9,031 matches
-
se poate stinge. Dimineața mă trezesc, îmi aprind o țigară și râd inimile, inimile nu se pot despărți niciodată ele continuă să se întâlnească ieșite din trupuri ele se caută, se întâlnesc , se iubesc dar noi oamenii suntem ca două coji de nucă cu miezul ros de vierme. Noi nu ne întoarcem înapoi, noi suntem orgolioși chiar dacă plătim cu tristețea. Îmi place să alunec printre lume pe stradă, în metrou , prin magazine însingurată și totuși cu tine Ne-am despărțit pe
STATORNICIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340804_a_342133]
-
și mirai cât de repede încep să cânte și „să iasă în lume”, „să mănânce varză”, cum zic ei, adică să se ducă la nunți... Astăzi îl vedeai pe câte unul cu un țambal după gât, un acordeon sau o coajă de vioară scârțâind, ca după câteva luni îl vedeai în căruță, îmbrăcat la cămașă albă, cravată, musai cu pălărie, luând drumul Brâncovenilor, Vălenilor și Vlădulenilor la nunțile arvunite din iarnă la o țuică fiartă. Era mare lucru să intri într-
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
gheața umple acum paharul. visele îmi sunt scurte, concentrate și goale. numai vorbe, și vorbe, și zgomot inutil. s-au adunat broaștele. se adună seară de seară, zi de zi... liga prostiei întrece marginea sumumului bălților. interiorul prinde în el coaja tuturor celor care cântă fals. dintre două poduri de nimic, al treilea așteaptă următoarea furtună. înțelept, își descoperă rând pe rând, fisurile. hai să dansăm, omule de pe strada cu vulturi. nu e nevoie de muzică. eu te ascult. tu mă
DANS TĂCUT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341362_a_342691]
-
de patru decenii și mai bine, aduse conducătorilor PCR, sistemului socialist, etc. Poetul este chiar un revoltat, iată ce scria în 1967 - „ Plini de strigăte bolnavi de strigăte/ne scărpinăm de gardul așteptărilor/cad de pe noi numai strigăte/ se scutură cojile marilor strigăte arse/în noi printre aripi întoarse din drum”. Astăzi, unii poeți chiar foarte buni se afișează ca potențiali dizidenți, caută explicații pentru compromisurile făcute. Ben Corlaciu a scris cum a vrut, iar când nu s-a mai putut
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
fără să aibă vină, coană Corină!..." Dfistinsa doamnă Corina Bărbulescu îl ascultă cu atenție și, cum era o femeie sensibilă, cunoscătoare a fiilor pământului care munceau din zori de zi până-n miez de noapte, ca să poată să-și asigure o coajă de mălai, căci duceau o viață mizeră, de ființe obidite... care trăgeau în jug pe moșiile boierilor: fenomen social pe care-l înțelesese mult mai bine de când se întorsese de la studii, unde luase contact cu somitățile franceze (socialiștii „radicali” - foștii
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
numeroase și importante premii și distincții, colaborator al Muzeului Țăranului Roman și al Facultății de Textile Iași, doctorand în cercetarea motivelor vechi de Bucovina. Este bucovineanca în care Dumnezeu a sădit darul încondeierii ouălor și al prelucrării extrem de fine a cojii lor, meșteșug perfecționat la nivel de artă. Ea transpune cu măiestrie, în desenele de pe coaja oului, scene biblice cu semnificații deosebite de credință ortodoxă, dar și scene în care tradițiile raportate la dragoste, căsătorie, familie, sunt oferite în culori și
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
Textile Iași, doctorand în cercetarea motivelor vechi de Bucovina. Este bucovineanca în care Dumnezeu a sădit darul încondeierii ouălor și al prelucrării extrem de fine a cojii lor, meșteșug perfecționat la nivel de artă. Ea transpune cu măiestrie, în desenele de pe coaja oului, scene biblice cu semnificații deosebite de credință ortodoxă, dar și scene în care tradițiile raportate la dragoste, căsătorie, familie, sunt oferite în culori și simboluri uluitor de bine alese și explicite, în același timp. De altfel, domnia-sa ne-
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
altele, de dimensiuni variabile, cum sunt cele de prepeliță, fazan, păun, rață, gâscă, curcă sau struț. Toată această bogăție de ouă vopsite, încondeiate artistic cu multă migală și pricepere, în cele mai diverse combinații de culori, împreună cu acelea în care coaja a fost tratată într-un anumit fel și lucrată ingenios astfel încât apare ca o dantelărie fantastică, se află expusă în 22 de vitrine. Despre fiecare tip de lucrare și chiar despre fiecare ou în parte, doamna Letiția vorbește deslușit, pe
