1,591 matches
-
godin imens în care ardea gaz metan cu o flacără enormă îți încălzea o parte a corpului, apoi te întorceai și încălzeai și restul. Era o luptă continuă între cald și rece. O să fac gîlci, pneumonie, degerături și cumătra cu coasa va izbăvi Iașul de un primar nepriceput, gîndeam cu o ironie camuflată. Ți-ai găsit! Eu zic că Dumnezeu m-a ajutat să nu mă îmbolnăvesc, dar dușmanii mei sînt convinși că am făcut un pact cu Satana. Cum-necum, n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Evident că erau și mai proști ca el, dar asta n-o spunea cu voce tare. Ultima dată, culmea nenorocului, a ajuns să fie primul pe lista nereușiților. Toată speranța și-a pus-o în vreo boleșniță, în cumătra cu coasa sau chiar în forțele divine. Cu forțele divine a tot încercat și a ajuns la ferma concluzie că slujitorii Domnului nu mișcă nici un deget în favoarea sa. Nu tu blestem, nu tu afurisenie, nici să-i pici cu lumînarea. Donose se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îi aparține. Îmi închipuiam că era mîndru că, spre finalul vieții sale zbuciumate, a devenit stăpînul unei case vechi, care era un amestec de istorie, mister și dramă. Locuia singur, fără rude și uitat de timpuri și de cumătra cu coasa. Mergea tîrîind picioarele, cu precauție și economie. În general, nu-mi place să descopăr situații pe care, cu siguranță, viitorul mi le va oferi din belșug și mie. Prefer să nu văd scene pe care viața mi le-a rezervat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se poate? Vă rog, o mică... amintire. Dar banii erau deja puși în sertarul pe care îl încuia cu grijă. Cele două femei n-o duceau rău deloc. Elevi de liceu cu puf sub nas, pensionari uitați de doamna cu coasa și chiar marinari tineri și frumoși treceau pe la ele. Toți scuipau de mama focului după ce treceau pe la "calul dracului" ( a lui Caragiale!). Femeile adunaseră bani și bijuterii pentru zilele negre, cînd farmecele lor nu vor mai fi eficiente nici măcar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
găsesc o persoană care să înțeleagă mai bine profesia mea, preocupările mele profesionale, pe lângă cea de gospodar și, de ce nu, îmi place și grădinăritul în timpul când nu sunt solicitat. - De aceea și proverbul : « vai săracu dascălu / când aude clopotu / lasă coasa-n buruiene / și fuge după pomene !, interveni cu o glumă, pentru a se mai slăbi încordarea discuțiilor, crezute prea profunde, de Emilia. - Ai găsit momentul, Emilia, să mă ataci, cu această veche zicală. Credeam că ai ceva mai nou de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Flondor a recrutat un număr de voluntari pentru apărarea hotarelor Bucovinei și în ocolul Câmpulung Rusesc. Pe lângă aceștia, căpitanului Bucovinei i-au mai sosit în ajutor un număr de țărani din comunele Broscăuți, Drăcinești, Stănești, înarmați cu puști, pistoale și coase, precum și o trupă călare, alcătuită din rândul nobililor bucovineni. Cu aceste întăriri în infanterie și cavalerie, la 3 iulie 1797, căpitanul Bucovinei a putut face față unui atac generalizat al insurgenților polonezi, ba chiar a fost în stare să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
animal și vegetal - ca să fiu simplist - decât pe anahoretul care transformă acest 6 În 3, renunțând la animal. Și-l iubește și mai puțin pe acela care nici măcar nu e consecvent, și-l alternează pe 6 cu 3... deh! la coasă merge slana, nu urzicile... Se poate și aici un compromis: postul scurt dar des, acela de miercurea și vinerea... Și, totuși, voi sunteți omnivori, nu ierbivori. De altfel, ierbivor pur nici nu există: chiar și iepurele Înghite, odată cu morcovul, și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar un fel de „cap de clonă“? Așa vorbind, adică perpetuând, dar fără ideea de achiziții evolutive succesive, un motiv dat, ar trebui ca acum să nu amintiți, În chiar folclorul pe care-l agreează amicul meu, nimic despre plug, coasă, fântână etc. pentru simplul motiv că acestea nu existau În neoliticul care a pus bazele civilizației voastre... Drac sunt. Și vă pun În față două situații net diferite (oare): La același etaj X se „fabrică“ un nou cântec popular și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
n’aveți Încotro, urmând termenul lung, și Împăcându-vă cu soarta de simple unelte ale evoluției Lumii; chiar dacă vă doare, În pântece ori În orgoliul de „stăpâni ai Naturii“. À propos de rai, iad și unelte: Ce faceți voi cu coasa știrbită? O zvârliți În pod, respectiv o dați fierarului spre a o „munci“ izvodind altceva. Dreptate nu va fi niciodată, oricâte reforme ale justiției - o servitute a dreptății, În fond - ar avea loc. Dar, insidios, merge Înainte evoluția. Altfel spus
