor pe cărarea vieții meleSi lasă-mă să cred că aș putea,Să
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > GEST Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului Mi-ai sărutat palmele și am simțit cum se coace și asează frumusețea vieții noastre plamadă cu plamadă, dimineață cu dimineață, împăcare cu împăcare sub nemuritorul nostru sentiment! Referință Bibliografică: Gest / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1315, Anul IV, 07 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
GEST de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353888_a_355217]
-
aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Se va întoarce la piatră filozofală încercând să-i afle secretul după ce în alchimie s-a pierdut, caută în vechime izvorul sub pietre ce nu se pot urni. Se va mărturisi în logosul luminii sâmburelui copt în cuvinte, dă ființă flăcării unei nașteri anunțată cu semne cerești. În trupul frumosului va fi un înger fără aripi privind în inima magilor comoara pe care toți o întrevăd, cum moartea într-o zi nefastă și apoi învierea, acolo
PASĂREA PHOENIX de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354049_a_355378]
-
pe iarbă unde era mai mare dragul să vezi mogâldeață mișunând în 4 labe. Țarcul avea un fel de abac cu mai multe bile pe o sârmă. Când Dănuț a început să fie preocupat de ele am găsit că este copt pentru numărătoare. La obișnuita ședință de după supt m-am jucat puțin cu degetul gros de la mânuța stângă. Când a devenit atent am pronunțat „unu”. El avea însă altă noțiune și arătând degetul a pronunțat „deget”. Fără să-l contrazic am
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
an de viață a generat și prima acțiune de socializare. Câțiva colegi aveau copii de vârstă apropiată și au fost invitați. A fost totodată prima oară că Dănuț primea un aliment nou, fără pregătire prealabilă. Este vorba despre „prăjitură”, special coaptă de mămica cu creme ușoare dar parfumate. Când a apărut pe masa festivă cu tradiționala lumânare înfiptă în centru mare veselie mare printre copii prezenți. Pentru Dănuț era un fenomen complet nou dar s-a alipit repede veseliei generale. A
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
sunt acre și amare. Să îmi dreg gustul, aleg mere bine-pârguite. Câteva în șorț culeg și-mi zoresc pașii-nainte. Trecând pe sub falnic nuc, nu pot să nu-i degust roade. Câteva nuci pe butuc sparg, să văd dacă sunt coapte. Mi se imprimă în mâini, sevă din coaja iodată. Dar în două săptămâni, după nuci e dezbrăcată. Că prea mult timp am zăbovit pe drum către podgorie, mă întrec cu timp grăbit, să culeg struguri din vie. Din boabe să
ÎNTÂMPINAREA TOAMNEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353086_a_354415]
-
Iisus Hristos, care este premisa învierii noastre. Prin urmare "descoperirea lui Iisus Hristos în pâinea euharistică este recapitulată în persoana martirului" ca dorință a Duhului lui Iisus Hristos în cel botezat. Având în sine pe Duhul lui Dumnezeu, martirul se coace în focul harului, într-o Cincizecime permanentă. Sfântul Policarp, de pildă, stătea în mijlocul focului, nu ca un trup care arde, ci "ca o pâine care se coace [...] apoi a ieșit, din împunsătura fă¬cută de suliță în trupul său, mult
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
Hristos în cel botezat. Având în sine pe Duhul lui Dumnezeu, martirul se coace în focul harului, într-o Cincizecime permanentă. Sfântul Policarp, de pildă, stătea în mijlocul focului, nu ca un trup care arde, ci "ca o pâine care se coace [...] apoi a ieșit, din împunsătura fă¬cută de suliță în trupul său, mult sânge încât a stins și focul". Conștiința creștină din această perioadă martirică era că mucenicii erau în același timp profund hristici și profund pnevmatici. Acest ade¬văr
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
cele întâmplate. Căci focul, luând forma unei cămăși, ca o pânză de corabie umflată în vânt, înconjură ca un cerc tru¬pul mucenicului. Iar el stătea în mijloc, nu ca un trup care arde, ci ca o pâine ce se coace, ori ca aurul și argintul, ce se prelucrează în cuptor. Tot în acel moment, am simțit o mireasmă plăcută, ca un miros de tămâ¬ie sau de alte miresme prețioase". După cum se poate observa, biograful vieții Sfântului sublinia cu toată
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
îi plăcea să umble prin desișuri întunecate și să scoată la iveală zmeură mare, spornică. Când se termina zmeura în parchetele mai apropiate de casă, noi plecam să căutam mai spre munte, acolo unde era mai rece și zmeura se cocea mai târziu. Țin minte, odată, mă luă tata la zmeură departe, înspre munte, într-o vale sălbatică, numită Hurghișca. Acolo era un parchet în care zmeura de-abia apucase să se coacă. Eram bucuroși că am găsit zmeură bună, că
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]