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
râsetele răgușite ale celor ce izbuteau să rămână pe locurile lor. Mă cățărasem și eu pe muchia colțuroasă, mâncată de ape, a acelui dig, puțin mai într-o parte, cu modestia ultimului venit. Primul val mă aruncase ca pe o coajă de nucă în apa fierbând în spume dindărătul meu. Cu câteva mișcări energice ale brațelor revenisem pe muchia digului hotărât să rezist. Un alt val, aceeași poveste. Măi, să fie!... îmi spusesem înverșunat. Degeaba, un nou talaz, o altă tumbă
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
șerpuitoarelor drumeaguri ce se pierdeau prin câmpiile argiloase din țara Atalyei, ori pe strâmtele uliți ale satelor, încă mai rătăcea pribeagul cerșetor Tragodas. Bătrân și sprijinit în toiag, gârbovit și neputincios, deschidea șovăitor portițele caselor și cerșea cu umilință o coajă de pâine, îndurând chinuitoarea sete din arșița zilei și ținând piept cu multă greutate câinilor de pe marginea șanțurilor, din ce în ce mai înrăiți... (sfarsit) Referință Bibliografică: Povestea sărmanului Tragodas - Partea a III-a - ultima / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1144
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
că-i cânt serenade? - Nu, dar nu mă lași să dorm... - Ca să vezi!... nici nu-ți cânt ție, dar după mintea ta aia creață, ce-aș putea să-i dau când aseară m-am culcat fără să mănânc măcar o coaje de pâine? - Ofreă-i ce-și dorește și ea, așa cum o dorești și tu: o strângere prelungită în brațe... un sărut pătimaș, iar cheltuielile pe care le faci au să fie minime. - Hai să fim serioși, cum s-o strâng în
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342158_a_343487]
-
prieteni, salut fiți bineveniți intrați, simțiți-vă în casa mea ca la voi în inimă vreau ca în astă seară sa ne distrăam regal alămurile sună, masa e servită vom mânca, vom bea și vom dansa ne vom ospăta cu coji de pâine rămase de la prânzuri trecute vom scurge apoi ulcioarele ce sună demult a scorbură în continuare vom râde ca și cum ne-am vedea unii pe alții mânjiți cu funingine în somn căci dacă nu e pâine măcar circ să fie
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (4) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342174_a_343503]
-
AmNS, 255); De ce să stea îngerul cu aripile la gură / înghesuit și plângând în capul meu / mai bine spargeți-mi țeasta / murindu-mă, să zboare din sinele meu / El să-și desfacă, plăpând / aripele când încearcă să zboare / eliberat de coaja de piele de oase / a ființei mele când moare / să trăiască zburând, / să mor murind. («Confesiune» - AmNS, 261). XXIII. Treapta „cu epistole“: Scrisori pentru prieteni (1984). Ultimul ciclu de patruzeci și nouă de poezii (deoarece «Transport de geometrie», comunicată de
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
fuguța sunetele primordiale ale nașterii, familiarismul cert al materiei” (pag. 76). În timpurile căderii aproape totale în capcana materialității, un fragment ca acesta poate revela răspunsuri unor căutători de cauze. Spre finalul volumului, dobândim apropierea de sfințenia propriei ființe, dincolo de coaja (sau masca) așezată pe fiecare de legile pe cale de dispariție. Și asta numai după ce afli „ora putreziciunii, descompunerea cu o protagonistă care cere, prin blestemul cărnii ei, pământul, blânda și în sfârșit materna îndurare de tine a lutului, rămas fără
PATRUZECI DE SECUNDE de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341750_a_343079]
-
are multă răbdare. Nu ne comparăm... Dacă te scoli sănătos, restul e bonus (internet). • Își face treaba din când în când, mai rar și trage chiulul din când în când, mai des. • Dacă ocolești miezul problemei, riști să rămâi cu coajă. Nuditatea nu e obligatoriu afrodisiacă (Mihai Batog Bujenița). Treaba merge ca pe roate, din acelea cam pătrate! • Normalitatea plictisește... Unele discuții e bine să le termini înainte de a le începe. • Inteligenții sunt invidioși mai rar, prostii întotdeauna (Nae Cernaianu). • " Toate