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai mult fast evenimentului, nunta cu călărași. În acest caz, feciorii, cavalerii de onoare ai mirelui, în număr de 10 până la 20, închiriază caii cei mai frumoși din sat, plătind gospodarilor de la care i-au luat, cu o zi de coasă în sezonul de vară. Atât feciorii, cât și caii lor pe tot timpul ceremonialului cununiei sunt împodobiți sărbătorește, cu căciuli sau pălării cu vârste cu flori cât mai colorate pe cap, cu recăle pe care își prind în ace de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ai satului, iar cele ce mai rămâneau se dădeau muzicantului care tot timpul a fost alături de ceată. Plata gazdei cetei se va face în anul agricol care urma, prin prestarea de către fiecare fecior a uneia sau a două zile de coasă, iar de către fete a unei zile de seceră, de strâns fân sau o seară de tors la lînă sau la cânepă, pentru că și ele au participat în toată seara la joc în casa gazdei. Despărțirea feciorilor la spartul Cetei se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Cârțișoara Mi-e dor de sătucul de sub munte, Mi-e dor de ulițele sale-nguste, De iarba de pe malul șanțului, De ploile repezi de vară. Mi-e dor de mirosul de fum primăvara. Mi-e dor de badea Ion, cu coasa pe umăr, De luna dintre sate mi-e dor, De seri cu lună nebună mi-e dor... Seara de vară-n Cârțișoara Seara, vara-n Cârțișoara O-ntâlnești pe Marioara Cu vreo treabă la fântână Ori cu oala după lapte
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
s-a schimbat și prefectul, dar eu am continuat încercările mele de a obține casa, propunind o cumpărare. N-am izbutit, iar doamna, pentru a pune capăt intervențiilor mele, a pus într-o noapte niște soldați care-i avea la coasă, să dărâme casa, iar lemnăria a dus-o la oraș. Când am aflat acest lucru am pus lumea în mișcare. Am făcut, da, eu am făcut jalbe către prefectură și Ministerul de Interne și Instrucție și am pus pe țărani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
idilică și împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede și aurite pe jumalțul cel adânc și albastru al cerului, buciumul s-aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor împle satul, carile vin cu boii osteniți, scârțâind, din lanuri, oamenii vin cu coasele de-a umăr, vorbind tare în tăcerea sărei, talangele turmelor, apa fântânelor, cumpenele sună, scrânciobul scârțâie-n vânt, cânii încep a lătra și prin armonia amestecată s-aude plin și languros sunetul clopotului, care împle inima cu pace48. În sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
foarte departe. Spiritele moderne, prin excelență grăbite, abia de au timp să înțeleagă incursiunile eminesciene în țara florilor neatinse, unde Iarba-i moale, stuful mare/ Nu te vezi [din el] călare 145, în țara fânațului care n-a văzut niciodată coasa. Se poate ușor închipui cum, în libertatea singurătății, Mihai se lua la întrecere cu fratele său Ilie, înotând spre insula cea verde din mijlocul lacului, speriind sărmanele broaște numai de dragul de-a câștiga supreme bătălii iluzorii, alergând prin iarbă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și viața, nu se învață: se manifestă 13. Descrierile sunt uneori atât de concrete la Eminescu, încât par a fi proză curată: Scârție-n vânt cumpăna de la fântână,/ Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână./ Și osteniți oameni cu coasa-n spinare/ Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,/ Clopotul vechi împle cu glasul lui sara14. Când Lucian Blaga spune că satul e atemporal 15 și că veșnicia s-a născut la sat16, el se revendică din Eminescu. La Blaga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în toată splendoarea sa, prinzând viață, înviorat de răcoarea serii, uitând cu totul apatia și moleșeala de peste zi: stelele răsar pe jumalțul cel adânc și albastru al cerului, buciumul sună pe dealuri, carele vin scârțâind din lanuri, iar sătenii, purtând coasele pe umăr, duc cu ei bucuria lăuntrică a muncii de peste zi, vorbind tare în tăcerea sărei 25. Se aud pregnant talangele turmelor, cumpenele sună, scrânciobul scârțâie-n vânt, câinii încep a lătra; pe deasupra, învăluind aerul dens al serii, s-aude
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
l-a-mbrâncit spre călăul care aștepta alături. Într-un târziu, a sosit și Delacroix, unul dintre marii artiști ai Revoluției franceze. Pe o pânză uriașă, sub un cer mohorât, el înfățișa, în mijloc, un Timur Lenk caricatural, scheletic și epileptic, cu coasa în spate, cu toate defectele fizice și psihice mult îngroșate umărul stâng la același nivel cu smocul de păr din moalele capului, cicatricea din obrazul stâng mișunând de viermi, pomeții feții ca ai unui urangutan african, nasul cât o patlagică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
păr din moalele capului, cicatricea din obrazul stâng mișunând de viermi, pomeții feții ca ai unui urangutan african, nasul cât o patlagică sfrijită și găurită, ochii plini de ură, ca ai lui Lucifer, iar lângă acest chip al morții cu coasa erau conturate provinciile vastului său imperiu, cu mormane de cranii pierdute în zare și stoluri de corbi, urmărindu-l și însoțindu-l cu refrenul: "oricâte gropi ai să sapi, așteptăm să ne ospătăm cu carnea oaselor tale; fiindcă de noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
popor. 52 Galii erau și ei civilizați, asemenea romanilor. Dacă nu au dominat, aceasta s-a întâmplat pentru că nu aveau un stat. În afară de trăsura cu două roți și de pantaloni, au inventat carul de luptă, cercuirea roților, plugul fără avantren, coasa, secerătoarea, meșteșugul țesutului; dispuneau de unelte foarte dezvoltate grație metalurgiei fierului pe care au împrumutat-o de la romani. De asemenea, sub influența grecilor, galii foloseau deja moneda. 53 R. Goscinny și A. Uderzo, Astérix chez les Belges, Dargaud, Paris, 1979
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de atletism (1982-1985); * membru al Comitetului Federației Române de Atletism; * vicepreședinte al CJEFS Neamț; * a experimentat introducerea fotbalului în programa de educație fizică în școală, programa oficializata de Ministerul Învățământului; * a descoperit și lansat spre performanță pe următorii sportivi:Teodor Coasă - campion mondial la handbal; Ion Rățoi - recordman național și balcanic la 400 m garduri; fotbaliștii Emil Lupuluscu, Dan Sălceanu, Vasile Panait; la Centrul de copii i-a descoperit pe Mihai Vasiliu și Iulius Nemțeanu, primii fotbaliști nemțeni selecționați în lotul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
strâns” între gardurile metalice. Observ netulburat cum se închină pelerinii la racla Sfântului. Abundența pelerinilor din Maramureș. Aștep tarea frăgezește. Portrete de pelerini. Micul univers al pelerinajului : colportori, pachete magice, predicatori sud-americani. După-amiază cu sarmale. Vânzătorul de cute (pietre de coasă), modernitatea galopantă și viitorul agriculturii. Memoria comunismului lovește din nou. Noaptea de veghe din curtea mănăstirii. Mă trezesc dimineața devreme, știrile Radio România de la ora 06.00 anunță încercarea eșuată de sinucidere a fostului prim-ministru al României Adrian Năstase
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în jurul gâtului o cruce destul de mare din lemn de cireș, vizibil expusă privirilor. Convingere personală sau accesoriu de „camuflaj”, util în practica meseriei pe teren ? Pe bordura înaltă de granit s-a așezat un vânzător de cute (pietre) de ascuțit coasa. Bărbatul este mic, slab, ascuțit, poartă pe cap o pălăriuță verde cu pană de fazan, așa cum am mai văzut doar la paznicii forestieri, plus un rucsac verde de armată, care-i întregește imaginea de muntean. Cutele costă 2,5 lei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
euro fiecare). Sunt tăiate primitiv din stânca de gresie, parcă sunt unelte ale omului primitiv, expuse acolo, pe o bucată de pânză roșie, uzată, ca niște pietre aduse din vitrinele unui muzeu de istorie naturală. Vânzătorul mă întreabă ironic, „pentru coasă, sau pentru cuțit ?”. „Pentru coasă”, răspund eu bucuros. El nu crede că știu să umblu cu o coasă în mână, dar nu mai insistă. Întrebarea nu este întâmplătoare, știu de la bunicii mei că gresia de coasă și cea de cuțit
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din stânca de gresie, parcă sunt unelte ale omului primitiv, expuse acolo, pe o bucată de pânză roșie, uzată, ca niște pietre aduse din vitrinele unui muzeu de istorie naturală. Vânzătorul mă întreabă ironic, „pentru coasă, sau pentru cuțit ?”. „Pentru coasă”, răspund eu bucuros. El nu crede că știu să umblu cu o coasă în mână, dar nu mai insistă. Întrebarea nu este întâmplătoare, știu de la bunicii mei că gresia de coasă și cea de cuțit au consistență diferită, una este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]