ZICERI (69/70) DEMAGOG & CONSECVENT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341807_a_343136]
-
semnalul de năvală. Cioara, din departare, văzu prima mișcarea. Se repezi spre resturile auncate de moș, înfulecă bucata cea mare de mămăligă veche și dispăru dincolo de livadă. Nici gaița nu așteptă prea mult, se repezi, taman la timp, să înșface coaja veche și uscată, de pâine. Vrabiuțele, harnice, s-au repezit să ciugulescă cele mai mărunte fărâme de mămăligă. Din ce aruncase moșul la gunoi, rămăse doar o coajă de cartof și un cotor de măr. Veverița, stând pe o ramură
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
gaița nu așteptă prea mult, se repezi, taman la timp, să înșface coaja veche și uscată, de pâine. Vrabiuțele, harnice, s-au repezit să ciugulescă cele mai mărunte fărâme de mămăligă. Din ce aruncase moșul la gunoi, rămăse doar o coajă de cartof și un cotor de măr. Veverița, stând pe o ramură înaltă de pom, frecându-și lăbuțele, își făcea evaluări peste evaluări, dacă merită sau nu să-și pericliteze pielicica pentru cotorul de măr, care-i făcea cu ochiul
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
pomului, năvăli în ogradă, fură cotorul de măr și se văzu nevăzută în pom. Gustă, de poftă, doar două semințe din cotor, restul îl duse în scorbură, pentru zile mai negre. Doar popândăul, fricos, nu îndrăznea să treacă la acțiune. Coaja de cartof îl înnebunise, însă cu greu îndrăznea să-și arate mai mult mustățile de sub cerdac. Coaja de cartof nu-i dădea pace deloc. Când zarva din ogradă se potoli, iar animalele plecară cu treburile lor, popândăul se hotărî, fie
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
doar două semințe din cotor, restul îl duse în scorbură, pentru zile mai negre. Doar popândăul, fricos, nu îndrăznea să treacă la acțiune. Coaja de cartof îl înnebunise, însă cu greu îndrăznea să-și arate mai mult mustățile de sub cerdac. Coaja de cartof nu-i dădea pace deloc. Când zarva din ogradă se potoli, iar animalele plecară cu treburile lor, popândăul se hotărî, fie ce-o fi, să-și riște pielicica, se repezi la coaja de cartof, o înșfăcă cu dinții
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
arate mai mult mustățile de sub cerdac. Coaja de cartof nu-i dădea pace deloc. Când zarva din ogradă se potoli, iar animalele plecară cu treburile lor, popândăul se hotărî, fie ce-o fi, să-și riște pielicica, se repezi la coaja de cartof, o înșfăcă cu dinții și țuști sub cerdac! Moșul nici n-a știut ce pomană a făcut în dupa-amiaza aceea micilor vietăți din preajma casei sale. Epilog: A doua zi, motanul Tarzan a fost văzut mărșăluind maiestous și unduios
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
au viață și înțelepciune. Iar țăranul adevărat știe asta, și când vede că cireșul lui nu mai face cireșe, se duce la el cu barda și-i zice: «No, io să știi că te tai!». Și-apoi îi crestează puțin coaja cu barda, doar așa, ca să-l sperie nițel. Iar cireșul chiar se sperie și crede că o să moară. Și-atunci face repede pui. Lasă urmași la poalele lui. Natura asta e plină de miracole. Totul e să le vezi”. Din
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
ficat de gâscă sălbatică și fazan, copane fripte de porumbel, piftie de rață sălbatică, frigărui de sitari și alte bunătăți, însoțite de garnituri la fel de gustoase și deosebite printre care ciuperci umplute, rulouri din aluat prăjite în unt, cartofi copți în coajă, completate cu salate de sezon. Bărbații și-au invitat partenerele de masă să se servească și au trecut la atacul platourilor, umezindu-și din când în când buzele unsuroase de la grăsimea preparatelor, în paharele cu pereții groși, în care înotau
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]
-
asta se vedea destul de bine și după cât era de rotofei și bine împlinit. Avea cureaua prinsă pe sub abdomenul său voluminos. Gloria a mai mâncat cât de cât, pe când Dalia s-a servit mai mult cu pateuri și cartofi copți în coajă, de parcă nu mai mâncase așa ceva niciodată. Când privea micuțele pulpe de porumbel și își amintea de porumbeii lor de la bunica de acasă, o cuprindea mila pentru bietele păsări atât de blânde și frumoase, încât îi tăia orice poftă de mâncare
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]